LUI STOINA I S-A LUAT JUCARIA - Lucian Papici a anulat rechizitoriul sefului DNA Bucuresti, prin care se forta trimiterea in judecata a procurorului Florin Bobin, de la PJS 4, pentru un santaj inventat (Rezolutia)
Seful DNA Bucuresti, procurorul Eugen Stoina (foto) a ramas fara una din jucariile sale preferate. Mai precis fara dosarul procurorului Florin Bobin de la Parchetul Judecatoriei Sectorului 4, pe care a vrut sa-l infunde pentru un pretins santaj de 80 de lei, vazut numai in mintea lui. Dosarul i-a fost inchis de procurorul sef al Sectiei I a DNA, Lucian Papici, care i-a infirmat rechizitoriul si a dat scoatere de sub urmarire penala pentru Florin Bobin. Asta dupa ce, de Sarbatorile Pascale, acelasi Stoina pusese in miscare actiunea penala impotriva lui Bobin, reusind pentru mai multe zile suspendarea din functie a acestuia. Noroc ca atunci procurorul sef al DNA, Daniel Morar, a realizat aberatia si ridicolul la care s-ar fi expus institutia si a infirmat ordonanta de punere in miscare a actiunii penale.
Dupa esecul cu Bobin, seful DNA Bucuresti, Eugen Stoina, trebuie sa se consoleze cu cealalta „jucarie” cu care a ramas – dosarului prim-procurorului Mihai Betelie de la PJS 4, pe care si-a propus sa-l inculpe pentru o pretinsa incercare de recuperare a unui permis auto, in urma unei contraventii rutiere inexistente de acum doi-trei ani. Cu acest dosar - incropit ca si cel cu Bobin pe niste interceptari telefonice trase de par - Stoina a reusit sa compromita sansele lui Betelie din cursa pentru alegerile CSM, care a pierdut la vot din cauza imaginii negative ce i s-a creat, dar de atunci, minune, nici macar nu l-a mai chemat pe Betelie la DNA, de parca dosarul n-ar mai exista, desi in timpul campaniei electorale se dadea de ceasul mortii sa-l citeze la DNA pe prim-procurorul de la 4. Ramane intrebarea cine va plati pentru compromiterea candidatului Mihai Betelie in alegerile CSM din aceasta vara, pentru compromiterea imaginii procurorului Florin Bobin si pentru angrenarea logisticii statului in aceste anchete care nu se justifica la o institutie precum DNA, care a fost creata pentru alte scopuri?
Rezolutia de infirmare a rechizitoriului fortat de Stoina
Este surprinzatoare insistenta lui Eugen Stoina de a compromite procurori de la Sectorul 4, in conditiile in care are ca subalterni la DNA Bucuresti cativa fosti procurori de la acelasi Sector 4, intre care exista dusmanii declarate. Amintim ca la PJS 4 a existat pana in 2008 una din cele mai mari „gasti de combinatori” din Ministerul Public (care inregistra peste 30 de achitari/anual fata de media celorlalte Sectoare de 1-5 achitari/an), care a fost spulberata dupa venirea la conducerea unitatii a prim-procurorului Mihai Betelie, motiv pentru care acesta din urma a devenit astfel indezirabil pentru unii si i se cauta nod in papura prin orice mijloace. Poate ca Daniel Morar ar trebui sa verifice natura legaturilor dintre Stoina si fosti procurori de la PJS 4 si, mai ales, in ce masura e folosita logistica Serviciului DNA Bucuresti, in special serviciile de filaje si ascultari, pe anchete costisitoare, cu finalitate „0”.
Revenind la cazul Bobin , precizam ca prin Rezolutia din 29.06.2011 a procurorului sef al Sectiei I a DNA, Lucian Papici (vezi facsimil si documentul atasat la finalul articolului) s-a dispus „Infirmarea rechizitoriului emis de procurorul sef al Serviciului Teritorial Bucuresti din cadrul DNA, la data de 17 iunie 2011, in dosarul nr. 137/P/2011”; „scoaterea de sub urmarire penala a inculpatului Bobin Florin Stelian pentru infractiunea de santaj, prevazuta de art. 194 alin 1 si 2 Cod penal”; precum si neinceperea urmaririi penale fata de martorul Alexandru Matei, vizat de Stoina pentru „marturie mincinoasa” intrucat nu a declarat ceea ce vroia acesta sa auda. A devenit o practica, extinsa la scara larga la DNA, aceea ca martorii care nu-i „ajuta” pe anchetatori sa-i infunde pe cercetati, sa fie pusi imediat sub acuzatii de marturie mincinoasa.
Daca in acest caz, procurorul Eugen Stoina a emis rechizitoriu, considerand ca procurorul Florin Bobin (foto 2) ar fi comis un santaj atunci cand a sunat patronul unei firme si l-a somat sa restituie unei rude ale sale o datorie de 80 de lei, avertizandu-l ca incalca legea, iata cum au fost desfiintate aceste acuzatii de catre procurorul sef Lucian Papici. Citam din rezolutia de infirmare a rechizitoriului lui Stoina: „...in cauza sesizarea instantei este gresita, intrucat nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de santaj... este indiscutabil ca in calitate de aparator al legii, invinuitul – avand calitatea de procuror – a supralicitat, printr-o depasire a functiei detinute, instiintand-o pe asa-zisa victima ca, din punct de vedere infractional, practica munca la negru (un magistrat-procuror, chiar si intr-un context vadit personal, poate sa-i puna in vedere unui prezumtiv infractor acelasi lucru). Marturie in acest sens sunt cuvintele invinuitului-procuror transcrise ca atare: Mai ganditi-va... mai ganditi-va. Nu este decat o discutie civilizata, repet: intamplarea face sa-mi fie cumnat si parca nu-mi cade bine sa-si bata cineva joc, pentru ca din cate stiu el a muncit acolo la dvs... dumneavoastra tre' sa va ganditi bine cum stati cu societatea si sa vedeti ce le spuneti celor care vin sa va verifice societatea. Si asta se va intampla curand.... eu va sun asa... ca om pana una alta, sa va spun faptul ca v-ati batut joc de un om, nu faceti bine... domne e cumnatul meu. Intamplarea face sa fie cumnatul meu, iar daca dumneata iti bati joc de el s-ar putea sa nu-ti priasca si... juridic, nu... fara alte chestiuni. Nu nu te amenint, nu nimic, dar zic la ce ai dumneata in hartii... s-ar putea sa nu-ti priasca, juridic, sarbatorile”.
Papici: „nu poate exista o infractiune de santaj cand actiunea de constrangere este efectuata in vederea realizarii unei pretentii intemeiate pe un drept”
In continuarea rezolutiei sale, procurorul sef Lucian Papici a mai aratat: „Pe de alta parte, ideea ca in cauza nu este intrunita urmarea imediata a infractiunii de santaj supuse analizei noastre, rezulta si din conduita asa-zisei victime care, desi presupusul santaj comis asupra sa s-a consumat la data de 29.11.2010, nu a facut niciun demers judiciar impotriva prezumtivului faptuitor (in sensul ca nu a formulat nicio plangere penala la organele judiciare) astfel incat prima declaratie in fata procurorului de caz a dat-o abia la 10.03.2011 (recte, la mai bine de 3 luni de la momentul comiterii pretinsei fapte penale asupra sa). De altminteri, chiar si in cadrul acestei depozitii, victima Fanciali Valentin Gabriel a declarat ca nu se constituie parte civila ori vatamata in cauza. In atare conditii, apreciem ca exista o serioasa indoiala daca actul de amenintare (presupus savarsit de catre procuror in cadrul santajului) a fost sau nu de natura sa-l alarmeze pe cel amenintat. Revenind la neintrunirea laturii obiective a infractiunii (santaj prin modalitatea amenintarii), doctrina si jurisprudenta au stabilit ca raul cu care se ameninta trebuie sa fie injust. In alte cuvinte, nu constituie infractiunea de santaj constrangerea prin amenintarea cu realizarea unui drept impotriva celui amenintat reprezentand utilizarea unei cai legale, chiar daca aceasta l-ar expune pe cel amenintat la anumite consecinte pagubitoare... or invinuitul-procuror Bobin Florin Stelian l-a instiintat pe Fanciali Valentin Gabriel ca s-ar putea sa fie verificat de autoritatile abilitate de lege pe segmentul muncii la negru si, evident, a evaziunii fiscale, indicand in acest sens ANAF-ul si ITM-ul din judetul Dolj. Pe aceeasi filiatie de idei, nu este realizat elementul material al infractiunii de amenintare, ca o componenta a santajului, atunci cand aceasta este determinata de o atitudine neingaduita a celui amenintat, iar savarsirea amenintarii este conditionata de incetarea acestei atitudini. Intr-o asemenea situatie nu se poate spune ca cel amenintat ar resimti un sentiment de temere, din moment ce realizarea urmarilor neconvenabile depinde de atitudinea sa proprie. Ca un corolar al celor mai sus afirmate este si faptul ca nu poate exista o infractiune de santaj cand actiunea de constrangere este efectuata in vederea realizarii unei pretentii intemeiate pe un drept (de exemplu restituirea unui lucru imprumutat, o prestatie la care victima este indatorata etc). Or, revenind la speta, se constata, fara putinta de tagada, ca presupusa victima a santajului avea o datorie baneasca la cumnatul procurorului pentru munca la negru prestata de acesta in cadrul SC Facility SRL, iar invinuitul-magistrat l-a constrans pe Fanciali Valentin Gabriel tocmai la o prestatie la care cel din urma era indatorat fata de martorul Pirvu Adrian.”
Papici a sesizat CSM
In Rezolutia de infirmare a rechizitoriului si scoatere de sub urmarirea penala, procurorul sef Lucian Papici a considerat ca in acest caz se impune „sesizarea Comisiei de disciplina pentru procurori din cadrul CSM privind presupusa savarsire a abateriidisciplinare prevazute de art. 99, litera a), din Legea 303/2004, republicata, de catre magistratul-procuror Bobin Florin Stelian.”
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# DOREL 5 July 2011 17:55 0
# boule 5 July 2011 20:27 +2
# DOREL 5 July 2011 20:51 -1
# mutule 5 July 2011 21:49 0
# DOREL 6 July 2011 04:36 -1
# Pentru prostul de Boule 5 July 2011 21:36 -4
# DOREL 5 July 2011 21:53 +1
# DOREL adevaratul 6 July 2011 04:25 -1
# Limbricii anti-coprocultura 5 July 2011 22:20 -3
# Procurorul care se da cu gel 5 July 2011 18:56 +1
# csm 5 July 2011 22:56 -4
# Dan 6 July 2011 01:40 +5
# cometarii prostesti 6 July 2011 07:35 -6
# mai sunteti multi? 6 July 2011 08:17 +5
# pipirig 6 July 2011 08:23 +1
# DOREL 6 July 2011 09:37 -3
Citeza pe mai sunteti multi?
# Surprinzator 6 July 2011 09:00 +3
# DOREL 6 July 2011 09:45 -1
# DOREL 6 July 2011 13:28 -2
# ak47 6 July 2011 13:41 +3
# DRAGOS MARIAN ENE 6 July 2011 14:14 -4