RASPLATA PENTRU AGENTUL DNA – Condamnarea cu suspendare a avocatei Adriana Dascalu pentru uriasa mita de 1,2 milioane euro s-a dat fara sa se tina cont de gravitatea faptei, dar mai ales de antecedentele penale ale infractoarei, care a executat in 2008 o pedeapsa de 1 an de inchisoare, tot pentru trafic de influenta. Aceasta sa fie recompensa pentru ca a denuntat-o pe judecatoarea Veronica Cirstoiu de la CAB si a turnat zeci de judecatori? (Sentinta de condamnare)
Au intervenit sau nu procurorii DNA pe langa judecatorii Curtii de Apel Constanta pentru ca agentul lor – avocata Adriana Dascalu (foto) – sa nu fie condamnata la inchisoare cu executare? Lumeajustitiei.ro dezvaluie un fapt incredibil, dar adevarat, care demonstreaza ca in plina campanie anticoruptie in care Inalta Curte a dat un “Ghid de individualizare a pedepselor”, in care a impus sa se dea pedepse cu inchisoarea cu executare pentru infractiunile de coruptie, si in pofida recomandarilor date de Comisia Europeana in raportul pe Justitie din ianuarie 2014, o traficanta de influenta, care a comis o noua infractiune de trafic de influenta, de data aceasta privind suma de 1,2 milioane de euro pretinsi dati judecatorilor, a primit o pedeapsa de 3 ani de inchisoare cu suspendare. Cum este posibil ca fata de gravitatea faptei (suma de 1,2 milioane euro pretins data unor judecatori) si fata de faptul ca anterior a fost condamnata la 1 an de inchisoare pentru o fapta similara, avocata Adriana Dascalu sa se afle in drum spre libertate? Lumeajustitiei.ro prezinta sentinta penala prin care Adriana Dascalu a fost condamnata la 1 an de inchisoare cu executare pentru trafic de influenta. Hotararea poate fi citita, integral, la finalul articolului.
Chiar si in situatia ipotetica in care s-ar pretinde ca nu ar exista recidiva este inexplicabil cum s-a putut da o pedeapsa cu suspendare unei persoane cu asemenea antecedente de trafic de influenta, care a comis o noua infractiune de un pericol social major si pentru care din august 2013 si pana in prezent judecatoarea Veronica Cirstoiu de la Curtea de Apel Bucuresti se afla in stare de arest preventiv.
Adriana Dascalu a fost condamnata in 2007 la 1 an de inchisoare de Curtea de Apel Bucuresti. Condamnarea a fost mentinuta de Inalta Curte
Curtea de Apel Constanta a dispus joi, 8 mai 2014, condamnarea avocatei Adriana Dascalu la 3 ani de inchisoare cu suspendare, pentru sase infractiuni de trafic de influenta, complicitate la luare de mita, fals in inscrisuri sub semnatura privata si complicitate la fals in inscrisuri sub semnatura privata. Hotararea de a o condamna cu suspendare pe Adriana Dascalu a fost luata chiar daca aceasta, cu doar sase ani inainte, a fost condamnata tot pentru trafic de influenta.
In 2007, pe cand era avocat in Baroul Bucuresti, Adriana Dascalu a fost condamnata definitiv chiar pentru trafic de influenta. Judecatorul Corneliu Bogdan Ion Tudoran, de la Sectia I a CAB, a condamnat-o pe Dascalu la 1 an de inchisoare cu executare, prin Sentinta penala nr. 195/08.10.2007 (dosar nr. 4211/2/2007), ramasa definitiva prin Decizia penala nr. 102 din 15.01.2008 a ICCJ. Judecatorii au retinut ca Adriana Dascalu a promis unor parti din dosar ca in schimbul sumei de 14.500 euro va aranja solutia intr-un dosar de urmarire penala instrumentat de DIICOT, aflat in lucru la nivelul politiei.
Prin Sentinta penala a CAB, Adrianei Dascalu i s-a interzis sa-si mai exercite profesia de avocat timp de 1 an. Ulterior, dupa expirarea perioadei interdictiei de a mai profesa, Dascalu a revenit in profesie, inscriindu-se ca avocat definitiv la UNBR – aripa Bota.
Asadar, in 2007 Adriana Dascalu a primit o condamnare de 1 an cu executare pentru trafic de influenta, sentinta fiind mentinuta in 2008 de Inalta Curte, iar in 2014 aceeasi avocata Adriana Dascalu a primit 3 ani inchisoare pentru mai multe fapte de trafic de influenta si alte infractiuni, dar cu suspendare.
Inalta Curte a impus aplicarea unor pedepse cu executare pentru infractiunile de coruptie
Avocata Adriana Dascalu a primit o condamnare cu suspendare pentru trafic de influenta, in conditiile in care anterior fusese condamnata pentru o fapta similara, in plina campanie anticoruptie. Mai mult, o astfel de condamnare vine in pofida faptului ca Inalta Curte a elaborat un “Ghid de individualizare a pedepselor”, in care a impus sa se dea pedepse cu inchisoarea cu executare pentru infractiunile de coruptie, si in pofida recomandarilor date de Comisia Europeana in Raportul pe Justitie din ianuarie 2014.
Iata ce se precizeaza in Ghidul Inaltei Curti:
„Se impune precizarea ca, in vederea unificarii practicii judiciare in materie, la fel de important ca si procesul de identificare a unor criterii suplimentare de individualizare a pedepselor este si fenomenul de responsabilizare a magistratilor romani care trebuie sa accepte ideea ca, urmand o serie de recomandari elaborate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, nu le este, in mod subtil, incalcata independenta, ci se realizeaza premisele unui act de justitie previzibil si eficient, in acord cu angajamentele asumate de Romania prin Planul de actiune. (…) Pentru ca politica penala, privita sub aspectul actiunii de lupta impotriva coruptiei, sa-si atinga scopul - reducerea treptata a fenomenului infractional - este necesar ca fiecare pedeapsa aplicata sa-si indeplineasca functiile sale, intrucat doar in acest mod scopul pedepsei va putea fi atins; in acest sens, o pedeapsa este apta sa-si indeplineasca functiile si sa-si realizeze scopul numai daca, atat in faza judecatii, cat si in faza executarii, este perfect individualizata, ca instrument adecvat de realizare practica a politicii penale. (...)
Pentru realizarea unei practici judiciare unitare in materie, in activitatea de individualizare judiciara a pedepselor trebuie urmati o serie de pasi, si anume:
-Determinarea scopului pedepsei:
-Stabilirea si analiza criteriilor de individualizare judiciara a pedepsei;
-Evaluarea finala a imprejurarilor savarsirii faptei.
Finalizarea procesului de individualizare a pedepsei presupune o activitate de cantarire a tuturor imprejurarilor care caracterizeaza fapta si persoana infractorului in scopul stabilirii unei pedepse care sa asigure realizarea scopului acesteia. In aceasta activitate, judecatorul trebuie sa asigure un echilibru intre criteriile de individualizare a pedepsei si scopurile pedepsei; o judecata echitabila trebuie sa aiba ca finalitate realizarea unei proportionalitati juste, corespunzatoare faptei comise si vinovatiei infractorului, reeducarea si reinsertia sociala a acestuia in restabilirea ordinii de drept prin stabilirea pedepsei de o maniera in care sa functioneze ca o forta sociala pedagogica in societate (...)
Daca pasii mentionati ar trebui sa conduca la stabilirea unei pedepse juste, nu mai putin importanta este si operatiunea de individualizare a executarii pedepsei aplicate, bazata pe aceleasi criterii amintite anterior. Observatiile noastre nu conduc, in mod obligatoriu, la concluzia ca, in cazul infractiunilor de coruptie singura modalitate acceptabila ar fi executarea efectiva a pedepselor aplicate, insa subliniaza necesitatea motivarii minutioase de catre instanta de judecata care opteaza pentru suspendarea executarii pedepsei, in mod special. Apreciem totusi ca, date fiind observatiile anterioare, suspendarea executarii pedepsei ar trebui dispusa, in cazul infractiunilor de coruptie, doar in situatia faptelor caracterizate de un grad foarte redus de pericol social concret, comise de persoane a caror atitudine fata de fapta si urmarile produse denota o periculozitate sociala scazuta si posibilitatea reeducarii lor chiar si fara privarea de libertate - pentru care simpla aplicare a unei pedepse reprezinta un avertisment extrem de serios, de natura a sta la baza schimbarii unor mentalitati eronate. (...)
Se impune o abordare dialectica a tuturor criteriilor de individualizare, fara a se sublinia, cu precadere lipsa antecedentelor penale ale infractorului, de exemplu, faptul ca anterior comiterii faptei se bucura de o buna reputatie, are o pregatire scolara si profesionala peste medie etc., aspecte care, in principiu, in cazul infractiunilor de coruptie, nu au neaparat valoarea unor circumstante atenuante, mai ales atunci cand infractorul a profitat de aceste realitati pentru a-si disimula comportamentul infractional sau a-si asigura realizarea scopului ilicit propus; in acest context apreciem ca deosebit de utila analiza scopului si a mobilului infractiunii in fiecare cauza in parte, tocmai pentru a realiza o adecvare corespunzatoare a pedepsei”.
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# Băsecurescu, El Pinocchio Maximo 9 May 2014 18:56 +15
# Hector 9 May 2014 18:57 +14
# cum ar fi mai bine? 11 May 2014 08:04 0
# guy fawkes 9 May 2014 20:12 -5
# Valeriu Mangu 9 May 2014 21:34 -2
# ADEVARUL 9 May 2014 21:40 +1
# olomorf 9 May 2014 23:20 +2
# Slim 9 May 2014 23:59 -3
# Slim 10 May 2014 00:05 -3
# Una bucata cetatean 10 May 2014 16:04 +2
# Gogu 10 May 2014 08:12 0
# alt gogu 11 May 2014 12:56 0