Actuala conducere a Inaltei Curti de Casatie si Justitie intrece in ticalosie fosta conducere asigurata timp de 6 ani de fosta judecatoare Livia Doina Stanciu, ajunsa acum judecator CCR. Dovada a venit la circa doua luni de la momentul intrarii in vigoare a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, cand Colegiul de conducere al ICCJ a gasit potrivit sa adopte o hotarare prin care, atentie, sa interpreteze noul act normativ si sa isi faca practic o lege a lor. Caci acest lucru s-a intamplat in 4 septembrie 2018, data la care Colegiul de conducere al ICCJ s-a intrunit pentru a dezbate asupra activitatii instantei supreme, urmare a modificarilor Legii 304/2004 si, printre altele, pentru a stabili ce se va in intampla cu Completele de 5 judecatori ale Inaltei Curti.

Necesitate modificarii componentei Completelor de 5 ale ICCJ era intemeiata pe faptul ca in noua Lege 304 se prevede la art. 32 ca din componenta Completelor de 5 judecatori ale ICCJ fac parte judecatori desemnati prin tragere la sorti, fiind prezidate de presedintele sau unul dintre cei doi vicepresedinti ai instantei supreme doar atunci cand si acestia sunt desemnati prin tragere la sorti sa faca parte din Completele de 5.

Practic, odata cu intrarea in vigoare la Legii nr. 304/2004 care stabilea modalitatea in care trebuie sa fie alcatuite Completele de 5 ale ICCJ, era necesara de indata organizarea unei trageri la sorti pentru modificarea actualelor complete formate pe Legea 304 in forma veche, forma care prevedea ca presedintele si cei doi vicepresedinti ai ICCJ fac in mod automat parte din componenta acestor complete, prezidandu-le.

Colegiul de conducere condus de Tarcea a calcat in picioare Legea 304/2004

Asta ar fi trebuit sa decida Colegiul de conducere al ICCJ in data de 4 septembrie 2018. Stupoare insa, 11 din cei 12 judecatori supremi membri ai Colegiului de conducere al ICCJ, printre care si presedinta Inaltei Curti, Cristina Tarcea, si cei doi vicepresedinti Iulian Dragomir si Elena Bogasiu, in loc sa dispuna organizarea unor trageri la sorti pentru a respecta noile prevederi ale Legii 304/2004 au interpretat legea cum le-a convenit lor. Mai exact, au decis, prin Hotararea nr. 89/2018, in ciuda faptului ca legea este in vigoare si este obligatorie pentru toata lumea, sa pastreze componenta Completelor de 5 astfel cum a fost aleasa pe legea veche, urmand ca de la 1 ianuarie 2019 sa devina aplicabile noile norme ale Legii 304 si abia de atunci sa se formeze Completele de 5 astfel cum spune legea in vigoare. Justificarea Colegiului de conducere al ICCJ pentru argumentarea acestei decizii a fost aceea ca nu sunt prevazute norme tranzitorii. Mai sa fie?!

Exista insa vreo norma "tranzitorie" care sa permita Colegiului de conducere al Inaltei Curti sa isi faca propria lege si sa decida cand si ce sa aplice sau sa nu aplice din lege, sau care sa permita ICCJ sa interpreteze o norma precum art.32 din Legea 304/2004, care este oricum extrem de clara? Noi credem ca nu!

Si la fel crede si judecatoarea Simona Nenita, unul dintre cei 12 membri ai Colegiului de conducere al Inaltei Curti, singurul magistrat care a facut opinie separata in sensul respectarii si aplicarii de indata a legii: "Cu opinia separata a doamnei judecator Simona Nenita in sensul ca, dispozitiile legii noi sunt norme de organizare ce vizeaza compunerea completelor si, in absenta unei norme tranzitorii, sunt de imediata aplicare."

Inspectia Judiciara: "Efectuarea unor verificari de catre Inspectia Judiciara cu privire la activitatea profesionala a presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu poate reprezenta un fapt inedit"

Care sa fi fost insa motivul pentru care judecatori precum Cristina Tarcea sau Iulian Dragomir, care sunt de drept membri ai Completelor de 5, nu au dorit sa renunte la privilegiul de a face parte din aceste complete si au ales sa interpreteze legea dupa bunul plac? Nu stim, dar cu siguranta Inspectia Judiciara va afla, caci incepand cu 23 august 2018, deci inainte de sedinta Colegiului de conducere, a declansat verificari, dupa ce a fost sesizata cu privire la posibile abateri disciplinare in legatura cu modul de aplicare de catre conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie a Legii nr.207/2018 privind modificarea si completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara. Inspectia precizeaza astfel intr-un comunicat din data de 17 septembrie 2018 faptul ca verificarile cu privire la activitatea profesionala a sefei ICCJ Cristina Tarcea nu poate reprezenta un fapt inedit, iar asocierea acestei activitati cu alte evenimente, chiar si din sfera politica, nu reprezinta decat "o alta tentativa de decredibilizare si vulnerabilizare a institutiei, precum si de scadere a capacitatii sale de reactie la derapajele de ordin disciplinar".

Iata precizarile Inspectiei Judiciare cuprinse intr-un comunicat de presa din data de 17 septembrie 2018:

"Verificarile privind modul de aplicare a modificarilor aduse Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara cu privire la constituirea si compunerea unor completuri de judecata de la Inalta Curte de Casatie si Justitie

Inspectia Judiciara a fost sesizata la 23 august 2018 cu privire la posibile abateri disciplinare in legatura cu modul de aplicare de catre conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie a Legii nr.207/2018 privind modificarea si completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara.

Verificarile pe care le efectueaza Inspectia Judiciara nu sunt conditionate, potrivit Legii nr.317/2004, de nivelul instantei si de functia detinuta de magistratul vizat de sesizare. Tot astfel, verificarile nu sunt conditionate de notorietatea cauzelor deduse judecatii. In toate cazurile, verificarile efectuate de Inspectia Judiciara vizeaza respectarea si corecta aplicare a legii.

Expunerea publica a judecatorilor si procurorilor cu functii de conducere determina, printre altele, un numar apreciabil de sesizari disciplinare privind activitatea si conduita acestora. Ca atare, efectuarea unor verificari de catre Inspectia Judiciara cu privire la activitatea profesionala a presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu poate reprezenta un fapt inedit.

Asocierea activitatii desfasurate de Inspectia Judiciara cu evenimente avand posibile semnificatii in viata politica nu este decat o alta tentativa de decredibilizare si vulnerabilizare a institutiei, precum si de scadere a capacitatii sale de reactie la derapajele de ordin disciplinar".

Precizam ca din Colegiul de conducere al ICCJ fac parte, alaturi de presedinta Cristina Tarcea si vicepresedintii Gabriela Elena Bogasiu si Iulian Dragomir, urmatorii:

Eugenia Marin - Judecator la Sectia de Contencios administrativ si fiscal

Liliana Visan - Judecator la Sectia de Contencios administrativ si fiscal

Carmen Georgeta Negrila - Judecator la Sectia I Civila

Andreia Liana Constanda - Judecator la Sectia I Civila

Marian Buda - Judecator la Sectia a II-a Civila

Cosmin Horia Mihaianu - Judecator la Sectia a II-a Civila

Stefan Pistol - Judecator la Sectia Penala

Simona Cristina Nenita - Judecator la Sectia Penala

Valentin Horia Selaru - Judecator la Sectia Penala.

Publicam in continuare minuta Hotararii Colegiului de conducere al ICCJ nr. 89 din 4 septembrie 2018 privitoare la modul in care se va desfasura activitatea la instanta suprema dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, astfel cum ne-a fost comunicata de Inalta Curte:

"In temeiul art. 19 lit. j) din ROFA al ICCJ, aproba urmatorele masuri:

a) In aplicarea dispozitiilor art. 7 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, modificata si completata prin Legea nr. 207/2018, cu referire la configuratia salii de judecata, cu unanimitate, aproba urmatorele masuri:

i) La nivelul fiecarei sectii se vor identifica modalitatile de configurare a salilor de sedinta, urmand ca la proxima sedinta a Colegiului de conducere sa se adopte o masura unitara pentru intreaga instanta;

ii) Accesul in sala de sedinta al tuturor participantilor la procese se va face separat de intrarea amenajata pentru judecatori.

b) In aplicarea dispozitiilor art. 16 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, modificata si completata prin Legea nr. 207/2018, cu referire la posibilitatea prelungirii termenului de redactare al hotararilor judecatoresti, cu unanimitate, dispune ca in cadrul sedintelor organizate la nivelul sectiilor sa se stabileasca procedura de lucru cu privire la aplicarea normei mai sus mentionate:

c) Analizand dispozitiile art. 28 alin. (3) Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, modificata si completata prin Legea nr. 207/2018, cu referire la modificarea componentei Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cu unanimitate, constata ca dispozitiile noii legi nu sunt incidente mandatelor aflate in curs;

d) Analizand dispozitiile art. 32 Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, modificata si completata prin Legea nr. 207/2018, cu referire la activitatea completelor de 5 judecatori, cu majoritate constata ca dispozitiile noii legi sunt norme de organizare ce vizeaza formatiuni de judecata cu reglementare specifica, constituite 'la inceputul fiecarui an' si, in absenta unei norme tranzitorii, devin aplicabile incepand cu data de 1 ianuarie 2018.

Cu opinia separata a doamnei judecator Simona Nenita in sensul ca, dispozitiile legii noi sunt norme de organizare ce vizeaza compunerea completelor si, in absenta unei norme tranzitorii, sunt de imediata aplicare."

Iata ce prevede Hotararea Colegiului de conducere al ICCJ, conform minutei comunicate de Inalta Curte, care ne-a precizat ca motivarea Hotararii nu este inca finalizata: