Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie au facut publica motivarea deciziei prin care a fost respins ca inadmisibil recursul in interesul legii, facut de Procurorul General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi (foto) pe baza a patru memorii ale companiei Atlassib, detinuta de omul de afaceri Ilie Carabulea, trimis in judecata de procurorii DNA Alba, alaturi de fostul prim-procuror al Parchetului Judecatoriei Sibiu, Florin Apostu, pentru trafic si cumparare de influenta.

Judecatorii supremi au respins ca inadmisibil recursul in interesul legii promovat de Kovesi pe motiv ca problema de drept despre care vorbea Kovesi nu fusese supusa atentiei instantelor, si, pe cale de consecinta, acestea nu aveau cum sa se pronunte in mod diferit. Astfel, ICCJ a retinut ca„nu se solicita pronuntarea unei decizii de interpretare si aplicare unitara (…) ci se solicita 'examinarea' (…) a compatibilitatii unor clauze cuprinse in contractele individuale sau colective de munca”.

Procurorii DNA Alba l-au acuzat pe Apostu ca, la insistentele lui Carabulea, a incercat sa o convinga pe Laura Codruta Kovesi sa introduca un recurs in interesul legii favorabil companiei detinuta de omul de afaceri, depunand la dosar si o convorbire intre tatal lui Kovesi, Ioan Lascu si Apostu, in care cei doi stabileau calea de urmat pentru ca Atlassib sa aiba parte de recursul in interesul legii.

Lumeajustitiei.ro a dezvaluit, in exclusivitate, ca Procurorul General al Romaniei a promovat recursul in interesul legii pe baza a patru memorii ale companiei Atlassib, iar la dosarul cauzei a fost inregistrata chiar si o adresa a acestei companii, prin care se solicita instantei supreme sa grabeasca judecarea RIL-ului, in ciuda faptului ca Atlassib nu era parte in dosar. Prin decizia numarul 1 din 21 februarie 2011, pronuntata in dosarul 14/2010, Sectiile Unite ale instantei supreme au respins ca inadmisibil recursul promovat de Procurorul General al Romaniei.

Kovesi a cerut Sectiilor Unite sa se pronunte pe o problema de drept netransata de instante

Procurorul General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, a solicitat Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte cu privire la compatibilitatea clauzelor “din contractele individuale de munca sau din contractele colective de muncaincheiate la nivel de unitate cu cele continute in dispozitiile legale si/sau in contractele colective de munca incheiate la nivel superior”, examinate prin prisma dispozitiilor art. 38 si art. 238 din Codul muncii, ale art. 8 si art. 24 din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca. Instanta suprema, in motivarea deciziei de respingere ca inadmisibil al recursului, a retinut ca problema de drept pe care a invocat-o Kovesi in recurs nu a fost nici macar atinsa in deciziile judecatoresti atasate la dosar. “Rezulta astfel ca, prin recursul in interesul legii promovat, nu se solicita pronuntarea unei decizii de interpretare si aplicare unitara a dispozitiilor legale susmentionate din Codul Muncii si din Legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicata, ci se solicita 'examinarea', in raport cu dispozitiile respective, a compatibilitatii unor clauze cuprinse in contractele individuale sau colective de munca. In acest sens, din analiza hotararilor judecatoresti care au stat la baza formularii prezentului recurs in interesul legii, se constata ca problema de drept comuna in toate litigiile respective vizeaza in realitate aplicarea, in virtutea prevederilor Constractului colectiv de munca la nivel national, in cazul personalului trimis in strainatate de catre societatile comerciale cu capital privat a dispozitiilor referitoare la nivelul diurnei cuprinse in HG nr.518/1995 privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar. Din analiza acelorasi hotarari judecatoresti reiese si faptul ca instantele nu au fost investite cu interpretarea si aplicarea dispozitiilor art 38 si art 238 din Codul muncii si ale art.8 si art.24 din Legea nr.130/1996 (…) ci au fost sesizate cu actiuni avand ca obiect aplicarea dispozitiilor cuprinse in HG nr.518/1995, care stabilesc nivelul diurnei pentru personalul trimis in strainatate. (…) Prin hotararile pronuntate nu a fost solutionata o problema de drept prin interpretarea sau aplicarea dispozitiilor din Codul muncii sau din Legea nr.130/1996, mentionate in recursul promovat de procurorul general”.

Procurorul General a depus la dosarul RIL-ului numai decizii judecatoresti care vizau Atlassib

Laura Codruta Kovesi a promovat recursul in interesul legii pe baza a patru memorii ale companiei Altassib. Procurorul General a depus la Inalta Curte mai multe decizii judecatoresti (vezi documente), toate in care Atlassib a figurat ca una dintre parti. In opinia Procurorului General, deciziile atasate la dosarul recursului in interesul legii ar fi fost de natura sa ii sustina punctul de vedere, cu privire la interpretarea diferita a instantelor. Intrebarea este ce a determinat-o pe Laura Codruta Kovesi sa faca un recurs in interesul legii, in conditiile in care stia ca deciziile judecatoresti nu ii sustin cauza. Si ar mai fi o intrebare: de ce tace DNA?

* Cititi aici motivarea Sectiilor Unite ale ICCJ, care demonstreaza ca Laura Kovesi a promovat un RIL fara sa fi existat decizii judecatoresti cu solutii pe aceeasi speta!

Cititi aici deciziile judecatoresti atasate de Laura Kovei la dosarul RIL – toate privesc firma Atlassib a lui Carabulea!

* Decizia 1

* Decizia 2

* Decizia 3

* Decizia 4

* Decizia 5

* Decizia 6