Procurorii Romulus Dan Varga si Maria Militaru din cadrul Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul PICCJ, condusa de procurorul sef Marius Iacob, au cerut arestarea preventiva a politistului Cristian Cioaca, acuzat de uciderea sotiei sale, avocata Elodia Ghinescu, afirmand ca cei cinci ani in care victima nu a luat contact cu familia, desi obisnuia sa faca acest lucru, confirma decesul acesteia. De asemenea, procurorii au tinut cont si de atitudinea pe care politistul Cristian Cioaca a avut-o dupa ce a sesizat organele de politie cu privire la disparitia sotiei sale, avocata Elodia Ghinescu. Spre exemplu, unul dintre elementele care, in opinia procurorilor, arata ca politistul Cioaca a ucis-o pe sotia sa il reprezinta interesul lui Cristian Cioaca fata de timpul de descompunere al unui cadavru. In acelasi timp, pocurorii PICCJ s-au bazat si pe faptul ca desi a fost cautata in peste 190 de tari prin Interpol timp de cinci ani, avocata Elodia Ghinescu nu a fost gasita, iar in decursul anilor nu a existat o activitate, fie ea bancara. De precizat ca in timpul perchezitiile au fost gasite atat documentul de identitate, carduri si bijuterii apartinand Elodiei Ghinescu.

 Martorii audiati spun ca Cioaca obisnuia sa o bata pe Elodia Ghinescu

In referatul intocmit de procurorii Romulus Dan Varga si Maria Militaru de la PICCJ in data de 28.11.2012 in vederea depunerii unei noi cereri la Tribunalul Bucuresti pentru arestarea preventiva a lui Cristian Cioaca sub acuzatia de omor calificat si profanare de morminte se arata ca Elodia Ghinescu a fost declarata decedata din punct de vedere juridic, fapt care arata ca se poate dispune acuzarea politistul si incarcerarea lui. In acest sens, procurorii arata ca o dovada in plus ca avocata Elodia Ghinescu este moarta o reprezinta cantitatea mare de sange descoperita in apartamentul celor doi, dar si in special petele noi descoperite in pardoseala, care au o lungime de peste 50 de centimetri. Prezentam in continuarea pasaje din referatul procurorilor PICCJ: "Subliniem aici ca simpla trecere a timpului – mai mult de 5 ani de la disparitia suspecta a victimei – coroborata cu inexistenta oricarui contact cu membrii de familie si prietenii, confirma decesul acesteia, aparte de implinirea termenului prevazut de lege pentru declararea judecatoreasca a mortii. Reamintim ca inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut, cu ocazia sedintei din 23 septembrie 2007, la 25 de zile de la dispariția suspecta, ca victima a disparut de la domiciliu de o perioada de timp apreciabila;

-lipsa oricarei semnalari privind identificarea victimei, cu toate ca a fost data in urmarire internationala, fiind cautata timp de 5 ani de reteaua Interpol, care cuprinde forțele de poliție din 190 de state;

-lipsa oricarei accesari a conturilor bancare ale victimei, de la data disparitiei pana in prezent. Mentionam ca o plecare voluntara a victimei ar fi fost imposibila in conditiile in care nu si-a asigurat nicio posibilitate de subzistenta. in acest sens subliniem ca: actul de identitate al victimei a fost gasit la domiciliul acesteia; conturile bancare, dupa cum s-a aratat, nu au fost accesate; din datele de ancheta nu rezulta ca victima ar fi avut alte surse de bani care sa-i asigure subzistenta; sustinerea inculpatului potrivit careia victima ar fi plecat cu bijuteriile si cu banii este infirmata de gasirea sumei de 1800 lei intr-una din posetele victimei la domiciliu, si de identificarea la 08.10.2007, intr-o rapa situata la 4,6 Km de Poiana Brasov, a saculetului in care victima isi tinea bijuteriile din aur, alaturi de mai multe obiecte pe care a fost identificat sangele acesteia;

-faptul ca din 30 august 2007 telefoanele mobile ale victimei au fost inchise, nemaiputand fi apelate, contrar obiceiului acesteia. Potrivit declaratiilor martorilor, victima nu isi inchidea niciodata telefoanele, iar in perioadele in care nu putea sa vorbeasca la telefon trecea terminalele pe modul silentios, revenind cu un apel in cel mai scurt timp;

-faptul ca victima nu era in relatii de dusmanie cu alte persoane, ipoteza care sa justifice un scenariu de schimbare radicala a vietii personale pentru a se ascunde, si nu avea motive de sinucidere; victima nu avea antecedente medicale sau comportamentale care sa faca probabila o plecare voluntara de la domiciliu.

-declaratia martor - coleg la Sectiei de politie unde isi desfasura activitatea si inculpatul, potrivit careia „prin sectia de politie, intre colegi, s-ar fi zvonit si faptul ca Cioaca ar fi obisnuit sa o bata pe E.”. Totodata, din aceeasi declaratie rezulta ca la cateva luni dupa disparitia victimei, in contextul unor discutii despre o moarte suspecta, inculpatul a intrebat, de fata cu colegii, in cat timp se descompune un cadavru (declaratia se coroboreaza si cu cea a altui martor);

Pierderea de catre victima a unei cantitati importante de sange - dupa cum rezulta din plansele foto intocmite cu ocazia cercetarilor la fata locului efectuate in apartamentul conjugal, coroborate cu examinarile criminalistice ale autoturismului …., precum si cu concluziile rapoartelor de constatare tehnico-stiintifica biocriminalistica – care ridica semne de intrebare asupra posibilitatii ca aceasta sa fi ramas in viata. Facem trimitere indeosebi la pata de sange descoperita sub podeaua din lemn a dormitorului matrimonial, situata la imbinarea pardoselii din beton cu peretele, care are o lungime de peste 50 de centimetri. In ceea ce priveste cerinta cuprinsa in teza I a art.148 lit.f Cod de procedura penala, subliniem ca inculpatul a savarsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi".

PICCJ: Cristian Cioaca s-a folosit de pregatirea si experienta sa profesionala pentru a ascunde urmele infractiunii

Procurorii sustin ca dupa ce a omorat-o pe avocata Elodia Ghinescu, politistul Cristian Cioaca a ascuns si distrus toate mijloacele de proba, aruncand in rapa situata la 4,6 Km de Poiana Brasov toate obiectele care ar fi putut sa il incrimineze. In opinia procurorilor, impactul asupra activitatii de preventie ar fi unul periculos in cazul in care nu se iau masuri ferme impotriva persoanelor care comit fapte de acest gen, intrucat se acrediteaza ideea eronata ca actiunile menite a ascunde cadavrul urmare comiterii unui omor ar putea asigura evitarea tragerii la raspundere penala: "In noaptea de 29/30 august 2007, inculpatul s-a intors din Pitesti la domiciliu in jurul orei 03.00, dupa ce ii facuse o vizita martorei P. D. C., cu care avea o relatie extraconjugala. La scurt timp dupa sosirea la domiciliu, in cadrul unui conflict grefat pe starea de tensiune dintre cei doi soti, inculpatul i-a aplicat victimei mai multe lovituri. Cantitatea de sange gasita la fata locului, precum si distributia dinamica a stropilor de sange, indica o actiune de violenta extrema, urmata probabil de sugrumarea sau sufocarea victimei, si exclud un scenariu de agresiune domestica de intensitate mica sau medie cu un final tragic neurmarit sau neacceptat de autor. Inculpatul era imbracat in uniforma de politist, avand in vedere faptul ca era programat sa fie de serviciu pe timpul noptii si realizase in ultimul moment un schimb de tura cu colegul sau D. S.. In momentul comiterii faptei in locuinta comuna a celor doi soti se afla si copilul acestora in varsta de 2 ani si 8 luni. Dupa uciderea victimei, inculpatul a transat cadavrul pentru a facilita ascunderea lui si evitarea tragerii la raspundere penala. Ascunderea sau distrugerea fragmentelor umane ii lipseste in prezent pe apropiatii victimei de posibilitatea de a o comemora prin pastrarea unui moment de reculegere la locul de inhumare si asezarea unei lumanari la mormantul acesteia. Acest obicei, adanc inradacinat in cultura societatii noastre, transforma aceasta imprejurare de fapt intr-un pericol concret pentru ordinea publica, raportat la reactia de consternare a opiniei publice.

Nu trebuie omis nici impactul periculos pe care ipoteza neluarii unor masuri ferme impotriva persoanelor care comit fapte de acest gen il poate avea asupra activitatii de preventie, intrucat se acrediteaza ideea eronata ca actiunile menite a ascunde cadavrul urmare comiterii unui omor ar putea asigura evitarea tragerii la raspundere penala.

In perioada urmatoare comiterii infractiunii de omor si ascunderii cadavrului, inculpatul a procedat la ascunderea si distrugerea mijloacelor de proba, aruncand in rapa situata la 4,6 Km de Poiana Brasov mai multe obiecte care purtau urmele de sange ale victimei, spaland totodata urmele sub forma de stropi de sange de pe vopseaua lavabila si aplicand un strat suplimentar de glet si de vopsea lavabila in zonele cu cea mai mare concentrare a urmelor.

Acest fapt, chiar daca nu poate fi retinut ca temei separat de arestare, avand in vedere formularea cazului de la litera b a art.148 Cod de procedura penala – „exista date ca inculpatul incearca sa zadarniceasca aflarea adevarului […]” – constituie un alt element care prezinta pericol concret pentru ordinea publica.

Inculpatul, in calitate de ofiter de politie, obligat sa vegheze la respectarea si aplicarea legii, nu numai ca a incalcat grav ordinea de drept prin uciderea propriei sotii, dar s-a si folosit de pregatirea si experienta sa profesionala pentru a ascunde urmele infractiunii, cunoscand faptul ca mijloacele de tehnica criminalistica existente in dotarea organelor de urmarire penala la momentul respectiv, faceau extrem de dificila detectarea urmelor de sange aflate sub noul strat de vopsea".

 * Cititi aici referatul parchetului cu propunerea de arestare