- „Orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau a comunica informatii ori idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a tine seama de frontiere” - citat din Articolul 10 al Conventiei pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.

- „AMR este categoric impotriva oricarei tendinte, din partea oricui, de ingradire a libertatii de exprimare, principiu de baza al democratiei, avand incredere ca aceasta va fi exercitata cu buna credinta si responsabilitate asumata... Rolul mass media de a strange si transmite informatii catre public, despre orice domeniu, nu poate fi supus cenzurii, iar acreditarea ideii ca Justitia poate ramane in afara interesului manifestat cu profesionalism de presa, sub toate formele ei, ar putea conduce la concluzia ca se ascunde criticilor sociale sub pretextul afectarii independentei ei” - citat din comunicatul Asociatiei Magistratilor din Romania nr. 146/31 iulie 2013.

Plec de la cele doua citate, primul cu caracter supralegislativ, iar al doilea cu caracter de bun simt si normalitate, pentru a semnala marea amenintare la adresa justitiabililor, a victimelor erorilor si abuzurilor judiciare, a avocatilor, a politicienilor si mai ales a jurnalistilor, care sunt transmitatorii mesajelor celor dintai. Este vorba de articolul 276 din Noul Cod penal intitulat „Presiuni asupra justitiei”, definit ca infractiune in felul urmator: „Fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare in curs, face declaratii publice nereale referitoare la savarsirea, de catre judecator sau de organele de urmarire penala, a unei infractiuni sau a unei abateri disciplinare grave legata de instrumentarea respectivei cauze, in scopul de a le influenta sau intimida, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda”. Acest articol ar urma sa intre in vigoare de la 1 februarie 2014.

Este un articol inserat de sleahta de lucratori la Codul penal de sub mandatul ex-ministrului Justitiei Catalin Predoiu, niste neaveniti care au inhatat milioane de euro pentru elaborarea acestui act normativ si care au profitat de situatie pentru a-si regla propriile frustrari si interese personale. Sa le fie rusine! Ca si celor care au girat ulterior adoptarea viitorului Cod.

O sleahta de oportunisti, platiti regeste cu pana la 70.000 euro de persoana, care nu a tinut cont de faptul ca libertatea cuvantului nu se pedepseste nicaieri in lume cu inchisoarea. CEDO de la Strasbourg nu a permis si nu va permite niciodata sa existe o pedeapsa cu inchisoarea pentru o credinta exprimata prin viu grai ori pentru un delict de opinie. Ai vreo problema de libera exprimare cu cineva (jurnalist, politician, avocat, magistrat, justitiabil) ai la dispozitie replica, precizarea, in final chiar judecata civila, insa inchisoarea pentru delictul de opinie, de exprimare nu este o sanctiune permisa in lumea civilizata.

Din nefericire, exista magistrati, putini la numar, care aplauda in aceste zile aparitia acestui articol de lege, dar nu pentru ca il considera normal. Il aplauda si se bucura acei magistrati patati, cu probleme reale de imagine in societate, care vad in el un colac de salvare pentru ascunderea faptelor lor. In special la CSM, la Inspectia Judiciara, la DNA si in varful PICCJ ii veti regasi. Sunt acei magistrati incorecti, unii catalogati „basisti”, care au fost demascati in ultimii ani pentru jocurile politicianiste, pentru slugarnicia fata de Palatul Cotroceni sau pentru felul in care au inscenat dosare altor colegi ai lor ori unor persoane ostile intereselor lor.

Un magistrat corect nu se va teme niciodata ca un mesaj din spatiul public, indiferent ce ar contine, va putea sa-i influenteze decizia in dosare. Pentru simplul fapt ca el are obligatia sa judece dupa probele din dosare. Si mai are si verticalitate pe deasupra. Comunicatul AMR pe care il atasez la finalul acestui editorial, demonstreaza pe deplin ca magistratii demni de acest nume inteleg rolul fundamnetal al libertatii de exprimare. Pentru ca insasi Justitia (umilita financiar si subjugata politic ani la rand a putut deveni ceea ce este in prezent tocmai din cauza libertatii presei care i-a luat apararea in aceeasi masura in care a criticat-o).

Cel care trimite in judecata sau condamna oameni la inchisoare, fara probe, din cauza unor „presiuni” venite din partea unor politicieni sau ca urmare a unor mesaje transmise prin presa, acela nu e un magistrat, ci doar un incompetent sau infractor. Acela nu e demn de roba de magistrat.

Sa nu creada cineva ca presa si oamenii din aceasta tara nu vor mai critica serviciul public numit Justitie, doar pentru ca niste diletanti au strecurat in Codul penal o asemenea grozavie. Gura lumii va fi intotdeauna sloboda, iar dreptul la protest nu va putea fi nimanui luat orice pedepse s-ar instaura. Dimpotriva, istoria omenirii a demonstrat ca orice interdictie instituita impotriva firii umane, a generat o exacerbare a lucrurilor interzise.

In Justitie, ca in orice alt domeniu din aceasta tara s-au petrecut si se vor mai petrece multe abuzuri si fapte ce trebuie semnalate si criticate. Erorile judiciare sunt o realitate de netagaduit, recunoscute de CEDO si de instantele nationale romanesti, an de an, cu sutele si cu miile, prin solutiile de sanctionare a Romaniei ori prin hotararile de admitere a contestatiilor in anulare si revizuri, ori prin achitarile date in sute de cazuri anuale de trimitere in judecata. Aceste derapaje se impun a fi combatute tocmai pentru a fi limitate. De multe ori presa, care a preluat mesaje si dovezi de la parti si avocati si le-a transmis in spatiul public, a ajutat la remedierea unor solutii strambe initiale.

O alta realitate de netagaduit: statul roman, prin Ministerul Finantelor, plateste anual zeci de milioane de euro victimelor erorilor judiciare. Uitati-va la nenumaratele achitari care le incaseaza procurorii politici de la DNA, dupa ce au distrus imaginea unor inalti functionari si le-au nenorocit cariera, viata si familiile ca sa realizati ca sistemul judiciar, ca serviciu public, e imposibil de ocolit de critici.

Printre victimele unor procurori exaltati de la DNA, paradoxal, se numara zeci de magistrati, carora li s-au inscenat dosare spre a fi eliminati din sistem. Acesti magistrati fac coada la redactiile ziarelor si televiziunilor, pentru a semna cat rau le-au produs anumiti colegi din sistem. Foarte multi nevinovati ar fi zacut in inchisori, daca presa nu le-ar fi sarit la timp in ajutor pentru a semnala abuzurile savarsite impotriva lor.

A veni in aceste conditii, cu un text de lege care sa inchida gura oamenilor care demasca anomalii din Justitie, text de lege care sa-i ameninte ca vor intra in puscarie daca striga abuzul pentru a-si dovedi nevinovatia sau a semnala un derapaj care poate afecta viata si libertatea altora, reprezinta un act de represiune indreptat impotriva Drepturilor Omului!

A intimida cetatenii sa nu isi exercite un drept fundamental, prin amenintarea cu pedeapsa inchisorii este specifica unui stat totalitar. Puterea judecatoreasca nu poate fi plasata deasupra celorlalte puteri in stat, care la randul lor sunt criticate de oamenii din aceasta tara de dimineata pana seara. Este exercitiul democratic fara de care nu am putea deveni un stat civilizat si nu am avea institutii functionale. Altminteri, maine, poimaine, pe acelasi model, vom putea institui pedepse cu inchisoarea pentru cei care critica activitatea Guvernului sau a Parlamentului. Unde s-ar ajunge?

P.S. - Asteptam ca USL, care a girat fara sa bage de seama legea de punere in aplicare a Noului Cod penal sa se trezeasca la realitate si sa elimine urgent acest articol, care incalca jurisprudenta CEDO si Constitutia Romaniei.

* Cititi aici comunicatul AMR cu moto-ul: „Decat un guvern fara presa, prefer o presa fara guvern”