Ex-presedintele PSD Liviu Dragnea (foto) a fost condamnat nelegal atat in “Dosarul Referendumului”, cat si in dosarul angajarilor fictive, in aceasta din urma cauza primind 3 ani si 6 luni inchisoare cu executare. Asta intrucat liderul PSD, ca multi alti oameni trimisi in judecata in dosare de coruptie, nu au fost judecati in fond de complete specializate in infractiuni de coruptie. Obligativitate ceruta de art. 29 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, care stabileste ca: “Pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in prezenta lege, se constituie complete specializate”.

Curtea Constitutionala a Romaniei a admis miercuri, 3 iulie 2019, sesizarea presedintelui Camerei Deputatilor privind existenta unui conflict juridic de natura constitutionala cauzat de refuzul Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a constitui complete specializate in judecarea cauzelor de coruptie. Practic, CCR a decis ca sute de oameni au fost judecati in dosare DNA la fond de Complete de 3 judecatori ale ICCJ, cei mai multi condamnati la fond si apoi in apel, fara ca acestea sa fie constituite conform legii. Situatie in care se regaseste si Liviu Dragnea, caz in care Completul de 5 judecatori a mentinut sentinta de 3 ani si 6 luni inchisoare cu executare pronuntata de un complet nespecializat si format pe langa lege.

Urmare a deciziei CCR, care ar fi fost luata cu 5 la 4, dosarele aflate in faza de apel la Complete de 5 judecatori ale ICCJ se vor relua de la zero. Adica vor fi rejudecate. Ce se intampla insa cu oamenii care se afla deja la inchisoare dupa ce la fond au fost judecati in dosare ale DNA de complete ICCJ nelegale, constituite cu ignorarea Legii 78/2000?

Trebuie amintit insa ca decizia CCR a fost amanata in nenumarate randuri, aproape ca in niciun alt caz, asteptandu-se probabil condamnarea lui Liviu Dragnea, astfel incat acestuia sa nu ii foloseasca hotararea Curtii Constitutionale. Ca sa nu mai spunem ca cel care a ridicat pentru prima data in timpul procesului din dosarul angajarilor fictive de la ICCJ problema lipsei completelor specializate a fost chiar Liviu Dragnea. Cel care insa, paradoxal, nu poate beneficia de hotararea CCR.

Iata comunicatul CCR:

“Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul dispozitiilor art.146 lit.e) din Constitutie si ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum si ale art.34, art.35 si art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, s-a pronuntat asupra cererii formulate de presedintele Camerei Deputatilor de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de o parte, si Parlamentul Romaniei, pe de alta parte,

constand, in esenta, in refuzul explicit al Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a aplica o lege adoptata de Parlament.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a decis:

1. A admis sesizarea formulata de presedintele Camerei Deputatilor si a constatat ca a existat un conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament, pe de o parte, si Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de alta parte, generat de neconstituirea de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie a completurilor de judecata specializate pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, contrar celor prevazute de art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003.

2. Cauzele inregistrate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si solutionate de aceasta in prima instanta anterior Hotararii Colegiului de conducere a Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr.14 din 23 ianuarie 2019, in masura in care nu au devenit definitive, urmeaza a fi rejudecate, in conditiile art.421 pct.2 lit.b) din Codul de procedura penala, de completurile specializate alcatuite potrivit art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, presedintelui Camerei Deputatilor, Inaltei Curti de Casatie si Justitie si presedintelui Senatului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”.