Doar daca te numesti Daniel Morar ai voie sa participi in mod ilegal la sedintele de Plen ale CSM. Cam asa se poate traduce hotararea CSM de marti, 23 aprilie 2013, prin care s-a stabilit ca seful interimar al PICCJ, adjunctul Procurorului General al Romaniei Gabriela Scutea (foto) nu poate sa participe la sedintele Plenului, in calitate de membru de drept, in conditiile in care functia de Procuror General este vacanta. Decizia a fost luata cu 12 voturi “pentru” si 3 “impotriva”. Hotararea CSM este insa una surprinzatoare, daca ne gandim la faptul ca lucrurile au stat cu totul diferit, in octombrie 2012, atunci cand lui Daniel Morar, delegat in functia de prim-adjunct al Procurorului General al Romaniei, i s-a permis sa ia parte la sedintele de Plen ca membru de drept din partea PICCJ.

Ce spunea CSM in octombrie 2012: “In perioada absentei Procurorului General, prim-adjunctul Procurorului General il inlocuieste de drept in exercitarea atributiilor ce ii revin in aceasta calitate, iar in cazul absentei acestuia, atributiile sunt exercitate de drept de adjunctul procurorului general”

Practic, CSM a adoptat o hotarare total opusa celei de anul trecut, cand a considerat ca Daniel Morar poate participa la sedintele Sectiei pentru procurori si cele de Plen. Iata ce se preciza in comunicatul CSM din 23 octombrie 2012:

“In sedinta de astazi, 23 octombrie 2012, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat - cu majoritate de voturi - ca prim-adjunctul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie poate participa la sedintele Sectiei pentru procurori si ale Plenului CSM, in caz de vacanta a functiei de procuror general.

Potrivit art. 7 alin (3) din Regulamentul de ordine interioara al parchetelor, aprobat prin Ordinul Ministrului Justitiei nr. 529/C/2007, 'in perioada absentei procurorului general sau a imposibilitatii exercitarii functiei, indiferent de cauza acesteia, inclusiv revocarea, prim-adjunctul procurorului general il inlocuieste de drept in exercitarea atributiilor ce ii revin in aceasta calitate, iar in cazul absentei acestuia sau al imposibilitatii exercitarii functiei, indiferent de cauza acesteia, inclusiv revocarea, atributiile sunt exercitate de drept de adjunctul procurorului general'.

Avand in vedere faptul ca Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, in considerarea calitatii pe care o detine si in scopul asigurarii reprezentarii la nivelul Consiliului, prin conducator, ca reprezentant al autoritatii judecatoresti a Ministerului Public, Plenul CSM a apreciat ca prim-adjunctul procurorului general poate participa la sedintele Sectiei pentru procurori si ale Plenului Consiliului, avand aceleasi atributii, competente si interdictii de a participa sau de a vota - art. 28, alin (2) din Legea nr. 317/2004 - pe care le are procurorul general”.

CSM a recunoscut ca anul trecut a adoptat o hotarare nelegala. AMR a contestat decizia CSM in instanta

Mai important este insa ca prin hotararea de ieri a CSM practic se recunoaste nelegalitatea deciziei de anul trecut prin care lui Daniel Morar i s-a permis sa ia parte la sedintele de Sectiei de procurori si de Plen ale CSM. La acea vreme, Consiliul a ignorat total articolul 133 din Constitutie, privitor la rolul si structura CSM, care prevede ca CSM este compus din 19 membri, din care 14 alesi, 2 reprezentanti ai societatii civile, precum si 3 membri de drept: ministrul Justitiei, presedintele ICCJ si Procurorul General al PICCJ.

De asemenea, asa cum Lumeajustitiei.ro a arata la acea vreme, un regulament nu poate bate o lege, iar regulamentul invocat nu spune nimic despre functia vacanta de Procuror General. De asemenea, nici Legea 317/2004 de functionare a CSM nu prevede procedura inlocuirii unui membru de drept al CSM, decat in cazul membrilor alesi sa asigure interimatul pana la noi alegeri.

De altfel exact aceste argumente au fost invocate si de Asociatia Magistratilor din Romania in actiunea depusa in instanta, prin care a cerut anularea Hotararii Plenului CSM 918 din 23 octombrie 2012. AMR a precizat ca Hotararea CSM “este contrara dispozitiilor si principiilor Constitutionale, reglementarilor cu caracter organic cuprinse in legile privind statutul magistratilor si functionarea CSM, la care adauga in mod nepermis”. De asemenea, Asociatia Magistratilor a precizat in actiunea depusa la CAB ca Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii nu face nicio referire la posibilitatea substituirii sau delegarii de competente ori de inlocuire a titlurilor celor trei membri de drept ai CSM, adica presedintele Inaltei Curti, procurorul general si ministrul Justitiei: “Va invederam, in acelasi context, ca atat Constitutia cat si Legea nr. 317/2004 se refera expres la cei trei membri de drept ai CSM: ministrul Justitiei, presedintele I.C.C.J. si procurorul general al Parchetului de pe langa I.C.C.J., fara nicio referire la posibilitatea substituirii/delegarii de competente ori inlocuirii titlurilor. In nota, ca si in hotararea nr. 370/22.10.2012, se mentioneaza ca interdictiile trebuie sa fie exprese. Dimpotriva, consideram ca exceptiile (si anume posibilitatea inlocuirii titularilor de drept) trebuie sa fie prevazute ca atare in actele normative, ceea ce nu s-a intamplat, si nu deduse prin interpretari extensive fara nici un temei.

De altfel, in ultimii 8 ani de existenta ai CSM (luand ca reper temporal anul 2004 al adoptarii Legii nr. 317) au existat numeroase situatii cand, din diferite motive, inclusiv prin vacantarea postului, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ministrul Justitiei ori procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au fost in imposibilitate de a participa la lucrarile CSM. Niciodata nu s-a pus macar problema desemnarii unor vicepresedinti/secretari de stat/adjuncti care sa ii inlocuiasca. (…) In logica, desigur profund criticabila, a hotararii atacate, ar urma probabil ca in cazul absentei primului-adjunct al procurorului general la lucrarile CSM sa participe un adjunct si, de ce nu, un sef de sectie ori un procuror de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Este desigur, un argument ad absurdum care evidentiaza inconstienta tezei privind reprezentarea a unor functii pe care Constitutia si legea nu le prevad ca fiind transmisibile”.

La inceputul lunii aprilie 2013, judecatoarea Bianca Laura Patras de la Sectia a VIII-a de Contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti – sectie care a fost condusa de fosta presedinta a CSM Alina Ghica – a dat castig de cauza Consiliului Superior al Magistraturii in procesul intentat de catre Asociatia Magistratilor din Romania.