Dupa ce legislativul a oferit Directiei Nationale Anticoruptie posibilitatea de a avea propria politie judiciara, si Ministerul Public, mai precis Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie doreste sa aiba o structura de acest gen, motivarea fiind aceea ca munca politistului judiciarist este strict coordonata de procuror si ca atare si evaluarea acestuia trebuie facuta anual de catre cel care il coordoneaza. Parerile sunt impartite, insa, pentru ca multora dintre factorii de decizie din Ministerul Administratiei si Internelor nu le convine sub nici o forma, mai ales in perioada aceasta de restructurare cand pleaca din sistem aproape 9.000 de cadre, sa ramane fara cei mai destoinici ofiteri. Pe de alta parte, unii vad in aceasta noua politie judiciara care s-ar forma un mod de a largi capacitatea de control a Parchetului General asupra M.A.I.

Modificarile legislative propuse de Ministerul Public si transmise la Ministerul Justitiei care are intiativa legislativa, ar permite delimitarea clara a atributiilor judiciare de cele administrative si, pe de alta parte, ar garanta statutul politistilor din politia judiciara, a caror cariera profesionala va depinde exclusiv de modul in care le este evaluata activitatea de magistratul care supravegheaza urmarirea penala. Mai precis, evaluarea va fi facuta de catre procurorul sau procurorii care vor supraveghea dosarele in care vor lucra ofiterii judiciaristi, si din cate am aflat noi, salarizarea va fi facuta in raport cu munca depusa la nivelul Parchetului General.

In proiectul conceput de conducerea Ministerului Public se subliniaza necesitatea constituirii unui grup de lucru format din reprezentantii tuturor institutiilor implicate, care sa determine cea mai potrivita varianta din trei solutii identificate:

1. Preluarea administrativa a politiei judiciare de catre Ministerul Public;

2. Detasarea politistilor la unitatile de parchet din cadrul Ministerului Public;

3. Trecerea atributiilor privind cariera profesionala a politistilorin competenta exclusiva a procurorilor.

PICCJ argumenteaza crearea propriei politii judiciare prin faptul ca este esentiala diferentierea intre structurile de politie cu atributii administrative si politia judiciara, cea din urma structura avand sarcina de a constata si urmari orice infractiune, conformandu-se regulilor de procedura penala si de a executa masurile dispuse de catre procurori. Mai mult, intrucat politistii judiciaristi pot dispune si masuri ce restrang drepturi fundamentale ale persoanelor, ”este esential ca statutul lor sa excluda orice posibilitate de a primi dispozitii referitoare la activitatea de urmarire penala din afara sistemului judiciar. Pentru a asigura aceasta exigenta, cariera profesionala a lucratorilor de politie judiciara trebuie sa depinda exclusiv de evaluarea activitatii de urmarire penala, iar procurorul este singurul in masura sa realizeze o asemenea evaluare”.

In ce priveste varianta detasarii politistilor la unitatile de parchet din cadrul Ministerului Public, aceasta ar fi identica celei folosite in prezent de catre Directia Nationala Anticoruptie. Dupa cum se stie, in baza unei ordonante de guvern, in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie functioneaza ofiteri si agenti de politie, sub autoritatea exclusiva a procurorului sef al acestei directii, Daniel Morar. Detasarea ofiterilor si a agentilor de politie judiciara in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie se face la propunerea nominala a procurorului sef al DNA, prin ordin al ministrului administratiei si internelor, iar numirea acestora in functii se face prin ordin al procurorului sef al acestei directii. Ofiterii si agentii de politie judiciara nu pot primi de la organele ierarhic superioare nici o insarcinare, ci doar de la procurorul cu care lucreaza. Numarul celor ce ar urma sa fie detasati la PICCJ va fi stabilit ulterior aprobarii proiectului nin functie de evolutia anumitor indicatori ai criminalitatii, in cadrul unitatilor Ministerului Public.

In varianta in care lucratori ai politiei judiciare si-ar pastra pozitia in cadrul structurilor specializate ale Ministerului Administratiei si Internelor, evaluarea profesionala a lucratorilor de politie judiciara ar urma sa intre doar in competenta exclusiva a procurorilor, care exercita coordonarea, controlul si conducerea activitatilor de cercetare penala.

In prezent, Legea nr.364/2004 privind organizarea si functionarea politiei judiciare prevede ca functioneaza lucratori specializati care functioneaza ca organe de cercetare ale politiei judiciare sunt desemnati de ministrul administratiei si internelor, cu avizul favorabil al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, si isi desfasoara activitatea sub autoritatea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Organele de cercetare ale politiei judiciare isi desfasoara activitatea sub conducerea, supravegherea si controlul procurorului, fiind obligate sa duca la indeplinire dispozitiile acestuia, iar in desfasurarea celorlalte activitati profesionale se subordoneaza ofiterilor ierarhici numiti potrivit normelor de competenta aprobate prin ordin al ministrului administratiei si internelor, ceea ce, in cazul in care PICCJ si-ar forma propira structura, acest lucrur nu se va mai intampla.

In proiectul PICCJ se arata ca ”aceasta dubla subordonare nu permite folosirea eficienta a resurselor investigative, in conditiile in care lucratorii de politie judiciara pot primi alte insarcinari, de natura administrativa, iar evaluarea lor se realizeaza de catre ofiterii ierarhici, care nu cunosc calitatea activitatii de urmarire penala efectuate de politist”.

Cu toate ca in timpul mandatului lui Vasile Blaga la Interne s-a admis pe la toate seminariile aceasta idee a formarii unei politii judiciare proprii a Ministerului Public, la ora actuala, toate discutiile sunt lasate in coada de peste. Exista insa voci care spun ca o asemenea structura ar putea sa fie creata la nivelul PICCJ doar dupa ce Ministerul Public insusi se va reforma, intrucat si aici exista niste puncte nevralgice.