Consiliul Superior al Magistraturii a ajuns recent la concluzia ca "persoanele care au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 sau au colaborat cu acestea nu pot fi numite in functiile de judecator sau procuror". Cel putin aceasta este intentia CSM in hotararea luata la ultima sedinta a Plenului, din 27 octombrie 2015, cand membrii Consiliului au decis sesizarea Ministerului Justitiei cu o serie de propuneri importante de modificare a legilor justitiei. In contextul in care, in prezent, interdictia impusa judecatorilor si procurorilor fosti colaboratori vizeaza doar functiile de conducere, propunerea de modificare a Legii nr. 303/2004 in sensul indicat de CSM pare a fi binevenita. Chiar si asa, insa, Consiliul Superior al Magistraturii lasa nerezolvata o problema: aceea a judecatorilor si procurorilor declarati oficial colaboratori sau lucratori ai fostei Securitati si care sunt deja numiti in functii la instante si parchete.

Un astfel de "magistrat" gasim, de exemplu, la Directia Nationala Anticoruptie - Structura centrala. Este vorba despre procuroarea Mihaela Viorica Drexler (fosta Barbulescu), sau "Oana", asa cum este mentionata in notele fostei Securitati, din care aflam ca, sub acest nume conspirativ, furniza ofiterului de legatura informatii despre intentiile "evazioniste" ale unor persoane care planuiau sa fuga din tara pentru a scapa de sinistrul regim comunist.

Mihaela Viorica Drexler "Oana", care a petrecut o buna perioada de timp si pe la CSM, unde a fost detasata in perioada 2009-2012 de la Parchetul Judecatoriei Buftea, a ajuns in DNA la doi ani dupa ce Curtea de Apel Bucuresti a admis actiunea CNSAS, stabilind ca procuroarea a colaborat cu organele fostei Securitati. Verdictul se regaseste in sentinta nr. 3178 din 9 iulie 2010 pronuntata de judecatorul Constantin Daniel Radu, pe care o prezentam in cele ce urmeaza, cu precizarea ca solutia a fost confirmata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, asa cum rezulta din minuta deciziei nr. 4837/16.11.2012: "Respinge recursul declarat de Drexler Mihaela Viorica impotriva sentintei civile nr. 3178 din 9 iulie 2011 a Curtii de Apel Bucuresti-Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, ca nefondat. Irevocabila".

Cu toate ca trecutul de colaboratoare cu fosta Securitate al procuroarei era binecunoscut de sistem, Directia Nationala Anticoruptie, condusa pe atunci de Daniel Morar (foto dreapta), nu a avut nicio problema in a o coopta pe "Oana". Mihaela Viorica Drexler "Oana" a facut parte din lotul de 13 procurori carora CSM le-a avizat, in 10 iulie 2012, numirea la DNA. Ca fapt divers, tot atunci a ajuns la Directia Nationala Anticoruptie si vestitul procuror Doru Tulus.

Iata insa cum motiveaza Curtea de Apel Bucuresti sentinta de admitere a actiunii CNSAS impotriva procuroarei Drexler, solutie confirmata irevocabil de ICCJ:

"Din cuprinsul Notei de Constatare nr. S/DI/I/939/06.06.2008, precum si din inscrisurile pe care le ataseaza actiunii, parata Drexler (nume anterior Barbulescu) Mihaela Viorica a fost recrutata in calitate de colaborator, la data de 18.02.1989, de catre Serviciul 14 din cadrul Inspectoratului Judetean Constanta.

Perioada in care parata a oferit informatii Securitatii, conform actelor depuse la dosar, este in decursul anului 1989, iar colaborarea sa cu Securitatea a fost realizata sub numele conspirativ OANA, in conditiile in care parata a semnat in data de 18.02.1989 un angajament olograf. (...)

In special, Curtea retine ca fiind relevante urmatoarele materiale:

-nota informativa semnata olograf de catre parata, din data de 17.08.1989, prin care parata informa despre numita M.M. faptul ca 'data fiind firea ei schimbatoare si obiceiul de a lua hotarari in mod instantaneu nu-mi ofera certitudinea ca deplasandu-se in strainatate nu ar exista posibilitatea sa refuze sa se intoarca in tara, desi nu am auzit pana in prezent ca ar avea astfel de intentii'.

Astfel, prin aceasta informatie furnizata, cu privire la trasaturile de caracter si modul de gandire al celei vizate, mod ce ar putea-o determnia sa nu se mai intoarca in tara daca va primi permisiunea de a merge in strainatate, se poate retine ca, desi intr-un mod tangential, parata a denuntat o atitudine potrivnica regimului totalitar comunist, atitudine constand in pozitia fata de regimul comunist al celei vizate, anume riscul de a refuza sa se intoarca in tara in cazul in care i se va permite sa plece in strainatate, aceasta informatie putand produce consecinte negative pentru cea vizata, anume avizarea negativa din partea Securitatii a cererii de calatorie in strainatate.

-nota informativa din 31.01.1989, luata inca inainte de a fi efectiv recrutata ca si colaborator, in cadrul careia parata a furnizat informatia privind intentia numitei C.D. de a pleca la sotul sau in Turcia, intrucat acesta este hotarat sa nu se mai intoarca. Din redactarea notei informative rezulta ca a fost furnizata informatia privind hotararea celei vizate de a-si urma definitiv sotul spre a convietui cu acesta in strainatate, asa cum de altfel rezulta si din consemnarile pe marginea acestei note facute de ofiterul de legatura. Este drept ca in nota din 17.08.1989 parata a comunicat ofiterului de legatura faptul ca respectiva, C.D., 'nu se gandeste sa plece', insa aceasta informatie, furnizata dupa ce s-au exercitat masuri de influentare a respectivei persoane spre a renunta la ideea plecarii si ramanerii in Turcia, nu anuleaza prima informatie.

-raportul informativ din 30.06.1989, intocmit de lt. ..., in cuprinsul caruia se mentioneaza ca 'La intalnirea efectuata la data de 29.06.1989 cu sursa OANA, aceasta mi-a relatat cu privire la numita M.V. ... 'La serviciu, cea in cauza a declarat ca dupa ce-si va reglementa situatia familiala si va fi libera, va solicita din nou sa plece la sora sa in Noua Zeelanda si, dupa parerea sursei, farmacista M., daca va pleca, nu se va mai intoarce'.

In conditiile in care legea nu impune ca ingradirea unui drept fundamental sa se si produca efectiv, ci numai sa existe pericolul ca aceasta imprejurare sa se produca, dar cu atat mai mult cu cat, in cazul numitei C.D., acest pericol s-a si produs, Curtea retine ca fiind intrunite cerintele prev. de art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008, denotand calitatea paratei de colaborator al Securitatii in sensul legii.

Asadar, desi exista doar trei activitati de furnizare de informatii atingand cerinta prev. de OUG nr. 24/2008, Curtea retine ca prin aceasta furnizare de inforamtii s-a facut posibila ingradirea dreptului la libera circulatie – art. 12 din Pactul International privind Drepturile Civile si Politice.

Pentru aceste considerente, in temeiul OUG nr. 24/2008, Curtea va admite actiunea si va constata existenta calitatii paratei de colaborator al Securitatii".

Prezentam in continuare alte pasaje din sentinta CAB (actiunea reclamantului CNSAS):

"In fapt, prin cererea de verificare nr. P 658/07.08.2008, adresatat CNSAS de catre numitul I.S., se cere verificarea, sub aspectul posibilei calitati de lucrator sau de colaborator al Securitatii, in ceea ce o priveste pe parata, in prezent procuror in cadrul PJ Buftea, cerere legala tinand cont de prevederile art. 3 lit. i) din OUG nr. 24/2008.

Or, sustine reclamantul, din cuprinsul Notei de Constatare nr. S/DI/I/939/06.06.2008, precum si din inscrisurile pe care reclamantul le ataseaza actiunii, parata Drexler (nume anterior Barbulescu) Mihaela Viorica a fost recrutata in calitate de colaborator, la data de 18.02.1989, de catre Serviciul 14 din cadrul Inspectoratului Judetean Constanta, deoarece: 'in cadrul Oficiului Farmaceutic Constanta, avem cuprinse in baza de lucru si in atentie mai multe persoane, ..., semnalate cu relatii neoficiale cu cetatenii straini, cu manifestari ostile si intentii de stabilire ilegala in strainatate. Intrucat posibilitatile informative prezente de care dispunem pe langa aceste elemente sunt insuficiente, ..., se impune recrutarea a noi surse care sa fie angrenate cu sarcini in aceste directii. In acest sens au fost punctate si verificate mai multe persoane, in urma studiului facut ajungand la concluzia ca numita Drexler Mihaela corespunde scopului propus. ...in relatarile sale despre unele aspecte negative aparute la nivelul institutiei sau despre unele persoane din cadrul Oficiului Farmaceutic despre care a fost intrebata, s-a dovedit a fi sincera si deosebit de obiectiva, deschisa si fara rezerve. Astfel, despre numita ..., aflata in supraveghere pentru faptul ca are sotul cu care intretine o stransa legaura, ramas ilegal in Turcia, intentionand a emigra si a se stabili in Occident impreuna cu acesta, candidata ne-a furnizat o nota din care rezulta intentiile de emigrare ale obiectivei. In finalul discutiilor i s-a luat angajament scris de colaborare cu organele de securitate, de comun acord fixandu-i-se numele conspirativ OANA'. La aceeasi data, 18.02.1989, a semnat angajament olograf.

De asemenea, arata reclamantul CNSAS in continuare, anterior recrutarii, cu ocazia contactarii sale s-au consemnat de catre ofiterii de Securitate urmatoarele: 'candidata ne-a dat o nota de relatii din care rezulta posibilitatile sale de informare pe langa persoane din cadrul Oficiul Farmaceutic aflate in baza noastra de lucru'. Aceasta nota, semnata cu nume real, reprezinta o lista cu 10 persoane pe care parata le cunostea si putea furniza informatii potrivit scopului recrutarii. 'Din aceasta rezulta ca in cercul de relatii al celei in cauza se afla si persoane aflate in baza de lucru la problema: 1. ... farmacista la Farmacia nr. 49 Constanta aflata in supraveghere informativa la problema pentru manifestari ostile si intentii de evaziune; 2. ... descendenta de legionar, aflata si a in supraveghere informativa pentru manifestari ostile la adresa oranduirii sociale din tara noastra'. (...)

Prin prisma motivului recrutarii trebuie analizata intreaga activitate de colaborare. Ca este asa o dovedesc si informatiile furnizate de colaboratoarea 'OANA', potrivit instructajului primit. Astfel, aceasta relateaza despre o colega farmacista ca: 'Personal consider ca este o persoana cu care daca discuti o problema serioasa, o poti rezolva, dar data fiind firea ei schimbatoare si obiceiul de a lua hotarari in mod instantaneu, nu-mi ofera certitudinea ca deplasandu-se in strainatate nu ar exista posibilitatea sa refuze sa se intoarca in tara, desi nu am auzit pana in prezent ca ar avea astfel de intentii'. Mai mult, despre farmacista 'aflata in supraveghere informativa la problema pentru manifestari ostile si intentii de evaziune', a informat ca: 'la serviciu, cea in cauza a declarat ca dupa ce-si va reglementa situatia familiala si va fi libera, va solicita din nou sa plece la sora sa in Noua Zeelanda si, dupa parerea sursei, farmacista ... daca va pleca nu se va mai intoarce'.

Mai subliniaza reclamantul si faptul ca parata, in calitate de colaborator cu numele conspiratv 'OANA', a fost folosita la 'influentarea pozitiva' a unei colege, aflata in supraveghere informativa la 'problema pe linia programului de masuri ALFA'. (...)

Nota de Constatare nr. S/DI/i/939/06.06.2008, intocmita de catre Directia de specialitate din CNSAS, certifica faptul ca informatiile furnizate organelor de Securitate de catre doamna Drexler Mihaela Viorica au fost exploatate in cadrul dosarelor de urmarire informativa deschise persoanelor la care se refera informatiile respective. Astfel, apreciaza reclamantul, informatiile furnizate organelor de Securitate de catre parata, in calitate de colaborator al fostei Securitati, au vizat ingradirea urmatoarelor drepturi si libertati fundamentale recunosctu si garantate de legislatia in vigoare la acea data:

-dreptul la viata privata – art. 17 din Pactul International privind Drepturile Civile si Politice;

-dreptul la libera circulatie – art. 12 din Pactul International privind Drepturile Civile si Politice".

*Cititi aici Sentinta CAB nr. 3178/09.07.2010 prin care procuroarea Mihaela Viorica Drexler a fost declarata „colaboratoare” a fostei Securitati