Lumeajustitiei.ro va prezinta astazi un caz incredibil care demonstreaza cum sunt urzite anumite cauze penale cu scopul de a prinde in plasa unele persoane incomode. Fostul aparator al lui Cornel Penescu, patronul magazinelor Pic, Laurentiu Constantin Gheorghe, a fost saltat de procurorii DNA si tinut cateva luni in arest preventiv dupa ce unul dintre clientii sai si-a “amintit”, la a sasea declaratie la DNA, ca avocatul i-a cerut bani cu promisiunea ca ii va da unui politist, pentru o solutie favorabila intr-un dosar care privea o ucidere din culpa. Acelasi denuntator a sustinut ca avocatul, impreuna cu niste indivizi, l-au sechestrat si batut de mai multe ori pentru a-si recupera de la el o datoria fictiva. Singura dovada a procurorilor a fost declaratia denuntatorului Sorin Diaconu, care nu a fost sustinuta de depozitiile martorilor si nu a fost coroborata cu probe materiale, de exemplu cu un flagrant. Diaconu a sustinut ca a fost brutalizat de avocatul sau si de un grup de camatari, desi medicul care l-a consultat a aratat ca acesta avea un traumatism hemitoracic, iar expertiza medico-legala care a relevat fracturi costale, a fost dispusa de procuror la cinci luni de la comiterea presupusei agresiuni. In plus, nu a fost determinata legatura dintre avocat si restul inculpatilor.

Interceptarile au fost autorizate de un organ necompetent, fapt recunoscut de procurorul de caz, Calin Nistor, dar transcrierile interceptarilor obtinute ilegal se afla in dosarul cauzei si au fost scurse catre presa in momentul retinerii avocatului. Mai mult, “denuntatorul” a dat nu mai putin de opt declaratii in acest caz, contrazicandu-se in fiecare dintre ele, neseriozitatea acestuia fiind constata si de instanta. Dosarul a pornit de la o plangere pe care Sorin Diaconu a facut-o impotriva unui individ de la care luase bani cu camata, si a fost declinat la DNA dupa a sasea declaratie a lui Diaconu, cand acesta a inceput sa isi aduca aminte ca avocatul Constantin Laurentiu Gheorghe l-a amenintat si i-a cerut bani.

De la un imprumut cu camata, la bataie, santaj si trafic de influenta

In 14 noiembrie 2008, Sorin Diaconu s-a prezentat la IPJ Arges, unde a depus o plangere penala impotriva unui anume Sorin Caldararu, in care sustinea ca a luat bani cu camata de la acesta, la rugamintea sefului sau, si nu a mai reusit sa ii plateasca datoria acestuia, ci numai dobanzile aferente. Ca urmare, Sorin Caldararu l-a determinat pe Diaconu sa semneze, in numele companiei pe care o conducea, un contract de prestari servicii, ce avea ca obiect constructia unei case, pentru care firma lui Diaconu a achizitionat materiale in valoare de 80.000 de euro. Diaconu a sustinut ca a fost amenintat cu moartea de Caldararu, si ca, la inceputul lunii noiembrie, mai multi indivizi, printre care si avocatul Laurentiu Constantin Gheorghe, pe care l-a identificat doar cu porecla de “Lale”, (n.n.-desi avocatul il reprezenta intr-un dosar penal pentru ucidere din culpa) au intrat peste el in casa in care se afla, l-au luat cu forta, l-au dus la un baraj, l-au batut mai bine de o ora, l-au dezbracat si i-au aruncat hainele in apa, l-au umilit etc. La dosar exista insa un proces verbal intocmit in data de 11 noiembrie 2008, de politistul Ionita Bogdan, care arunca o indoiala asupra sustinerilor “denuntatorului”. Astfel, ofiterul de politie judiciara de la DGA Arges, Ionita Bogdan, a sustinut ca a fost sunat de Diaconu, care i-a spus precipitat ca l-au luat iar la baraj, dupa care a inchis telefonul. Politistul a constituit o echipa care s-a deplasat la baraj, unde nu a gasit pe nimeni. La 20 de minute de la apelul lui Diaconu, politistul a vorbit cu reclamantul la telefon, acesta spunandu-i ca este la casa tatalui sau. Agentii s-au deplasat la locuinta indicata de Diaconu, au constatat ca acesta nu se afla in pericol, ba mai mult, cand au venit politistii, Diaconu s-a urcat intr-o masina si a plecat. In 21 noiembrie 2008, un alt politist, Marin Bogdan a primit doua sms-uri de la Diaconu. Conform planselor fotografice depuse la dosar, in primul sms, Diaconu, salvat in agenda telefonica a politistului cu numele de “Diaconu Sorin Camat” spunea urmatoarele: “M-a omorat in bataie. Ma duce Dumanu la spital“. Cel de-al doilea mesaj avea urmatorul continut: “Mi-a rupt coastele. Sunt pe carut la radiografie, e Dumanu cu mine. Vine si nevasta-mea!” Intrebarea este ce tip de relatie exista intre denuntatorul Sorin Diaconu si agentii de politie, in conditiile in care acesta, ca parte intr-un dosar penal, ii suna si le trimitea sms-uri pe telefoanele mobile? Si, cum a fost batut Diaconu o ora la baraj, daca dupa 20 de minute de la momentul in care l-a sunat pe primul politist, echipa operativa nu l-a gasit la baraj, ci la casa tatalui sau, fara nicio leziune?

IPJ Arges a inceput urmarirea penala a lui Caldararu in ziua in care Diaconu a depus plangerea

In 21 noiembrie 2008, acelasi Sorin Diaconu a depus o plangere impotriva lui Caldararu pentru acelasi contract, care privea constructia unei case, dar in cea de-a doua plangere, singura infractiune pe care i-o imputa lui Sorin Caldararu era cea de inselaciune. In aceeasi zi in care Diaconu a facut plangerea pentru inselaciune, adica 21 noiembrie 2008, IPJ Arges a decis in dosarul cu numarul 4281/2008 inceperea urmaririi penale impotriva lui Caldararu. Ba mai mult, in aceeasi zi anchetatorii au obtinut de la Tribunalul Arges autorizatia de interceptare cu numarul 102/21.11.2008, autorizatie in baza careia a fost interceptat si avocatul Constantin Laurentiu Gheorghe.

In data de 22 noiembrie 2008, Sorin Diaconu a dat o noua declaratie, in care a precizat ca, cu numai o seara inainte, adica in 21 noiembrie, a fost sunat de “Lale” (n.n.- a carui identitate si calitate nu a fost dezvaluita de Diaconu nici in aceasta declaratie), care l-a amenintat sa ii plateasca o datorie de 4500 de euro, dupa care, la insistentele lui Lale, s-a intalnit cu acesta, care era insotit de un alt barbat, si amandoi l-au lovit “cu pumnii si cu picioarele in zona coastelor”, dupa care l-au dus la Spital. Insa, odata ajuns acolo, s-a constatat ca Diaconu nu are fractura, ci, de abia la cateva zile de la prima consultatie, au putut fi observate niste vanatai. Diaconu a depus o plangere penala impotriva lui “Lale” si impotriva celuilalt barbat cu care era acesta, pentru lovire. Patru zile mai tarziu, adica in 26 noiembrie Sorin Diaconu a dat o noua declaratie, in care, in sfarsit, il identifica pe “Lale” ca fiind avocatul sau in dosarul penal pe care il avea pentru ucidere din culpa. Si brusc, Diaconu si-a adus aminte ca, de fapt, avocatul nu numai ca l-a batut si ca i-a pretins sa ii restituie o datorie fictiva, ci s-a oferit si sa ii obtina o solutie favorabila in dosarul penal, cu ajutorul politistului Marius Mazilu, in schimbul unor sume de bani si a 50 de litri de tuica. Mai mult, desi initial declarase ca a fost batut, amenintat, inselat, umilit etc, Diaconu a sustinut, in aceasta declaratie, ca nu a spus de traficul de influenta de care il acuza pe avocat pentru ca i-a fost teama. In 27 noiembrie, procurorul Remus Lobodan, de la Parchetul de pe langa Tribunalul Arges a decis, printr-o ordonanta, sa decline cauza la DNA Pitesti, data fiind calitatea de avocat a lui Constantin Laurentiu Gheorghe si pe cea de ofiter de politie a lui Marius Mazilu. In 29 noiembrie, Diaconu a dat o noua declaratie la PTM Arges, dar a inceput sa incurce detaliile faptelor pe care le reclama: fie sumele de bani pe care le avea de dat, fie persoanele care l-au lovit.

Interceptarile ilegale, probe in dosarul penal

Dosarul privindu-i pe avocatul Laurentiu Constantin Gheorghe si pe Marius Mazilu fusese declinat la DNA Pitesti in data de 27 noiembrie. O zi mai tarziu, procurorul Calin Nistor a dispus, prin referat, incetarea interceptarilor autorizate de Tribunalul Arges si a solicitat si obtinut de la Curtea de Apel Pitesti o noua autorizatie de interceptare. Insa, chiar daca procurorul a recunoscut ca interceptarile nu au fost autorizate de un organ competent in caz, le-a lasat in dosar ca probe. Mai mult, in momentul retinerii avocatului, la un an de la presupusa comitere a faptelor, interceptarile s-au scurs in presa, pentru a demonstra gradul de pericol pe care il reprezinta avocatul. Din momentul emiterii autorizatiei de interceptare de Curtea de Apel Pitesti, nu au mai fost inregistrate convorbiri intre avocat si denuntator. In 5 decembrie, Sorin Diaconu s-a prezentat pentru o noua declaratie in caz. Numai ca, de aceasta data, Diaconu a uitat cum povestise intial totul. Astfel, daca la inceput a sustinut ca mai multi indivizi au intrat peste el in casa, l-au luat si l-au batut la un baraj, dupa ce l-au dezbracat, in declaratia de la DNA, Diaconu a spus ca de fapt, nu au intrat peste el in casa, ci el a iesit afara, iar la baraj l-au dezbracat numai de o parte din haine, si, in plus, in momentul agresiunii, a aparut o masina necunoscuta si ramasa neidentificata, astfel ca au existat si martori la bataia pe care a primit-o. Afirmatia cu privire la faptul ca a fost dezbracat a fost contrazisa chiar de sotia lui Diaconu, care a precizat in fata anchetatorilor ca a mers sa isi ia sotul de la baraj si ca acesta era imbracat. In plus, Diaconu a mai precizat intr-o declaratie ca a fost batut de avocat in fata primariei, fapt contrazis de toti martorii audiati de procurori si de instanta.

Expertiza medico-legala, dispusa la cinci luni de la agresiune

In data de 26 martie 2009, deci la cinci luni de la momentul presupusei comiteri a agresiunii asupra lui Diaconu, procurorul Calin Nistor a dispus, prin rezolutie, in dosarul cu numarul 140/P/2008, efectuarea unei expertize medico-legale care sa confirme traumatismele suferite de Diaconu. Expertiza trebuia, conform procurorului, sa fie facuta in baza actelor medicale eliberate in momentul prezentarii lui Diaconu la Spital, imediat dupa comiterea presupusei agresiuni. Conform fisei de prezentare la UPU Spitalul Arges, din 21 noiembrie 2008, s-a constatat ca Diaconu avea traumatism hemitoracic, fara leziuni posttraumatice. Cinci zile mai tarziu, de la aceeasi Unitate de Primiri Urgente, se constata ca Diaconu avea “contuzie hemitorace stang, vechi de cinci zile”. In 5 decembrie 2008, deci la peste doua saptamani de la momentul agresiunii, conform fisei UPU numarul 45629/05.12.2008, pacientul suferise: “fracturi costale 7 si 8 stanga, vechi, neconsolidate”. Raportul de expertiza medico-legala a aratat ca traumatismele suferite de Diaconu ar fi putut sa fie ca urmare a unei agresiuni produse in jurul datei de 21 noiembrie 2008, dar nu i-au pus viata in pericol si au necesitat 14 zile de ingrijiri medicale.

Neseriozitatea denuntatorului, constata de instanta

Toate faptele despre care au vorbit procurorii s-au petrecut pana la finele anului 2008, cand au fost realizate si interceptarile ilegale. Cu toate acestea, avocatul si toti cei acuzati de Diaconu au fost retinuti in 4 noiembrie 2009, urmarirea penala impotriva lui Constantin Laurentiu Gheorghe fiind pornita de abia in 3 noiembrie 2009. Prin urmare, la un an de la momentul la care Sorin Diaconu a facut prima plangere penala, chiar daca procurorii au sustinut ca avocatul si Sorin Caldararu reprezentau un pericol concret pentru ordinea publica. Intr-una dintre incheierile privind mentinerea arestarii avocatului, instanta Curtii de Apel Pitesti a facut o scurta descriere a denuntatorului: “Chiar daca persoana denuntatorului nu este una cu profil moral impecabil, rezultand din probe ca acesta isi facuse un mod de viata din a imprumuta sume mari de bani fara a le restitui, din a contracta lucrari pe care nu le mai executa, ca, desi era casatorit, avea o relatie extraconjugala sau chiar mai multe, ca a savarsit o ucidere din culpa si ca in anumite momente a relatat neadevaruri chiar in acest dosar (de exemplu, denuntatorul a sustinut ca la incidental de la baraj inculpatii i-au aruncat hainele in lacul de acumulare, insa sotia acestuia declara ca atunci cand a mers sa il ia, era imbracat in camasa si pantaloni si ca ii lipseau doar pantofii, sau atunci cand sustine ca in casa martorei Popa Maria se afla in interes de afaceri, desi in discutia inregistrata a recunoscut ca era in pijamale, iar concubinajul cu aceasta rezulta din probe), totusi, chiar si in aceste conditii, partea vatamata are un drept fundamental la libertate”.