Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicitatii, luni 4 aprilie 2016, proiectul sefului Parchetului Curtii de Apel Alba Iulia, Augustin Lazar (foto), propus de ministresa Justitiei Raluca Pruna pentru functia de Procuror General al Romaniei. Augustin Lazar urmeaza sa fie intervievat de Sectia pentru procurori a CSM in 21 aprilie 2016, urmand ca propunerea, insotita de avizul consultativ al Consiliului, sa fie trimisa apoi presedintelui Klaus Iohannis, acesta din urma fiind cel care va decide daca il va numi sau nu pe seful PCA Alba Iulia in fruntea Ministerului Public.

„Proiectul privind exercitarea atributiilor specifice functiei de Procuror General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie” se intinde pe 43 de pagini si este structurat in noua capitole, urmate de „Concluzii”, dupa cum urmeaza:

Capitolul I. Ministerul Public, Misiunea Organizationala

1.Organizarea si functionarea Ministerului Public

2.Structura Ministerului Public.

3.Procurorul general al PICCJ

Capitolul II. Analiza capacitatii administrative si operationale

1.Obiectivul utilizarii optime a resurselor umane

2.Serviciul de indrumare si control

Capitolul III. Activitatea de urmarire penala si de supraveghere a cercetarilor penale desfasurata de parchetele din cadrul Ministerului Public

1.Urmarirea penala proprie

2.Supravegherea cercetarilor penale

3.Calitatea urmaririi penale

4.Operativitatea solutionarii cauzelor

5.Evaluari si tendinte

Capitolul IV. Activitatea judiciara

1.Activitatea judiciara in materie penala

2.Activitatea judiciara in materie civila

Capitolul V. Cooperarea si asistenta judiciara internationala

Capitolul VI. Raporturile Ministerului Public cu alte autoritati

Capitolul VII. Activitatea Ministerului Public in vederea realizarii recomandarilor Comisiei Europene in cadrul mecanismului de cooperare si verificare

Capitolul VIII. Analiza swot a Ministerului Public

1.Puncte forte

2.Disfunctionalitati si masuri

3.Oportunitati

Capitolul IX. Principalele obiective ale Ministerului Public

Vulnerabilitatile din PICCJ

Intregul proiect al lui Augustin Lazar este atasat integral la finalul articolului. In cele ce urmeaza, vom prezenta un fragment din acest proiect, mai exact problemele pe care seful Parchetului Curtii de Apel Alba Iulia le-a descoperit la nivelul Ministerului Public. Iar, dupa cum se va putea observa, printre disfunctionalitatile identificate de Augustin Lazar se regasesc anumite practici caracteristice DNA.

Iata deficientele de la nivelul Ministerului Public enumerate de procurorul Augustin Lazar:

„Lipsa unei echipe manageriale extinse

Vacanta unor functii de conducere si lipsa de stabilitate a ocuparii acestora, la nivelul PICCJ si al celorlalte unitati de parchet

Lipsa unei planificari strategice a activitatii Ministerului Public si a coordonarii planurilor structurilor organizatorice ale Ministerului Public

Caracterul incomplet si neactual al cadrului metodologic de organizare si functionare a Ministerului Public

Centralizarea deciziilor, lipsa transparentei si a consultarii in luarea deciziilor la nivelul PICCJ

Exercitarea necorespunzatoare a controlului managerial la nivelul Ministerului Public

Lipsa unei strategii proprii a Ministerului Public in domeniul resurselor umane

Existenta unor dezechilibre in repartizarea resurselor umane in cadrul unitatilor de parchet

Existenta posturilor vacante, unele dintre acestea in domenii cheie sau in unitati cu personal insuficient

Insuficienta specializare si lipsa temporara de expertiza in anumite domenii de activitate

Manifestarea unor probleme privind integritatea si deontologia profesionala

Manifestarea unor deficiente privind operativitatea si calitatea actelor de urmarire penala, existenta unui numar relativ mare de achitari si restituiri definitive

Existenta unor deficiente privind modul de sesizare a parchetelor (lipsa sesizarii, tardivitatea, lipsa de acuratete a sesizarii), efectuarea urmaririi penale sau stabilirea directiilor prioritare de combatere a infractionalitatii

Existenta, in anumite domenii, a unor practici judiciare sau administrative neunitare

Lipsa de eficienta a unor activitati de supraveghere a cercetarii penale, statutul insuficient de clar al lucratorilor politiei judiciare

Gradul relativ redus de recuperare a prejudiciilor

Manifestarea unor deficiente in materia cooperarii internationale

Existenta unor scurgeri de informatii din dosarele de urmarire penala, in special catre mijloacele mass-media

Manifestarea unor deficiente in activitatea judiciara, in special in ceea ce priveste pregatirea sedintelor de judecata, intocmirea fisei de sedinta, analiza solutiilor si declararea cailor de atac

Lipsa unei reactii institutionale eficiente privind actiunile care ar putea afecta independenta sau buna reputatie a procurorilor

Caracterul incomplet al datelor si informatiilor culese prin intermediul sistemului informational

Manifestarea unor dificultati in functionarea sistemului informatic, in special din cauza uzurii fizice si morale a acestuia

Insuficienta folosire in activitatea curenta a tehnologiei informatiei

Prezenta unor aspecte negative in imaginea publica a parchetelor (lipsa unei strategii proprii coerente si a transparentei, lipsa de reactie sau de operativitate a reactiei, perceptia negativa a publicului, lipsa perceptiei MP ca fiind o singura entitate, aparitiile publice insuficiente ale vectorilor de imagine, insuficienta pregatire de specialitate a purtatorilor de cuvant si slaba dotare tehnica a birourilor de informare si relatii publice)

Dificultati in comunicarea interna in cadrul unitatilor de parchet si intre unitatile de parchet si structurile din cadrul Ministerului Public

Lipsa mijloacelor financiare, deficiente in procesul de proiectie si de executie bugetara

Lipsa sau uzura mijloacelor materiale si a dotarilor

Existenta unor drepturi salariale restante ale personalului

Caracterul neuniform al implementarii unor prevederi legale in domeniu si existenta unor practici administrative neunitare”.

*Cititi aici integral proiectul procurorului Augustin Lazar