Marti, 25 ianuarie 2011, Curtea Constitutionala va judeca sesizarea grupului PDL pe neconstitutionalitatea hotararii Senatului prin care au fost validate alegerile pentru Consiliul Superior al Magistraturii, sedinta amanata in data de 19 ianuarie 2011 din cauza – zice-se – de absenta a unor judecatori. Ceea ce nu se stie, insa, este faptul ca PDL-ul a facut doua cereri pentru constatarea neconstitutionalitatii, pe principiul ca daca nu tine una, tine cealalta si tot vor face ca alegerile la CSM sa se repete.

Dezinformarea PDL

Prima sesizare priveste neconstitutionalitatea alegerii celor trei membri ai CSM care au mai avut un mandat in Consiliu, fiind vorba de mandatele controversate ale judecatorilor Lidia Barbulescu, Dan Lupascu, si al procurorului Dan Chiujdea, precum si a celorlalti trei membri CSM care au ramas in CSM pe motiv ca se incheiase integral perioada unui mandat. E vorba de procurorii Gratiana Isac si Bogdan Licu si judecatorul Ana Labus.

A doua sesizare priveste presupusa neconstitutionalitate a validarii alegerii lui Victor Alistar (foto) lider al ONG-ului Transparency International Romania. In acest sens, PDL-istii au aratat ca actul Agentiei Nationale de Integritate, prin care aceasta institutie a sesizat parchetul cu privire la presupusa incompatibilitate si falsul in declaratii ale lui Victor Alistar ar fi un act definitiv. Prin transmiterea acestei cereri, PDL nu a facut altceva decat sa intoxice Curtea Consitutionala cu informatii false. De ce? Simplu. Pentru ca aceasta problema legata de sesizarea ANI cu privire la Victor Alistar se afla pe rolul instantei, nefiind transata definitiv din punct de vedere juridic. Dosarul poarta numarul 9228/2/2009, se afla in faza fondului, cu un recurs declarat pe procedura, aflat in prezent pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In aceasta cerere adresata CCR cu privire la Victor Alistar, PDL arata ca “in drept, Hotararea Plenului Senatului nr.31/2010 a fost data cu incalcarea art.1 alin.5 si art.148 alin.4 din Constitutie raportat la art.25 alin.2 din Legea 176/2010”. Acest articol din Legea 176/2010 privind modificarile aduse la Legea ANI, arata ca “ persoana eliberata sau destituita din functie (…) si fata de care s-a constatat existenta conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decazuta din dreptul de a mai exercita o functie sau o demnitate publica ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu exceptia celor electorale, pe o perioada de 3 ani de la data eliberarii, destituirii din functia ori demnitatea publica respectiva (...)”. Cu alte cuvinte, pentru ca ANI a sesizat starea de incompatibilitate, Alistar nu ar mai fi avut voie sa fie ales in CSM. Or, articolul din aceeasi lege nu se opreste aici, stipuland in continuare ca “interdictia de 3 ani opereaza potrivit legii de la data ramanerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti de confirmare a existentei unui conflict de interese sau a unei stari de incompatibilitate”. In cazul lui Victor Alistar, starea de incompatibilitate sesizata de ANI nu este confirmata de o hotarare definitiva si irevocabila, acest conflict ANI-Alistar aflandu-se pe rolul instantei supreme (vezi facsimil).

Pe de alta parte, in prima cerere – spun surse confidentiale - PDL vrea sa determine CCR sa-si motiveze decizia prin care sa le admita cererea pe prevederile din Constitutie care, in primul rand, consacra suprematia Legii fundamentale si obligativitatea legilor.

Evident ca, in ce priveste procedura prin care s-au facut aceste alegeri nu a fost incalcata, nu pentru ca zicem noi asta ci pentru ca nu a existat nici o contestare a hotararilor luate de comisiile electorale intrunite pentru alegerile de la CSM. De asemenea, nu s-a incalcat nici procedura privitoare la validarea de catre Senat a alegerii celor doi reprezentanti ai societatii civile pentru CSM, intrucat mai intai si-a spus cuvantul – cum zice la lege - Comisia juridica a Senatului, ale carei competenta erau tocmai acelea de a verifica toata documentatia fiecarui candidat si daca avea vreo problema ce impiedica pe vreunul dintre acestia sa se prezinte in plenul Senatului pentru a candida. Votul Senatului a venit tot procedural. Si in cazul listei celorlalti actuali membri ai CSM, procedural nu se poate pune problema ca ar fi fost ceva neconstitutional, afirma specialisti in drept constitutional consultati de Lumeajustitiei.ro.

In aceste conditii, ne intrebam de ce PDL a trebuit sa forteze nota folosindu-se de articole din Constitutie a caror incalcare este inexistenta si sa mai apeleze si la intoxicari? Sau a fost la randul sau intoxicat de personaje obscure care, intr-o vendetta personala cu unii dintre actualii membri ai CSM, vrea sa repuna cartile pe masa de joc intr-un altfel de aranjament?

In data de 25 ianuarie 2011, CCR va judeca aceste doua sesizari, fiind obligata sa ia in considerare si punctul de vedere al Senatului ca parte in acest “proces”.