Hotararea definitiva de achitare pronuntata recent de Curtea de Apel Ploiesti in cazul celor 21 de vamesi de la Otopeni este cea de-a doua confirmare a abuzurilor comise de procurorii anticoruptie in timpul asa-numitelor operatiuni "Cu vamile curate", anchete pe care DNA ni le-a prezentat ani in sir ca fiind marile reusite in lupta pentru securizarea frontierelor. Asta dupa ce, in februarie 2013, Inalta Curte de Casatie si Justitie i-a declarat nevinovati pe cei 4 politisti de frontiera acuzati ca au luat mita cateva sute de dolari de la un cetatean turc.

Ambele dosare fabricate vamesilor se leaga de numele procurorului Lucian Papici (foto). Fostul sef al Sectiei a I-a a DNA a confirmat atat actul de sesizare intocmit in iunie 2010 de procurorul Gheorghe Bocsan impotriva politistilor de frontiera, cat si rechizitoriul din 7 decembrie 2007 (vezi facsimil 1) prin care procurorul Eugen Stoina, fost sef al DNA-Bucuresti, a trimis in judecata "lotul Otopeni". Cele doua erori, comise pe vremea cand Directia Nationala Anticoruptie era condusa de Daniel Morar, mai au un numitor comun: ambele decizii definitive de achitare au fost dispuse in baza art. 16 alin. (1) litera c) Cpp - "nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea".

Pentru dezastrul din dosarul vamesilor de la Otopeni, in care un inculpat (Viorel Dinescu) nu a mai apucat sa obtina achitarea din cauza ca a cedat presiunilor si emotiei procesului, Lumeajustitiei.ro i-a cerut demisia fostului sef al DNA-Bucuresti. In alte state, o nenorocire cum este cea pe care Eugen Stoina a comis-o in ancheta atent coordonata de fostul sef de sectie Lucian Papici inseamna final de cariera pentru orice functionar. In Romania, din contra, amatorismul este tolerat si stimulat. Iar printre procurorii rasplatiti pentru incompetenta ii regasim chiar pe Daniel Morar, uns judecator la Curtea Constitutionala, pe Lucian Papici, pentru a carui pastrare in functie a iesit public insusi fostul presedinte Basescu, si pe Gheorghe Bocsan, promovat sef al Biroului de relatii internationale si programe din Parchetul General.

Bocsan si Stoina, dati in judecata pentru erorile judiciare comise

Intre timp, Bocsan a fost chemat sa dea socoteala pentru abuzul comis, prin rechizitoriul din 1 iunie 2010 (vezi facsimil 2), impotriva politistilor de frontierea Lucian Catalin Guiu, Iustin Robertino Micu, Bogdan Barbor si Danut Ion Grama, eroare judiciara confirmata recent inclusiv de CEDO. La cateva zile dupa ce Curtea de la Strasbourg a condamnat Romania in cauza Iustin Micu pentru incalcarea Art. 3, Art. 5 si Art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, Micu l-a dat in judecata pe Gheorghe Bocsan, pretinzand de la acesta, in solidar cu Ministerul Finantelor Publice, daune de 6,75 milioane lei. Actiunea are ca obiect reparare prejudicii erori judiciare si a fost inregistrata pe rolul Sectiei a V-a a Tribunalului Bucuresti (dosar nr. 1307/3/2015), in 16 ianuarie 2015, la trei zile de la pronuntarea hotararii CEDO.

La randul lor, cei 20 de vamesi de la Otopeni achitati definitiv de Curtea de Apel Ploiesti dupa mai bine de 7 ani de procese intentioneaza sa le ceara despagubiri morale si materiale procurorilor Eugen Stoina si Lucian Papici, in solidar cu Ministerul de Finante, pentru suferintele indurate. Informatia ne-a fost confirmata de unul dintre vamesi, Ion Istvan, care a tinut sa ii multumeasca public pe aceasta cale avocatei Flavia Teodosiu din Baroul Bucuresti, pentru reprezentarea oferita pro bono vamesilor de la Otopeni.

CA Ploiesti: "Inculpatii au trait diverse emotii, de la a considera ca pot fi condamnati... pana la a considera ca vor putea fi achitati. Toate aceste emotii au necesitat un consum nervos, care in cazul unuia dintre ei a condus la deces"

Din pacate, vamesul Viorel Dinescu nu a mai apucat sa se bucure de achitare, pentru ca a murit in timpul judecatii pe fond a cauzei. Judecatorii Florentin Teisanu si Lucian Craciunoiu, de la Curtea de Apel Ploiesti, au stabilit o legatura cauza-efect intre decesul lui Viorel Dinescu si procesul in care Viorel Dinescu fost tarat de tandemul Stoina-Papici: “Este cert ca in aceasta perioada inculpatii au trait diverse emotii, de la a considera ca pot fi condamnati la o pedeapsa cu executarea in regim privativ de libertate, pana la a considera ca vor putea fi achitati. Toate aceste emotii au necesitat un consum nervos, care in cazul unuia dintre ei - asa cum a fost si situatia lui Dinescu Viorel - a condus la deces”.

Pasajul se regaseste in Decizia nr. 39 din 21 februarie 2013, pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti inainte ca dosarul sa revina la aceasta instanta in vederea rejudecarii apelului. Amintim ca la fond, Tribunalul Buzau i-a condamnat pe toti vamesii la pedepse cu execuare, in apel, CA Ploiesti a dispus reducerea pedepselor si suspendarea executarii pentru 18 dintre cei 20 de inculpati, iar in recurs, ICCJ a hotarat casarea cu rejudecarea apelului, pe motiv ca in rechizitoriul procurorului Eugen Stoina nu sunt descrise faptele.

Stoina i-a acuzat pe vamesi de savarsirea a 8.121 de fapte de coruptie fara a fi capabil sa probeze macar una dintre acuzatii

In dosarul vamesilor din Otopeni, pentru a carui instrumentare DNA a mobilizat un intreg arsenal de resurse umane si materiale, au fost trimise in judecata, prin rechizitoriul din 7 decembrie 2007, 21 de persoane. Cu un an inainte de sesizarea instantei, prin ordonanta din 21 septembrie 2006 emisa de procurorul de caz Eugen Stoina, 17 dintre cei 21 de vamesi au fost retinuti pentru 24 de ore si dusi la mandat, insa TMB a respins referatul cu propunere de arestare preventiva. Procurorul i-a acuzat pe vamesi de savarsirea a nu mai putin de 8.121 de fapte de coruptie, fara a putea proba macar unul dintre miile de acte materiale. In fata instantei, unul dintre martori, Valentin Stirbu, a dezvaluit ca anchetatorii au fortat obtinerea de probe testimoniale, amenintandu-l ca infunda inchisoarea daca nu declara ca a dat mita: "Au tipat la mine, m-au intrebat daca am familie si mi-au spus ca o sa fac puscarie si nu o sa mai vad lumina zilei daca nu voi afirma ca am dat mita, respectiv ca am vazut petrecandu-se acest fapt in Vama Otopeni". Amatorismul lui Eugen Stoina a fost in cele din urma confirmat de hotararea definitiva de achitare, pronuntata, vineri 27 martie 2015, de judecatorii Simona Petruta Buzoianu si Traian Logojan de la Curtea de Apel Ploiesti.

Judecatoarea Madalina Lazarescu: "In speta, instanta isi va insusi rationamentul procurorului"

Totusi, la fond, DNA a obtinut condamnari cu executare pe linie. Sentinta a fost data de judecatoarea Madalina Lazarescu (fosta Barlodeanu) de la Tribunalui Buzau, despre care Lumeajustitiei.ro a scris la vremea respectiva ca era cat pe ce sa nasca in sala de judecata la ultima sedinta de judecata in acest dosar, iar la cateva zile dupa ce a nascut, a revenit repede la tribunal pentru a motiva solutia de condamnare.

In fata instantei de fond, vamesii au contestat regularitatea actului de sesizare, semnaland, printre altele, faptul ca procurorul de caz nu a descris in concret miile de acte materiale din continutul infractiunilor retinute in sarcina lor. Desi a admis insuficienta rechizitoriului, recunoscand ca Eugen Stoina "nu a aratat fiecare act material", judecatoarea Madalina Lazarescu (fosta Barlodeanu) a apreciat ca acesta "nu avea ce sa descrie", dat fiind ca "in speta se retine un mod identic de operare", si a ales sa isi insuseasca "rationamentul procurorului":

“Potrivit art. 263 alin. (1) CPP, 'rechizitoriul trebuie... sa cuprinda fapta retinuta in sarcina sa, incadrarea juridica...'. Este adevarat ca inculpatii din acest dosar au fost trimisi in judecata pentru infractiuni savarsite in forma continuata, iar procurorul nu a aratat fiecare act material, mai exact nu a precizat pentru fiecare inculpat la ce data, in ce imprejurari si de la ce persoana a luat mita, suma primita, eventual cine mai era prezent. Aceasta 'lipsa' nu este de natura a afecta regularitatea actului de sesizare, in acest caz. Acesta ar fi trebuit sa descrie fiecare act material daca, de exemplu, fiecare in parte s-ar fi comis diferit de celelalte. (…) In speta de fata, se retine un 'mod identic de operare', in sensul ca, in exercitarea atributiilor de serviciu, primeau o suma fixa de bani pentru fiecare declaratie pe care o lucrau, astfel ca, asa cum am mai aratat, procurorul nu mai avea ce sa descrie. Intr-o astfel de situatie, instanta nu are de ce sa dispuna restituirea. Ea va hotari daca va judeca doar actele materiale descrise, pronuntandu-se doar cu privire la acestea, sau isi va insusi rationamentul procurorului. In speta, instanta isi va insusi rationamentul procurorului, avand in vedere declaratiile martorilor audiati in cauza, coroborate cu cele constatate personal de investigatorul sub acoperire si din care rezulta ca luarea de mita devenise un obicei, o practica, ca fara nicio exceptie, se dadea o anumita suma de bani, pentru fiecare lucrare. Gresit ar fi fost daca, fiind prins o data inculpatul luand mita, s-ar fi tras concluzia ca asa a procedat de fiecare data, ajungandu-se prin acest rationament gresit la un anumit numar de acte materiale, or, in cauza, nu s-a procedat in acest mod”.

*Cititi aici pasajul din decizia nr. 39/21.02.2013 a CA Ploiesti in care judecatorii Teisanu si Craciunoiu stabilesc o legatura cauza-efect intre procesul intentat de DNA si decesul vamesului Viorel Dinescu