Lumeajustitiei.ro va prezinta in premiera actiunea disciplinara formulata impotriva Laurei Kovesi pentru refuzul de a se prezenta la comisia speciala de ancheta a Parlamentului. Fostul procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Laura Codruta Kovesi (foto), a recunoscut ca avea obligatia de a se prezenta in fata Comisiei parlamentare de ancheta pentru a spune daca a fost sau nu in sufrageria lui Oprea, insa nu a facut-o, iar prin comportamentul sau, astfel cum a statuat Inspectia Judiciara, a ignorat Curtea Constitutionala, a incalcat legea si autoritatea Parlamentului, si a afectat onoarea profesionala si prestigiul functiei detinute. In opinia lui Kovesi, Decizia CCR nr. 611/2017 contine de fapt o "obligatie alternativa", respectiv de a se prezenta in fata Comisiei sau de a pune la dispozitie "celelalte documente". Mai grav este ca, Laura Kovesi a fost permanent constienta de nerespectarea deciziei CCR si de incalcarea Legii nr. 303/2004 si a prevazut chiar rezultatul faptei sale, lucru dovedit prin refuzurile sale repetate de a se prezenta in fata Comisiei parlamentare de ancheta si prin atitudinea "volatila din perspectiva prevederii rezultatului conduitei ilicite", urmarind eludarea deciziei Curtii Constitutionale nr. 611/2017, "ceea ce caracterizeaza forma intentiei directe in comiterea abaterii".

Concluziile de mai sus sunt cuprinse in Rezolutia nr. 8148/IJ/1723/DIP/2017 prin care inspectorii judiciari Mihaela Hitruc si Andreea Cristina Mina au dispus trimiterea in judecata disciplinara a Laurei Codruta Kovesi, actiune fata de care, in urma cu cateva zile, Sectia pentru procurori a CSM a dispus contrar oricaror evidente si contrar concluziilor extrem de clare ale Inspectiei, respingerea actiunii disciplinare. Este vorba despre dosarul disciplinar deschis in urma Sesizarii formulate de Lumeajustitiei.ro, inregistrata la Inspectia Judiciara in data de 16 noiembrie 2017 privind savarsirea de catre fostul procuror-sef al DNA a abaterilor disciplinare prevazute de art. 99 lit. a) si s) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, dupa ce aceasta nu s-a prezentat in fata Comisiei speciale parlamentare "Sufrageria lui Oprea", desi CCR a stabilit prin Decizia nr. 611/2017 obligativitatea acesteia de a se prezenta in fata parlamentarilor.

Potrivit Rezolutiei Inspectiei Judiciare pe care Lumeajustitiei.ro o prezinta in exclusivitate, pentru a scapa de raspundere disciplinara Kovesi a sustinut, initial, ca rezolutia de incepere a cercetarii disciplinare a Inspectiei Judiciare are un caracter "confuz si contradictoriu", pentru ca apoi, vazand ca se continua cercetarea disciplinara, sa precizeze in apararile sale ca cercetarea disciplinara nu se impunea intrucat nu cunoaste "acuzatiile aduse", desi chiar ea formuleaza "aparari precise" cu privire la faptele retinute in sarcina sa.

Mai mult, Kovesi a afirmat ca tragerea sa la raspundere disciplinara nu s-ar sustine intrucat nu poate fi retinuta o abatere disciplinara in afara unei activitati judiciare. Argumentul este absolut fantastic, daca tinem cont ca una dintre obligatiile lui Kovesi, in calitate de procuror, era de a respecta deciziile CCR, fapt care nu are nicio legatura cu activitatea ei judiciara:

"Persoana cercetata face o confuzie grava prin a sustine ca magistratii pot comite abateri disciplinare numai in desfasurarea unei activitati judiciare (...) A valida teza argumentativa a persoanei cercetate, echivaleaza cu a restrange in mod nelegal sfera de aplicare a textului in materie disciplinara si a lipsi de orice efecte anumite tipuri de decizie constitutionala, precum cea din prezenta speta, semnificand ca un magistrat de rang inalt, precum persoana cercetata are optiunea de a respecta sau nu o astfel de decizie, intrucat nu vizeaza o norma de drept procesual sau substantial aplicata in desfasurarea vreunei activitati judiciare, plasand astfel magistratul deasupra legii si a Constitutiei. O asemenea situatie sugerata de persoana cercetata este de neacceptat in ordinea constitutionala romaneasca"

Halucinant, pentru a scapa de raspundere disciplinara, Laura Codruta Kovesi a invocat pana si "dubii semantice" sustinand ca Decizia CCR nr. 611/2017 lasa loc posibilitatii de a se prezenta la comisie sau de de a pune la dispozitie documente. Interpretarea data de Kovesi a determinat insa inspectorii judiciari sa ii ofere fostei sefe DNA cateva "precizari de ordin morfo-sintactic, precum cele de mai jos (vezi fasimil)

Amintim ca CCR a constatat prin Decizia 611/2017 ca exista un conflict de natura constitutionala intre Parlamentul Romaniei si PICCJ, generat de refuzul procurorului sef al DNA de la acel moment Laura Codruta Kovesi de a se prezenta in fata Comisiei speciale de ancheta a Senatului si Camerei Deputatilor privind verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009 si de rezultatul scrutinului prezidential. Prin acea Decizie, CCR a constatat si obligatia lui Kovesi de a se prezenta in fata Comisei si de a furniza informatiile solicitate sau de a pune la dispozitie documente sau mijloace de proba detinute, iar neprezentarea sa constituie o "incalcare a autoritatii Parlamentului" si o "impiedicare a desfasurarii activitatii sale". Prin aceeasi decizie, CCR care a stabilit ca Laura Codruta Kovesi "nici nu a negat, nici nu a confirmat o stare de fapt concreta, limitandu-se la a sustine ca nu detine informatii necesare cauzei" si ca "nu a raspuns la cele doua intrebari formulate de Comisia speciala de ancheta". Or, acest aspect a ingreunat activitatea Comisiei parlamentare si a creat probleme in aflarea adevarului si intocmirea raportului final.

Prezentam in continuare pasaje relevante din actiunea disciplinara a Inspectiei Judiciare privitoare la Laura Codruta Kovesi:

"Cu caracter prealabil, in raport de apararile formulate de persoana cercetata la data de 17 aprilie 2018 prin care acrediteaza ideea unui pretins caracter confuz si contradictoriu al rezolutiei de incepere a cercetarii disciplinare, fata de nedescrierea abaterilor sub aspectul laturii obiective si subiective, se constata ca rezolutia de incepere a ceretarii disciplinare contine toate elementele prevazute de art. 19(2) din Regulamentul pentru aprobarea normelor de efectuare a lucrarilor de inspectie de catre Inspectia Judiciara, iar conform dispozitiilor art. 46 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 in cadrul cercetarii disciplinare se stabilesc faptele si urmarile acestora, imprejurarile in care au fost savarsite, precum si orice alte date concludente si nu la momentul inceperii cercetarii disciplinare, cum din eroare apreciaza magistratul vizat. (...)

Mai mult, persoana cercetata acrediteaza ideea ca nu cunoaste acuzatiile aduse, in conditiile in care formuleaza aparari precise si la obiect cu privire la cele retinute in rezolutia de incepere a cercetarii disciplinare. Faptul ca da o interpretare proprie conduitei sale nu este de natura a justifica necunoasterea situatiei de fapt, pe care chiar domnia sa a apreciat-o ca fiind descrisa exhaustiv de inspectorii judiciari in rezolutia de incepere a cercetarii disciplinare.

Elementul material al abaterii in cazul concret este reprezentat de conduita pe care a avut-o persoana cercetata prin neprezentarea urmare invitatiei din 13.11.2017 la Comisia speciala de ancheta contra obligatiei intuitu personae stabilite prin Decizia nr. 611/2017, conduita de natura a afecta prestigiul justitiei si onoarea functiei de magistrat.

Astfel, se constata ca refuzul din 14.11.2017 este unul neechivoc, explicit, in linia argumentativa a celorlalte refuzuri, dupa cum chiar persoana cercetata recunoaste prin apararile formulate.

Refuzul de a se prezenta motivat prin nedetinerea de informatii/documente de natura sa intereseze Comisia pozitioneaza magistratul in linia incalcarii principiului cooperarii loiale intre institutii, cu ignorarea completa a Deciziei Curtii Constitutionale.

Nu se poate considera ca exista vreun dubiu cu privire la dispozitia Curtii ca persoana cercetata sa se prezinte in fata Comisiei parlamentare, decizia Curtii fiind obligatorie atat in dispozitiv, cat si in considerente, aspecte pe care chiar magistratul vizat le-a punctat in corespondenta anterioara cu Comisia, in incercarea de a justitifica motivele neprezentarii prin raportare la Deciziile nr. 428/2017 si nr. 430/2017 ale Curtii Constitutionale (...)

Astfel, vazand considerentele Curtii Constitutionale ce fundamenteaza Decizia nr. 611/2017 se constata neechivoca obligatia instituita de Curtea Constitutionala in sarcina persoanei cercetatea, de a adopta o anume conduita diferita fundamental de cea adoptata.

Nu in sarcina persoanei cercetate este aprecierea ca nu detine date/informatii sau documente, care sa fie utile Comisiei potrivit scopului sau, apreciere greu de validat ca valabila in conditiile in care la intrebarile punctuale nu a oferit raspunsuri concrete, desi existau dovezi in spatiul public intr-un anume sens.

Mai mult, abia urmare prezentarii la Comisie putea afla ce informatii ii sunt solicitate de catre membrii acesteia care puteau formula orice intrebari pe care le considerau necesare fundamentarii unei decizii. Numai intr-un atare context se putea stabili care ar fi fost 'celelalte documente' si abia ulterior persoana cercetata, dupa efectuarea unor verificari putea pune sau nu la dispozitia Comisiei 'celelalte documente'.

Practic, in contra unei invitatii explicite, redactate in sensul considerentelor Deciziei Curtii Constitutionale nr. 611/2017 ce nu putea da ocazia unor noi interpretari, persoana cercetata ignora atat Comisia, cat si instanta de control constitutional, cu certa afectare a onoarei profesionale si a prestigiului functiei exercitate, comportament care in lumina considerentelor Deciziei incalca si autoritatea Parlamentului Romaniei, organ reprezentativ al poporului. (...)

Nu are importanta pentru retinerea abaterii disciplinare decat imprejurarea ca manifestarile care aduc atingere onoarei profesionale si prestigiului justitiei trebuie sa fi avut loc in public sau sa fi ajuns la cunostinta publicului, aspecte care sunt indeplinite in speta.

Tot astfel, manifestarile care aduc atingere onoarei profesionale si prestigiului justitiei trebuie savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii indatoririlor de serviciu.

Or, din datele spetei se constata ca procurorul sef DNA si-a manifestat refuzul de a se prezenta in fata Comisiei, unde fusese solicitata sa participe la sedinta din data 15.11.2017, ora 10.30, nu legat de desfasurarea unei activitati jurisdictionale, insa a actionat in calitate de magistrat, reprezentant al sistemului judiciar din perspectiva importantei functiei de conducere detinute. (...)

Latura subiectiva

Ceea ce intereseaza din perspectiva retinerii abaterii disciplinare prev.de art. 99 lit. a) din Leea nr. 303/2004 sub aspectul laturii subiective este atitudinea volatila a persoanei cercetate din perspectiva prevederii rezultatului conduitei ilicite (afectarea onoarei profesionale si a prestigiului justitiei) si a pozitiei subiective fata de acest rezultat (daca l-a urmarit sau daca doar a acceptat posibilitatea producerii lui sau daca a considerat fara temei ca rezultatul nu se va produce).

Din situatia de fapt rezultata din cercetarea disciplinara, in raport de modalitatea explicita in care procurorul sef al DNA a actionat, refuzand orice colaborare cu Comisia parlamentara indiferent de obligatiile stabilitate in sarcina sa de catre Curtea Constitutionala carora le-a dat un sens peiorativ rezulta ca persoana cercetata a prevazut rezultatul faptei sale, respectiv afectarea prestigiului justitiei exercitate in cadrul sistemului judiciar si a onoarei profesionale, actionand ca reprezentant al unei structuri de parchet la conducerea careia se afla, urmarind producerea acelui rezultat care nu era doar previzibil, ci si cert in conditiile in care explicit Curtea Constitutionala i-a aratat a fi fost produs urmare unei atitudini anterioare identice de neprezentare la Comisie.

Prin urmare persoana cercetata si-a asumat atat decizia constanta de a nu se prezenta la Comisie, cat si consecintele acesteia... (...) In lumina celor de mai sus, se constata ca dovedita imprejurarea ca persoana cercetata a comis cu intentie directa abaterea disciplinara prev.de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004.

Legatura de cauzalitate.

Avand in vedere probele administrate care contureaza situatie de fapt prezentata la pct. IV se constata ca aceasta conduita a unuia dintre reprezentantii sistemului judiciar la cel mai inalt nivel manifestata in raport de o alta putere in stat este de natura a deteriora increderea segmentului social cu consecinta afectarii onoarei profesionale, a prestigiului functiei de magistrat cu consecinta afectarii imaginii justitiei ca serviciu public in apararea ordinii de drept, astfel fiind create premisele unei indoieli cu privire la impartialitatea si integritatea magistratilor, precum si ale intregului sistem judiciar.

In lumina celor de mai sus se apreciaza dovedita, dincolo de orice indoiala rezonabila, comiterea abaterii disciplinare prevazute de art. 99 lit. a) din Legea nr.303/2004. (...) de catre doamna procuror sef directie Laura Codrua Kovesi. (...)

Este evident ca prin considerentele Decizie nr. 611/2017, Curtea Constitutionala a oferit persoanei in sarcina careia a stabilit obligatia de a se prezenta in fata Comisiei de ancheta toate elementele de analiza si a prezentat intr-un mod previzibil si eventualele cosecinte generate de incalcarea obligatiei stabilite. (...) Prin urmare, apararile formulate, in sensul ca nu a avut o conduita contra obligatiei stabilitate nu au niciun suport probator, constituindu-se intr-un demers neprofesionist de justificare a unei activitati ilicite din punct de vedere disciplinar. Asemenea argumente ale persoanei cercetate echivaleaza cu a sustine contra evidentei o situatie de fapt de necontestat. (...)

Persoana cercetata face o confuzie grava prin a sustine ca magistratii pot comite abateri disciplinare numai in desfasurarea unei activitati judiciare, in conditiile in care le este reglementat prin lege si Constitutie, un statut aparte cu interdictii, obligatii si incompatibilitati exprese, conduita acestora trebuind sa se adapteze atat in timpul exercitarii atributiilor de serviciu cat si in societate, inclusiv in fata unei alte autoritati publice, precum Parlamentul Romaniei. (...)

Prin urmare, a valida teza argumentativa a persoanei cercetate, echivaleaza cu a restrange in mod nelegal sfera de aplicare a textului in materie disciplinara si a lipsi de orice efete anumite tipuri de decizie constitutionala, precum cea din prezenta speta, semnificand ca un magistrat de rang inalt, precum persoana cercetata are optiunea de a respecta sau nu o astfel de decizie, intrucat nu vizeaza o norma de drept procesual sau substantial aplicata in desfasurarea vreunei activitati judiciare, plasand astfel magistratul deasupra legii si a Constitutiei.

O asemenea situatie sugerata de persoana cercetata este de neacceptat in ordinea constitutionala romaneasca. (...)

Din situatia de fapt rezultata din cercetarea disciplinara, in raport de modalitatea explicita in care este definita Decizia nr. 611/2017 obligatia doamnei procuror sef al DNA de a se prezenta in fata Comisie rezulta ca aceasta din urma a avut reprezentarea ca atitudinea sa este in contradictie cu indatoririle sale legale si a urmarit producerea acestui rezultat care nu era doar previzibil, ci si cert in conditiile in care explicit Curtea Constitutionala l-a aratat ar fi fost produs ca urmare a unei atitudini anterioare identice de neprezentare la Comisie. (...)

In cazul de fata, in raport de argumentele dezvoltate (...) vizand apectele constatate in urma cercetarii disciplinare si de apararile formulate, este vadita incalarea cu stiinta a acestei obligatii, urmarind si eludarea deciziei Curtii Constitutionale, ceea ce caracterizeaza forma intentiei directe in comiterea abaterii.

Pe cale de consecinta, raportat la diligenta necesara a fi manifestata prin verificarea riguroasa atat a dispozitivului Deciziei nr. 611/2017 a Curtii Constitutionale, cat si a considerentelor acesteia, care au aceeasi valoare obligatorie, rezult din orice indoiala rezonabila comiterea abaterii disciplinare prevazute de art. 99 lit. s) din Legea nr. 303/2004 (...) de catre doamna procuror sef directie Laura Codruta Kovesi."

* Cititi aici integral Rezolutia Inspectiei Judiciare in cazul Laurei Codruta Kovesi