Seful DIICOT Codrut Olaru (foto), nominalizat la functia de adjunct al Procurorului General al Romaniei, a propus miercuri, 8 mai 2013, cu ocazia interviului sustinut in fata Sectiei pentru procurori a CSM, ca Ministerul Public sa aiba drept de initiativa legislativa. Olaru a explicat ca Ministerul Public este cel mai mare consumator de legislatie penala in materie, dar cu toate acestea procurorii nu au posibilitatea sa isi exprime viziunea proprie si ideile in materie legislativa.

Totodata, Codrut Olaru a facut o alta propunere surprinzatoare. Acesta sustine ca Ministerul Public ar trebui sa fie reprezentat in Consiliul Suprem de Aparare a Tarii: “Cred ca se impune in mod categoric acordarea initiativei legislative Ministerului Public. Insist foarte mult pe acest lucru, deoarece din aceasta perspectiva Ministrul Public traieste un paradox. Suntem, probabil, cel mai mare consumator de legislatie penala, cand vorbim de punerea in practica a unor creatii legislative, dar paradoxul face sa nu putem sa ne promovam propriile legi prin intermediul autoritatii legislative, atunci cand experienta si practica procurorilor arata ca sunt legi care trebuie modificate, abrogate, sunt aspecte infractionale care nu sunt reflectate in legislatia actuala. Cred ca Ministerul Public are nevoie de initiativa legislativa proprie. Evident ca, in acest context, poate ca trebuie luat in calcul si includerea in CSAT a Ministerului Public. Suntem singurul minister public, care, desi avem responsabilitate pe ce inseamna politici strategice pe zona noastra, nu suntem inclusi in CSAT”.

Cat priveste modul de desfasurare a interviului de la CSM, Codrut Olaru a fost cel care, spre deosebire de Tiberiu Nitu si Bogdan Licu, a oferit cele mai ample raspunsuri, la toate intrebarile care i-au fost adresate. De altfel, Olaru a avut cea mai buna prestatie in fata membrilor Sectiei pentru procurori a CSM.

Iata interviul sustinut de Codrut Olaru la CSM:

Oana Haineala: Care este viziunea dumneavoastra in materia cooperarii internationale si care sunt dupa stiinta dumneavoastra principalele institutii internationale cu care Ministerul Public relationeaza in plan extern?

Codrut Olaru: Cooperarea internationala era practic prioritatea 7 din proiectul meu. Nu am mai avut posibilitatea sa o prezint. Este o mai veche, daca vreti, si dorinta si ideal al meu de a colabora si de a institui masuri de colaborare judiciara cu partenerii similari din tarile UE, dar si din intreaga lume. Din aceasta perspectiva cred ca experienta pe care DIICOT a dobandit-o in sensul ca la aceasta data avem cooperare judiciara cu aproximativ 60 de tari din intreaga lume cred ca trebuie valorificata si putem valorifica si la nivelul Parchetului General si a altor unitati din subordine. Cred ca este foarte importanta incheierea unor parteneriate zonale pe regiuni, cum noi la DIICOT am facut, cu tari unde avem problematica infractionala deosebita. DIICOT a incheiat astfel de parteneriate, protocoale le numim noi, cu Italia, unde stim foarte bine cu cetatenii romani, avem cu Olanda, am incheiat cu Turcia si cu Republica Moldova. Sunt in stand-by astfel de protocoale cu Franta, unde stim foarte bine ca avem acest gen de probleme, si in mod obligatoriu cu Marea Britanie. La nivel de relationare interna, cred ca si procurorii curtilor de apel, procurorii generali, trebuie sa aiba initativa pe acest segment in sensul ca pot incheia parteneriate zonale cu tarile invecinate. Spre exemplu, in partea de est putem incheia parteneriate cu Republica Moldova, cei din vest pot incheia cu Serbia si cu Ungaria, cei din nord cu Ucraina si cu Republica Moldova. La nivel de institutii partenere, la nivel european si international, cred ca indiscutabil rolul fundamental in cooperare il detine cooperarea cu Comisia Europeana. Este daca vreti componenta executiva a Uniunii Europene, este singura entitate care la acest moment monitorizeaza in mod direct tot ceea ce inseamna realizarea reformelor in sistemul nostru. In mod categoric, monitorizarea pe MCV trebuie sa conduca la ideea ca toate reformele pe care statul roman le-a luat in aceasta materie sunt reforme durabile si sunt reforme, cel mai important lucru, ireversibile. De fapt, sunt cele doua notiuni cu care Comisia insista foarte mult in ultima perioada.

Oana Haineala: M-am bucurat sa vad in proiectul si in expunerea dumneavoastra faptul ca ati abordat problema criminalitatii economico-financiare, pentru ca de astazi de dimineata am auzit ca unica activitate este combaterea coruptiei. Sigur, este foarte importanta combaterea coruptiei, dar este in mod egal este importanta combaterea criminalitatii economico-financiare. As vrea sa va intreb, in concret, cum vedeti dumneavoastra duse la indeplinire prioritatile strategice care au fost asumate de catre fostul management al Parchetului General, in special in materia combaterii criminalitatii economico-financiare, si particularizand putin, in contextul prefigurat al unei schimbari de competenta dupa materie?

Codrut Olaru: Daca este sa preiau activitatile desfasurate de fosta conducere a Ministerului Public pe acesta linie, in mod categoric ca sunt utile pastrarea specializarii procurorilor pe aceasta categorie de infractiuni, preluarea si continuitate pe acele grupuri de lucru interinstitutionale in care procurori alaturi de ceilalti exponenti cu responsabilitate in materie erau angrenati, lucrul pe care l-as face cu aceste grupuri ar fi mult mai exigent cu rezultatele concrete ale unui astfel de demers, iar pe de alta parte, cred ca m-ar preocupa extrem de mult valoare concreta a masurilor asiguratorii dispuse. Este practic etalonul in materie de criminalitate economico-financiara, este reperul profesional pentru fiecare procuror. Probabil conteaza in plan secundar cati inculpati trimitem in judecata, cred ca este foarte important sa vedem cat putem recupera din prejudiciul cauzat statului. Din aceasta perspectiva cred ca devine obligatorie aplicarea dispozitiilor legii privind confiscarea extinsa si, de ce nu, a legii foarte putin cunoscute si aplicate, a valorificarii imediate a bunurilor mobile, a autoturismelor care stim cu toti, stau prin curtile inspectoratelor de politie cu zecile de ani, iar valorificarea lor la momentul ramanerii definitive a hotararii este practic o utopie, nu mai avem ce valorifica. Ce imi doresc in perspectiva noii modificari de competenta, cred ca o astfel de modificarea trebuie sa aiba in vedere in mod categoric si argumentele pe care DIICOT le-a adus si le-a promovat catre ministrul Justitiei, merg pe ideea ca, asa cum va spuneam, combaterea macro-criminalitatii economico-financiare este o problema strategica pentru Romania. In mod categoric, reactia Ministerului Public trebuie sa fie una generalizata. Altfel spus, implicarea totala a procurorilor curtilor de apel, instanta care are competenta in fond de a investiga astfel de cauza, ma refer la art. 9 din Lege, si de a nu trai cu senzatia ca daca avem structura specializata la DNA si DIICOT, unde functioneaza sase, sapte oameni in fiecare compartiment de munca de acest gen, avem si control asupra fenomenului. Nu, control vom avea in momentul in care toate institutiile si instantele din subordinea noastra vor fi la fel de bine ancorate la realitatile actuale.

Oana Haineala: Multumesc. O ultima intrebare. Discutam cu unul dintre antevorbitorii dumneavoastra chestiunea lider vs. Manager. Va rog sa imi spuneti cum vedeti dumneavoastra profilul unui lider in Ministerul Public?

Codrut Olaru: Sincer sa va spun, nu m-am gandit vreodata la... Probabil, cred, liderul, asa la prima vedere, ca presupune sa ai niste abilitati native din capul locului de a conduce, de a impune preluarea responsabilitatii celorlalti. Managerul cred ca presupune dobandirea unor astfel de abilitati in decursul timpului. Din punctul meu de vedere, este adevarat ca nu stiu ce este mai important. Sa fii lider, sau sa fii un manager bun. Cred ca este important sa ai putin din ambele categorii de calitati, dar cred ca este foarte important ca lider ca cei din subordinea ta sa stie ca esti o persoana bine pregatita profesional, discutam categoric la nivel de Minister Public, este o persoana care iti asumi responsabilitatea si te poti "lupta" sa ii sustinem in orice fel de situatie, in conditiile in care conditiile sunt obiective, si in mod categoric, cred ca este foarte important ca lider sa poti, sa ai abilitatea sa iti formezi la randul tau oameni puternici. Pentru ca un sef puternic are la randul sau subalterni puternici. Este unul din lucrurile pe care am incercat de fiecare data sa il promovez la DIICOT si probabil este unul din succesele ale Directiei. De fiecare data un sef puternic a fost sustinut de sefi de serviciu, sefi de birou, de procurori realmente puternici.

Oana Haineala: Si banuiesc ca si o capacitate de efort...

Codrut Olaru: Daca discutam de capacitate de efort, nu stiu daca este cazul, am peste 180 de zile neefectuat, probabil nu o sa il iau niciodata, dar cand lucrurile le faci cu placere, cand lucrurile le faci dedicat pentru munca cu care ai fost investit, cred ca aspecte in mod categoric secundare, particulare.

Gheorghe Muscalu: O sa ma refer la cateva aspecte pe care nu le-ati atins in proiect. Primul ar fi, cum vedeti dumneavoastra organizarea si functionarea parchetelor militare?

Codrut Olaru: Nu am luat in calcul aceasta problema. Categoric este o intrebare pe care mi-am pus-o de-a lungul timpului si din perspectiva procurorului DIICOT, nu doar a unui potential sef al Ministerului Public. Daca e sa discutam prin raportare directa la competenta materiala si personala pe care la acest moment instantele militare o au, categoric ca nu se justifica existenta ca entitate distincta in cadrul Ministerului Public a unei sectii militare. Este adevarat, poate acest lucru a fost oarecum atenuat prin noile dispozitii ale Codului Penal, care dau anumite competente si in sarcina Parchetului Militar, lucru care din punctul meu de vedere este un un pic confuz, in sensul ca orice infractiune comisa de militari trebuie sa fie investigata de Parchetul Militar. Eu de exemplu, nu sunt de acord ca un trafic de droguri in care o grupare constituita din zece persoane include si un militar sa il declini catre Parchetul militar, ar fi practic un nonsens. Cred ca la acest moment parchetele militare, cel putin, dupa modelul DNA-ului trebuie sa existe ca si serviciu specializat in cadrul structurii specializate, respectiv DIICOT-ul, care sa poata prelua acest gen de competente, iar la nivel teritorial trebuie sa existe in mod categoric ca si institutii functionale in cadrul Ministerului Public. Dubla subordonare la Ministerul Public, cat si la Ministerul Apararii categoric ca nu poate produce niciun fel de progres. E adevarat ca discutam poate de functii foarte putine numeric din totalul de 93 de functii cred ca sunt, 50 sunt ocupate. Cert este ca mentinerea in functii a procurorilor militari cu actuala competenta, raportat la actualul volum de salarizare creaza in mod categoric inechitati profesionale intre noi. Toti colegii cred ca au acealasi punct pe care si eu il expun public: "de ce sa ai la munca putin salariu mai mult". Este un enunt de ordin personal, nu este o parere generalizata a DIICOT-ului.

Gheorghe Muscalu: Ati vorbit despre politia judiciara si v-ati referit in principal ca a inceput, sa spunem, preluarea la DIICOT dupa modelul DNA-ului. Pe cealalta zona a activitatii politiei judiciare, in raport de actuala lege, ce vedeti, o structura nou creata sau o modificare a actualei legi pentru a pune politistul de politie judiciara in subordinea functionala totala a procurorului? Care este mai eficienta in opinia dumneavoastra?

Codrut Olaru: Varianta intermediara a modificarii actualei legi cu pastrarea, daca vreti, a relatiilor administrative ale politistului cu Ministerul de Interne, categoric nu mai poate continua. Alternativele pe care noi le-am gasit la aceasta data cu avizarea promovarii in functie, avizarea de intrare in structuri judiciare sunt doar solutii care, cred eu, pot acoperii partial nevoia de a avea politistii tai in investigatiile proprii. Cred ca la acest moment politia judiciara trebuie sa existe, sa functioneze ca o entitate distincta in cadrul Ministerului Public. Categoric coordonarea trebuie realizata de catre un procuror, dar tot ce inseamna atributii specifice, atributii tehnice pe partea de culegere de informatii, pe partea de proceduri speciale, ca vorbim de filaj, ca vorbim de interceptari, ca vorbim de alte activitati specifice categoric ca trebuie sa ramana in responsabilitatea ofiterilor desemnati de acea conducere a procurorului.

Gheorghe Muscalu: Ati vorbit de o problema foarte importanta in activitatea pe care ati desfasurat-o in ultimii ani, si anume participarea la sedintele de judecata a procurorului. Cum vedeti in perspectiva la nivelul Ministerului Public organizarea acestei activitati si avand in vedere si activitatea de la Directia Nationala Anticoruptie si de la DIICOT?

Codrut Olaru: Din punctul meu de vedere, foarte multe formule novatoare in materia participarii sedintelor de judecata in sectorul judiciar nu putem aduce. Cred ca este foarte important sa incercam sa conservam experienta pe care de-a lungul timpului fiecare prim-procuror a dobandit-o, trecand de la clasicele controale pe fisele de sedinta, monitorizare in sedintele de judecata, lucruri care categoric se fac la nivel de instante locale, nu stiu daca se mai fac acum la nivel de aceeasi intensitate. Cred ca trebuie continuate pe cauzele mari, pe cauzele complexe. Procurorul judiciar premergator actiunii si arestarii preventive participa impreuna cu procurorul de caz la intelegerea situatiei de fapt la secretele pana intr-un punct ale fiecarui dosar, urmand ca in faza pentru sustinerea propunerii de arestare si a sustinerii rechizitoriului, categoric lucrurile merg mult mai bine. De asemenea, cred ca foarte important este ca tot ce inseamna procuror de judiciar sa fie inclus in tot ce inseamna pregatire judiciara, sa nu putem accent doar pe cei de la urmarire. Mizez pe faptul ca, chiar daca activitatea de urmarire este cea care trimite catre instanta de judecata, dar este rezultatul muncii noastre ceea ce judeca un judecator, dar in mod categoric importanta functiilor din sectorul judiciar trebuie mentinuta si trebuie recunoscuta. Sunt cazuri cand dosare intregi au fost salvate pe contributia procurorului de la judiciar.

Gheorghe Muscalu: Legat de delegarea fara consimtamant, noi am incercat si incercam egalizarea regimului magistratului judecator cu cel de procuror nu va crea disfunctionalitati in sistem?

Codrut Olaru: Din punctul meu de vedere, categoric ca nu sunt partizanul ca Procurorul General sa aiba exclusiv acest instrument. Sunt de altfel de acord ca acest instrument, asa cum este si pentru colegii judecatori, sa existe si la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii. Cert este ca trebuie sa existe posbilitate in primul rand teortica, legislativa a unei astfel de permutari a personalului. Nu conteaza foarte mult care este decidentul, categoric ca atat procurorul general cat si CSM cred eu ca pot oferi suficiente garantii pentru delegari cu adevarat punctuale, obiective si nu pot lasa loc arbitrarului astfel de delegari. Tot timpul m-am gandit ca un procuror general fara o astfel de posibilitate sa aiba toate datele ca un sector este dezechilibrat, iar un altul este excesiv de personal sa nu poata face o activitate sau sa echilibreze activitatea din Ministerul Public.

Gheorghe Muscalu: O ultima problema pe care ati amintit-o se refera la achitari si la restituiri. Cum veti privi in perspectiva aceasta tematica?

Codrut Olaru: Nu mi-as dori sa anticipez responsabilitatile care imi vor fi trasate. Regula este ca adjunctul preia partea de judiciar, dar imi doresc sa fiu un adjunct atipic, poate voi putea fi valorificat pe chestiuni operationale. Recunosc ca sunt eminamente om de operativ, imi iubesc meseria din acesta perspectiva a muncii de investigatie, este foarte important pe functiile actualmente vacante, sunt ambele functii vacante, si de sef sectie si de adjunct sectie, sa gasesti oameni realmente pregatiti si motivati pentru activitatea de judiciar, oameni care sa poata sa te sprijine coerent si constant pe activitatea de acest gen, este un capitol pentru care toti trei propusi pentru astfel de responsabilitate a Ministerului Public pentru ca din cate cunoastem nici unul dintre noi nu a facut activitate de judiciar. In mod categoric, solutii exista, interes exista si recunoastere pentru munca colegilor din judiciar exista.

Bogdan Gabor: As incepe cu o intrebare subiectiva cu care am inceput pentru fiecare dintre dumneavoastra. Pornind din perspectiva ca astazi sau in aceste zile ne-a fost propusa o adevarata echipa manageriala, credeti in succesul acestei echipe?

Codrut Olaru: Da, notiunea de echipa manageriala categoric cred ca poate avea si o alta abordare in sensul ca seful suprem isi alege probabil pe cei cu care colaboreaza in mod direct, dar categoric este o discutie care nu trebuie sa mai intre in calcul. Plec de la premisa ca toti cei propozabili la aceasta data suntem oamen de sistem, suntem oameni care avem buna credinta de a ne lupta pentru sistem si suntem oameni care in mod categoric putem compatibiliza. Un lucru pe care poate nu l-am facut foarte profund pana in aceasta data pentru ca nu am avut foarte multe parghii pentru a colabora. In masura in care responsabilizarea fiecaruia dintre noi va fi facuta in mod echilibrat, in mod obiectiv si cu valorificarea potentialului uman pe care fiecare dintre noi il avem, o astfel de echilibrarea poate garanta succesul unei astfel de echipe. Ce pot sa va asigur este ca din punctul meu de vedere disponibilitatea este maxima. Implicarea mea va fi in mod categoric totala.

Bogdan Gabor: Un alt aspect din perspectiva resurselor materiale si din perspectiva asigurarii unor finantari. Aveti in vedere dezvoltarea impreuna cu CSM si cu Ministerul Justitiei, avand in vedere existenta unui protocol prealabil de atragere a unor fonduri europene nerambursabile. Sigur ca si DIICOT si DNA au avut succese in aceste materii.

Codrut Olaru: Categoric, atragerea unor astfel de fonduri trebuie sa constituie o constanta. Sunt in derulare, si vorbesc din perspectiva Ministerului Public, astfel de proiecte cu finantare europeana nerambursabila. Sunt proiecte care vizeaza pregatirea, instruirea profesionala a procurorilor. E adevarat ca in mare parte beneficiarii acestor proiecte sunt procurorii din cele doua structuri specializate, fie ca vorbim de coruptie, fie ca vorbim de criminalitate organizata. S-a extins aria de selectie a unor astfel de proiecte si pe componente profesionale care sa implice si procurorii de la celelalte categorii de unitati, dar indiscutabil utilitatea unor astfel de proiecte este agreata de Ministerul de Justitie, de CSM, cat si de Ministerul Public. Este un instrument la care trebuie sa apelam in mod constant.

Bogdan Gabor: Da, ati putea sa imi dati doua exemple de atragere a unor astfel de finantari?

Codrut Olaru: Daca mergem pe ideea ca cei de la structurile specializate sunt foarte bine antrenati, foarte bine instruiti si ar fi sa ne aplecam catre procurorii din teritoriu, cred ca ar fi important ca astfel de proiecte sa fie axate pe specializarea macro-criminalitate financiara. Sunt institutii noi, sunt metodologii noi, sunt abordari noi. Este unul dintre exemplele pe care le pot spune acum. (…)

Bogdan Gabor: Ati facut vorbire despre desfiintarea unor functii de conducere, aspect cu care suntem si noi de acord, insa ati putea detalia acesta chestiune? Unde ati vedea necesitatea desfiintarii unor functii de conducere si daca ar fi paliere de activitate, ma refer la parchetele de pe langa judecatorii, unde ar fi necesara infiintarea unor asemenea functii.

Codrut Olaru: Da, abordarea dumneavoastra este una corecta. Nu vreau sa creada cineva ca intentia mea declarata este doar de a desfiinta posturi de conducere. Categoric sunt situatii cand unitatile cu incarcatura mare, in general parchetele de pe langa judecatorii au nevoie de un al doilea adjunct. Sunt de asemenea unitati care sunt supradimensionate. La momentul acesta nu imi doresc sa fac detalieri publice a posturilor pe care personal le-as viza de o astfel de modificare, cert este ca regula de desfiintarea a unor astfel de posturi trebuie sa fie de alernativa, de posibilitate ca atributiile postului desfiintat sa poata fi preluate de postul ierarhic superior imediat. Nu mi se pare util un procuror sef de sectie sa fie dublat de un adjunct sef de sectie care practic face acelasi lucru cu seful de sectie.

Bogdan Gabor: Da, e corect raspunsul dumneavoastra! V-as face totusi o recomandare, sa stiti ca CSM a trimis o propunere catre Ministerului Public de infiintarea a unor posturi de adjuncti la localele mari, propunere pe care vi-o reiterez astazi dumneavoastra si domnului Ministru. Si o ultima intrebare, ce credeti ca mai putem face pentru a creste gradul de incredere al cetateanului in actul de justitie?

Codrut Olaru: Increderea in justitie este eminamente din capul locului o problema de perceptie. Este o problema de cum il facem pe cel din fata televizorului sa mearga pe ideea ca deciziile noastre sunt cele corecte si sunt cele potrivite. Era practic una din ideile pe care am inserat-o in material. Una dintre ideile pe care noi trebuie sa o transmite opiniei publice este aceea ca procurorul nu este un dusman al societatii, este un factor de echlibru, este un factor care chiar atunci cand actioneaza sau creeaza un disconfort prin interventia ia masurile legale care pot preintampina producerea unor prejudicii mult mai mari. Cred ca o buna carte de vizita pentru castigarea increderii este ca metodologiile, dinamismul caracterul proactiv si recunoasterea atat din partea organismelor europene cat si probabil la nivel national a activitaii lor sa fie transferate la unitatile de parchet din teritoriu. Sunt convins ca procurori valorosi sunt si la nivelul curtilor de apel si la parchetele judecatoriilor. Cert este ca acesti oameni trebuie incurajati sa desfasoare actiuni de anvergura care din punctul meu de vedere genereaza un efect descurajant in mediile infractionale si categoric genereaza o mediatizare pozitiva a unor astfel de exemple. Este daca vreti una dintre propunerile pe care acum o pot emite.

Florentina Gavadia: Cand va referiti la desfiintarea unitatilor de parchet cu o activitate redusa, aveti in vedere si alte criterii in afara de volumul redus de activitate si daca apreciati ca pot fi abordate si alte masuri de reorganizare a instantelor si parchetelor?

Codrut Olaru: Desfiintarea unitatilor, asa cum spuneam, este in curs o metodologie proprie a Ministerului Public, a Ministerului Justitiei si a dumneavoastra, a CSM-ului, pentru desfiintarea a unui numar de 32 de unitati. Este adevarat ca poate criteriul cantitativ este cel mai important in luarea unei astfel de decizii. Cred eu insa ca pe langa un astfel de criteriu trebuie sa avem in vedere un criteriu al costurilor si al rezultatelor pe care le obtinem. Va dau un singur exemplu de la PJ Dragomiresti: in mod categoric Ministerul Public cheltuie niste sume de bani, pentru locatie, pentru asigurarea utilitatilor, pentru plata salariatilor, pentru alte categorii de cheltuieli. Calitatea muncii pe care o desfasoara acel coleg, unul singur care exista de la infiintare, cat de mult si-ar dori acel coleg sa atinga apogeul profesional nu va reusi niciodata. Si atunci se pune problema, de ce sa mentin o unitate care din capul locului imi consuma capitalul din resursele financiare alocate Ministerului Public, in conditiile in care activitatea acelui procuror poate fi preluata, banuiesc, la nivelul resedintei de judet.

Un alt criteriu, pe langa cel al raportului dintre costuri si rezultate... Cred ca trebuie avut in vedere distanta pana la resedinta de judet. Nu are rost sa infiintam un parchet de judecatorie la 25 de km de resedinta de judet, e un exemplu banal.

De asemeni, cred ca este foarte important de a reanaliza demografic utilitatea unor astfel de unitati, pentru ca la momentul infiintarii lor poate ca procentul demografic al populatiei din zona era unul, iar acum, daca vreti in virtutea calitatii de cetatean european, multe zone sunt realmente depopulate. Si atunci, de ce sa mai justific existenta unei unitati care a fost infiintata pentru 50.000 de locuitori, cand de fapt in acest moment avem doar 14.000 sau 15.000. Probabil ca exemplele sunt mai multe, dar in linii mari cred ca sunt cele mai importante cele pe care le-am expus.

Reorganizarea cred ca este un proces de durata, un proces profund, un proces care implica si costuri si categoric si resurse umane. Din punctul meu de vedere, reorganizarea in mod categoric trebuie sa includa, asa cum am spus si in proiect, reevaluarea, regandirea statelor de functii, deci practic sa luam de la cei care in acest moment au schemele complete dar implicarea este discutabila, si sa le mutam catre instantele care sunt supra, supra incarcate, supra solicitate. Este un principiu cred simplu pentru orice manager. Intotdeauna, daca ma intrebati din perspectiva colaborarii cu instantele, nu stiu in ce masura va fi posibil, dar categoric va fi util, infiintarea unor complete specializate. In masura in care avem un deficit extraordinar de procurori de judiciar, este foarte greu ca acel procuror sa-l ducem in cinci, sase complete, in aceeasi zi, la instante diferite, in conditiile in care nu are posibilitatea fizica sa acopere astfel de sedinte. Cred ca specializarea si a judecatorilor pe acest gen de specific, de cazuistica, ar fi utila. Dar categoric este o chestie care nu tine de resortul sectiei dumneavoastra.

Florentina Gavadia: Ce criterii aveti in vedere pentru delegarea procurorilor pe o perioada determinata fara consimtamantul titularului, asa cum propuneti in proiect?

Codrut Olaru: Vreau din capul locului sa insist pe un lucru. Delegarea in aceasta forma nu trebuie privita ca o sanctiune a acelui care va fi delegat. Este practic valorificarea experientei pe care un procuror de la un esalon superior o poate pune in practica la un esalon inferior. Este argumentul de la care as pleca in mod categoric in aceasta argumentatie. Doi la mana, o selectie intre trei procurori care nu au, de exemplu, niciun rechizitoriu intr-un an de zile, cred ca poate fi luata in calcul si varianta de rotire a tuturor, deci fiecare dintre ei sa stie ca la un moment dat, dupa patru luni, dupa doua luni, dupa cat se va stabili prin lege organica va ajunge sa lucreze la aceasta unitate. Varianta actuala, care mie mi se pare... e dicutabila eficienta ei, nu face decat sa fie un indicator statistic fals. Este foarte important ca acel procuror de esalon superior, in masura in care are experienta profesionala, sa poata sa si-o valorifice la procurorul din subordine. Nu mi se pare corect, etic, in raport cu cei de la parchetele de pe langa judecatorii sa le iau un dosar cu infractiuni la legea circulatie si sa il fac eu la parchetul curtii de apel. Cred ca interventia Procurorului General, care evident prin ordin intern poate reglementa acest aspect, trebuie sa fie stricta si riguroasa in sensul ca trebuie stabilite niste criterii realiste si pertinente de preluare a unor astfel de cauze. Discutam de cauze cu un anumit prejudiciu, cu un anumit numar de inculpati, de exemplu, poate cu relationare externa. In mod categoric acest lucru trebuie sa devina obligatoriu pentru procurori si trebuie facut dupa anumite criterii.

Florentina Gavadia: Ce prioritati ati stabilit, in situatia in care ati fi numit, in constructia viitorului buget al Ministerului Public si care ar fi criteriile alocarii resurselor bugetare pentru unitatile de parchet?

Codrut Olaru: Da, e clar, este o sarcina de adjunct, o sa vedem cum o sa acoperim si aceasta problema. Indiscutabil, alocarea resurselor bugetare, proiectia bugetara a unei institutii de importanta strategica cum este Ministerul Public este un aspect serios. Am avantajul, pana intr-un punct, ca desi suntem o entitate, ma refer la DIICOT, care avem doar 10% probabil din totalul general al bugetului Ministerului Public in coordonare, in administrare, avem niste notiuni de baza, in calitate de ordonator secundar de credite. In mod categoric proiectia bugetara trebuie sa includa cheltuielile de salarii, cheltuielile pentru plata drepturilor banesti pentru toti salariatii, lucru care cred ca este foarte important este nu doar a celor in plata la acest moment, cat si ca previziune pentru viitori auditori de justitie care urmeaza a fi incadrati in munca in perioada imediat urmatoare. De asemenea, m-as preocupa foarte mult ca finantarea posturilor sa fie dusa spre maxim. Va pot spune ca aproximativ 250 de posturi procuror la aceasta data nu sunt finantate, deci avem o rezerva, din cate cunosc eu, doar pentru promotia de auditori de justitie din acest an. De asemeni, categoric mi s-ar parea foarte important sa asigur baza logistica, cheltuielile de capital, bunuri si servicii pentru buna desfasurare a activitatii, in conditiile in care stim cu totii restrictiile Ordonantei 34 din 2009 au instituit lucruri care pana intr-un punct au ingreunat activitatea. Trei la mana, cred ca este foarte important sa putem asigura pentru structurile specializate acele fonduri speciale cum le numim noi, fondurile de flagrant, care sunt sume considerabile pentru noi, si cred ca trebuie suplimentate si extinsa aceasta practica si la nivelul cel putin a parchetelor curtilor de apel. Nu in ultimul rand, cred ca ar conta foarte mult pe programele de finantare europeana, in care suntem coplatitori, avem practic partea noastra de contributie, sa avem alocate astfel de sume cu astfel de destinatie, tocmai in ideea de a putea atrage imediat sumele primite din partea autoritatilor europene.(…) O institutie care nu are un sediu adecvat, nu poate castiga din imagine, nu poate castiga din reprezentativitate in raport cu tertii.

Elena Hach: Va rog sa imi explicati viziunea dumneavoastra asupra compatibilitatii intre delegarea fara acord si respectiv statutul de magistrat pentru care pledati, statut care presupune, in contextul legislativ actual, independenta, stabilitate si de ce nu, intr-o viitoare configuratie constitutionala, poate inamovibilitate.

Codrut Olaru: Stabilitatea cred ca este un atribut fundamental pentru activitatea noastra, dar din punctul meu de vedere stabilitatea nu echivaleaza cu un confort personal. Daca o sa incurajam o astfel de practica, ca odata promovat un procuror la un esalon superior, in conditiile in care evidentele statistice converg categoric spre ideea ca rezultatele muncii sunt sub asteptari, cred ca este o abordare total diferita. Ne trebuie cred sa incurajam promovarea oamenilor, trebuie sa asiguram promovarea lor catre esaloane superioare, dar in egala masura tocmai in ideea de a-i valorifica profesional, pentru ca la acest moment, activitatea pe esaloanele superioare este intr-un stand-by aproape generalizat. Nu doresc acest gen de abordare, nu doresc acest gen de continuitate, in conditiile in care nu discutam de institutii noi. Delegarea fara consimtamantul titularului a fost o institutie pe care si vechea lege o prevedea. Nu cred ca s-a pus problema ca esti mai putin independent daca activitatea ta profesionala nu ti-o exerciti la unitatea la care ai fost promovat, cred ca ar trebui sa ne preocupe varianta ca desi esti valoros profesional, ai trecut prin niste filtre de promovare, nu esti valorificat de sistem la adevarata ta valoare, cred ca e o chestiune care ar trebui sa-l nemultumeasca pe procurorul respectiv.

Elena Hach: Haideti sa trecem un pic la initiativa legislativa a Ministerului Public, o idee novatoare ca sa spunem asa. Va rog sa-mi furnizati, daca aveti, cateva argumente juridice pentru atribuirea acestei initiative Ministerului Public.

Codrut Olaru: Cred in aceasta idee, ca desi suntem cel mai mare consumator de legislatie penala in materie, nu avem posibilitatea de a ne exprima propriile idei in materie legislativa. Daca tot discutam de modificarea legii fundamentale a statului, in mod categoric acest lucru trebuie introdus ca prerogativa a Ministerului Public. Este practic cel mai la indemana argument juridic pentru aceasta data. Mi-am pus problema daca prin regulamentul de punere in aplicare a procedurilor, a metodologiilor de initiativa legislativa nu putem sa folosim notiunea de coordonare pe care ministrul Justitiei o are in raport cu procurorii Ministerului Public, coordonarea administrativa, si sa valorificam prin intermediul ministrului Justitiei o astfel de posibilitate. Este o chestiune de studiu pe care o putem clarifica.

Elena Hach: Banuiesc ca aveti cunostinta de dezvoltarea unui fenomen ingrijorator, acela al catastrofelor feroviare, pentru care competenta exclusiva apartine parchetelor de pe langa curtile de apel. Ce masuri credeti ca ar trebui luate pentru investigarea unor asemenea cauze, respectiv de catastrofe feroviare, si respectiv pentru investigarea cauzelor care privesc accidentele aviatice?

Codrut Olaru: Este o intrebare pe care probabil multi dintre colegii mei nu si-au pus-o vreodata. In mod categoric trebuie sa fim pregatiti pentru orice gen de evenimente, ca un accident aviatic se intampla la Balotesti, in '96, si urmatorul va fi probabil peste 30 de ani, nu trebuie sa constituie un impediment in specializarea procurorilor. La urma urmei este o activitate strict de procuror criminalist. Cum un procuror criminalist poate sa invete si sa mearga la fata locului pentru infractiunile de omor... sa stiti ca eu unul n-as fi extraordinar de impresionat daca ar trebui sa ma duc la cercetari la fata locului la un accident aviatic, pastrand proportiile in mod categoric. Este o activitate care dupa niste reguli standard poate fi desfasurata de orice procuror criminalist, sau ar trebui sa fie desfasurata. E adevarat ca argumentul statistic nu este in favoarea noastra, a procurorilor de caz, este doar o chestie de circumstanta, nu de fond.

Elena Hach: Presupunem ca vi se va da partea de judiciar. Haideti sa incercam sa ne inchipuim o situatie ipotetica, cazul unui dosar instrumentat de Sectia de urmarire penala a PICCJ, se finalizeaza cu rechizitoriu, se dispune trimiterea in judecata, competenta apartine Tribunalului Bucuresti. In mod normal ar trebui sa intre procurorul de judiciar de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti. Acest parchet va face insa o adresa spunand ca nu are suficienti procurori si va cere sprijinul pentru participarea in aceasta cauza, sprijinul Sectiei judiciar. Sectia judiciara va comunica ca are destul de multe cauze si nu poate participa, iar Sectia de resurse umane si respectiv documentare va comunica ca sectorul de urmarire penala care a intocmit acel rechizitoriu are alte atributii decat acelea de a participa in cauza respectiva. Ce masura veti lua dumneavoastra in cazul in care vi se va repartiza aceasta lucrare.

Codrut Olaru: In mod categoric este o situatie pur ipotetica pentru ca resurse sunt la acest moment si la nivelul Sectiei de urmarire penala si la nivelul Sectiei de judiciar. Daca e sa merg pe o chestiune de a valorifica, cel mai bun argument posibil e categoric ca procurorul de judiciar care are experienta, are rutina, are exercitiul unei astfel de cauze poate sa asigure o astfel de participare, daca este cazul. Daca discutam de Sectia de Urmarire penala si criminalistica ar fi un argument de circumstanta, in sensul ca procurorul care a intocmit rechizitoriul in mod categoric cunoaste cel mai bine secretele acelui dosar, cunoaste cel mai bine care este potentialul probator al cauzei pe care o trimite in judecata si poate asigura o astfel de reprezentativitate. E o chestie de oportunitate, de decizie strict manageriala pe care o poti lua in favoarea uneia sau alteia dintre sectii.

Robert Cazanciuc: In zona profesionala a adjunctului Procurorului General se regasesc compartimente neoperative enumerate de dumneavoastra aici. V-ati gandit ca prin dialog cu ceilalti colegi sa repartizati resursa umana, poate utilizata mai putin judicios in momentul de fata, asa cum ati punctat si dumneavoastra aici?

Codrut Olaru: Regula e foarte clara, ca subordonat ierarhic nu poti sa iti alegi modalitatea in care iti vei exercita activitatea. Probabil, va trebui sa pui in practica dispozitiile procurorului ierarhic, a Procurorului General, a prim-adjunctului Procurorului General. Cred ca fiecare din noi putem fi valorificati cu potential maxim si probabil cu rezultate maxime pe domeniul in care am fost formati pana la aceasta data. Intamplarea face ca mare parte din viata mea profesionala am petrecut-o in operativ.

Robert Cazanciuc: O alta problema majora a Ministerului Public o reprezinta stocul mare de dosare. Ce criteriu de performanta a fost gandit pentru a scapa de aceasta povara.

Codrut Olaru: Stocul mare de dosare cred ca este un indicator statistic pe care multa vreme de acum incolo va trebui sa-l gestionam si sa-l ducem in spate. Cred ca toate argumentele pe care le-am adus pana la acest moment, ca discutam despre delegare fortata, de preluare a politiei judiciare, specializarea procurorilor si evident cu implicare si devoatament ale sefilor de parchete, ale procurorilor sefi, in mod categoric acest stoc de dosare trebuie sa scada. Procentul de 33% pe care il avem la aceasta data de cauze solutionate mie mi se pare extraordinar de mic.