Asociatia Procurorilor din Romania – condusa de Elena Iordache (foto 2) – demasca cea mai recenta manevra a Sectiei pentru procurori din Consiliului Superior al Magistraturii, in frunte cu vicepresedintele CSM Nicolae Solomon (foto 3). Manevra de pe urma careia marele beneficiar sa fie Procurorul General Augustin Lazar (foto 1). Este vorba despre un proiect prin care sectia vrea sa creeze un Regulament privind transferul, detasarea, delegarea si alte proceduri referitoare la cariera procurorilor. Precizam ca plenul CSM a aprobat un astfel de regulament inca din 2005, insa el se refera atat la judecatori, cat si la procurori.

Cea mai grava prevedere din regulament – sesizata ca atare in adresa facuta de presedinta APR Elena Iordache catre vicepresedintele CSM Nicolae Solomon – vizeaza simplificarea extrema a procedurii privind delegarea in functia de Procuror General: „Art. 17: Delegarea in functia de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se dispune, din oficiu, de Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii”. Procurorii CSM nu precizeaza nicio conditie pe care trebuie s-o indeplineasca persoana propusa.

Miza este cat se poate de transparenta (fiind cunoscuta, din informatiile noastre, in toate mediile juridice): mentinerea lui Augustin Lazar la varful PICCJ cat mai mult timp. Nu de alta, dar fanii lui din CSM sunt constienti ca taica Lazar nu va mai pupa un nou mandat de Procuror General dupa aprilie 2019, cand ii expira actualul mandat.

Scandalos, in opinia noastra, este ca regulamentul pregatit de procurorii din CSM nu a fost publicat pe site-ul Consiliului, el fiind disponibil doar pe circuit inchis pana la momentul publicarii acestui articol.

In adresa destinata vicepresedintelui CSM Nicolae Solomon, sefa APR Elena Iordache contrapune plasmuirii din articolul 17 citat mai sus prevederile Legii 304/2004 privind organizarea judiciara si pe cele ale Regulamentului de Ordine Interioara a parchetelor:

„Consideram ca nu se poate identifica o ratiune a delegarii in functia de Procuror General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, atat timp cat, art. 140 lit.b din Legea nr. 304/2004 (modificata) si art. 15 alineatul 4 din Regulamentul de Ordine Interioara a parchetelor, prevad solutia legala in cazul vacantarii functiei de Procuror General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, respectiv, exercitarea atributiilor acestei functii:

In cazul vacantei functiei de procuror general, indiferent de cauza acesteia, atributiile ce ii revin in aceasta calitate sunt exercitate de drept de prim-adjunctul procurorului general, iar in cazul vacantei functiei de procuror general si a celei de prim-adjunct al procurorului general, indiferent de cauza acesteia, atributiile sunt exercitate de drept de adjunctul procurorului general”.

De asemenea, Elena Iordache le aminteste procurorilor din CSM ca nu ei, ci ministrul Justitiei este indreptatit prin Legea nr. 303/2004 (privind statutul judecatorilor si procurorilor) sa transmita presedintelui Romaniei propunerea pentru functia de Procuror General, dintre procurorii cu minimum 15 ani vechime.

Iata textul integral al scrisorii trimise luni, 4 februarie 2019 de catre presedinta APR Elena Iordache vicepresedintelui CSM Nicolae Andrei Solomon (vezi facsimil):

„Avand in vedere activitatea Comisiei nr. 2 a Sectiei pentru procurori cu referire la proiectul de Regulament privind transferul, detasarea, delegarea si alte proceduri referitoare la cariera procurorilor, va facem cunoscut ca, in urma analizei prevederilor proiectului, am sesizat si va semnalam neconcordanta dispozitiilor art. 17 din proiect cu dispozitiile art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Astfel, in proiectul de Regulament se prevede la Art. 17: Delegarea in functia de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se dispune, din oficiu, de Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (fara a se preciza vreo conditie pe care persoana propusa de sectie a ocupa cu delegare aceasta functie trebuie sa o indeplineasca).

Insa, dispozitiile art. 54 din Legea nr. 303/2004 stabilesc in mod expres cine este titularul propunerii privind persoana care urmeaza a fi numita de presedintele Romaniei sa ocupe functia de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie: Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (…) sunt numiti de presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 15 ani in functia de judecator si procuror.

Asadar, art. 54 din Legea nr. 303/2004, pe de o parte, prevede cine este titularul propunerii pentru numirea in functia de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, acesta fiind ministrul Justitiei, pe de alta parte, prevede conditia vechimii de 15 ani in functia de judecator sau procuror pe care persoana numita trebuie sa o indeplineasca.

Pe de alta parte, in art. 11 alin.2 din acelasi proiect de Regulament, in concordanta cu dispozitiile art. 57 alin. 8 din Legea nr. 303/2004, se prevede ca delegarea nu poate fi dispusa decat la un parchet la care procurorul are dreptul sa functioneze.

Asadar, conform variantei articolului 17 din proiectul de Regulament propusa de Comisia nr. 2 a Sectiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii privind conditiile delegarii in functia de procuror general, functie de rang inalt in Ministerul Public, rezulta ca:

a) titularul propunerii persoanei care urmeaza sa ocupe aceasta functie este Sectia pentru procurori; deci, prin proiectul de Regulament se adauga la dispozitiile Legii nr. 303/2004, in sensul ca, printr-un act infralegal se stabileste un alt titular al propunerii pentru ocuparea functiei de procuror general, fie chiar si prin delegare. Atributiile pe care Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie le exercita sunt aceleasi si in cazul numirii si in cazul delegarii, raspunderea fiind, in consecinta, aceeasi; de altfel, delegarea, ca institutie juridica, este echivalenta unei numiri pe o perioada mai scurta decat numirea, perioada precizata de lege.

Daca legiuitorul a inteles sa prevada un singur titular al propunerii de numire (in inalta functie de Procuror General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie), in persoana Ministrului Justitiei, printr-un act infralegal nu poate fi acceptata reglementarea prevederii unui alt titular al propunerii de delegare in aceasta functie, titularul fiind (conform art. 17 din proiectul de Regulament) Sectia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, titular care rezulta din insasi formularea cuprinsa in textul mentionat: din oficiu.

Asadar, textul art. 17 din proiectul de Regulament adauga la lege (Legea nr. 303/2004) si contravine in mod flagrant acesteia.

b) textul art. 17 din proiectul Regulament nu face referire la indeplinirea vreunei conditii pe care persoana ce urmeaza a fi delegata in aceasta functie trebuie sa o indeplineasca (asa cum prevedere clara exista in dispozitiile art. 54 alin.1 (conditia vechimii), ceea ce conduce in mod necesar la concluzia ca sunt aplicabile dispozitiile art. 57 alin.8 din Legea nr. 303/2004, care se regasesc mentionate in art. 11 alin.2 al proiectului de Regulament, respectiv conditiile de a fi putea fi delegat in functii de executie. Adica, in perspectiva analizei dispozitiilor textului art. 17 din proiectul de Regulament: persoana care urmeaza sa fie delegata in functia de Procuror General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sa indeplineasca conditia privind gradul profesional de P.I.C.C.J., respectiv sa fi dobandit acest grad, anterior propunerii de a fi delegat.

Ori, concluzia de mai sus, care rezulta in mod implicit din economia art. 17 coroborat cu art. 11 alin.3 din proiectul de Regulament nu este reglementata in Legea nr. 303/2004, ceea ce inseamna inca o data ca dispozitiile art. 17 adauga si contravin dispozitiilor Legii nr. 303/2004 (modificata), fiind in contradictie flagranta cu legea), fapt nepermis si care poate atrage, ca una din consecinte, ineficienta acestui articol.

In sprijinul argumentelor sus-precizate, invocam si dispozitiile art. 15 din acelasi proiect de Regulament privind delegarea in functii de conducere a procurorilor (delegare care se dispune de Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii).

Sursa foto Solomon: Agerpres