Avocatul Nicolae Vlahu (foto dreapta) – candidat al partidului Alianta pentru Unirea Romanilor la Senatul Romaniei – a acordat un interviu pentru Lumea Justitiei, in care a prezentat programul de guvernare al formatiunii politice in ceea ce priveste sistemul judiciar.

In primul rand, AUR propune ca judecatorii Curtii Constitutionale a Romaniei sa fie alesi direct de catre popor, iar nu numiti politic, ca acum. In acest fel, va fi redus riscul ca instanta de contencios constitutional sa pronunte decizii controversate.

In al doilea rand, avocatul Vlahu a vorbit despre un mecanism legislativ mai solid privind tragerea la raspundere patrimoniala a magistratilor.

Alt punct din programul de guvernare al AUR pe justitie are in vedere necesitatea predictibilitatii juridice. In acest sens, ICCJ trebuie incurajata sa pronunte hotarari prealabile si recursuri in interesul legii pentru unificarea practicii judiciare.

Tot in legatura cu RIL-urile, Nicolae Vlahu a declarat ca o prevedere din programul de guvernare al AUR are in vedere reintroducerea abaterii disciplinare privind nerespectarea deciziilor CCR si a RIL-urilor, precum si a abaterii disciplinare privind „manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu”.

De asemenea, Alianta pentru Unirea Romanilor propune introducerea unei vechimi de minimum 10 ani in profesii juridice inainte de intrarea in magistratura – fie ca este vorba despre intrarea prin concurs sau prin Institutul National al Magistraturii.

In alta ordine de idei: Nicolae Vlahu a discutat cele mai recente planuri ale PSD si PNL pentru economie: posibila reintroducere a impozitului progresiv, reducerea plafonului de impozitare pentru microintreprinderi (de la 500.000 de euro la 18.500 de euro), ceruta de Comisia Europeana in schimbul deblocarii banilor din PNRR pentru Romania, mutarea contributiilor de la angajat inapoi la angajator, precum si numarul bugetarilor din Romania.

Iata principalele afirmatii ale candidatului AUR Nicolae Vlahu (vezi video):

Despre starea economica a Romaniei:

„Vedem cum Romania se duce din ce in ce mai mult la vale. Desi politicienii ne explica faptul ca suntem pe plus cu economia, ca toate merg bine, vedem cu totii ca suntem in deficit bugetar de doi ani. Nu stiu cat de bine merge acea economie. Nu stiu daca au intrebat micii antreprenori, fermierii, transportatorii. Am vazut ca in ultimii ani au tot iesit in strada aproape toate categoriile socio-profesionale: au iesit medicii, au iesit profesorii, transportatorii, fermierii... Se pare ca lucrurile nu merg bine”.

Despre programul AUR pentru Justitie:

„Noi am propus ca judecatorii Curtii Constitutionale sa fie alesi de catre populatie, fiindca momentan sunt alesi de catre clasa politica. Prin urmare, ei fiind instituiti in acea functie din perspectiva politica, automat creeaza niste dubii cu privire la solutiile pronuntate in diverse cauze. Am vazut cu totii ultima solutie in ceea ce priveste candidatura doamnei Sosoaca. Din perspectiva mea, este una pur subiectiva, pentru ca judecatorii de la Curtea Constitutionala, practic, au incalcat dreptul unei persoane de a putea candida la cea mai inalta functie in stat – lucru cu care eu nu sunt de acord. Nu sunt de acord ca ar putea face aceasta interdictie de a a candida strict din considerente subiective.

Trebuie sa avem in vedere o justitie corecta, clara si desfasurata intr-un termen rezonabil. Noi ne propunem sa punem accent pe puterea lucrului judecat. Adica sa avem o predictibilitate juridica, pentru ca in felul asta poate mai incercam sa reducem din presiunea pusa asupra sistemului judiciar de catre justitiabili. Vom incerca sa gasim mecanismele necesare – bineinteles, in plina legatura si cu magistratii, si cu UNBR, si cu toate profesiile juridice, astfel incat sa fie un demers echitabil si sa fie cu plusvaloare. Fiindca ne trebuie o viziune pentru viitor, astfel incat toata lumea sa beneficieze de un tratament egal si corect din partea legii. Din aceasta perspectiva, ca un surplus, avem nevoie si de o raspundere suplimentara pentru magistrati – acesta fiind un alt punct din programul nostru privind justitia. Si nu vorbesc doar despre raspunderea disciplinara.

Apropo: in 2022, a fost modificata atragerea raspunderii disciplinare, ca sanctiuni, cele mai importante – din perspectiva mea – fiind cele privind nerespectarea hotararilor Curtii Constitutionale si nerespectarea recursurilor in interesul legii pronuntate de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie. Perspectiva mea este ca acestea trebuie reintroduse, fiindca nu se poate ca un magistrat sa nu raspunda in cazul in care nu respecta acele hotarari. Desi deontologic el este tinut sa le respecte, avem o problema cat timp acestea nu sunt sanctionate.

Mergand mai departe pe acelasi rationament al atragerii raspunderii, noi vrem sa instituim o forma de tragere la raspundere materiala a magistratilor: in cazul in care se dovedeste ca a existat o culpa grava in indeplinirea atributiilor, sa poata exista o forma a raspunderii civile delictuale si sa fie trasi la raspundere material pentru pagubele cauzate – bineinteles: in cazul in care nu se pot recupera altfel.

Ar trebui reintrodusa si abaterea disciplinara constand in 'manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu'. Eu zic ca este necesar ca un magistrat sa respecte un cod deontologic. De altfel, orice profesionist din orice profesie juridica trebuie sa-si respecte profesia si sa se comporte ca atare.

Nu mergem atat de departe (n.r. incat sa cream un sistem bazat pe puterea precedentului judiciar, ca in dreptul anglo-saxon), insa suntem de parere ca trebuie sa existe o predictibilitate in ceea ce priveste solutiile instantelor, pentru a incerca sa lasam putin in pace sistemul judiciar. Daca am avea putin mai mare transparenta si posibilitate de a informa oamenii cu privire la anumite situatii, atunci speram sa mai reducem aceasta povara a sistemului judiciar, pentru ca sunt foarte multe cauze pe rolul instantelor.

De asemenea, un alt rol pe care l-ar putea avea aceasta situatie poate fi privit din perspectiva rolului Inaltei Curti – in sensul sensul ca ICCJ poate da niste dezlegari de drept mai inainte de a deveni o practica neunitara si a fi sesizata din acest punct de vedere. Ar fi mult mai facil. Din practica, va spun in domeniul contenciosului fiscal: doi ani la rand, am obtinut un anumit tip de solutie pe cauze similare. Dupa doi ani, aceeasi cauza similara, solutie diametral opusa. Nu consider corect, mai ales pentru justitiabil. Omul de rand are un proces, poate doua in viata lui. Ce crede el atunci cand are un proces si stie ca toti cei ceilalti in aceeasi situatie pana la el au obtinut un anumit tip de solutie? Va incerca si el, in speranta de a obtine aceeasi solutie. Si ce sa vezi? Dupa doi-trei ani de solutie unitara, el primeste o solutie diametral opusa.

Mai avem in programul de guvernare o experienta minima a acelei persoane care doreste sa dobandeasca statutul de magistrat. Noi ne-am gandit ca o perioada de 10 ani in care acesta isi desfasoara activitatea este integrat social. (Fiindca stim foarte bine restrictiile pe care acestia le au in virtutea statutului lor de magistrati.) Si noi consideram necesar ca o persoana, pentru a ajunge in acea postura si sa poata decide viitorul unor oameni (unii justitiabili sunt poate pentru prima si singura oara in viata lor in fata instantei), consideram necesara o experienta de viata, o experienta sociala a magistratilor, astfel incat atunci cand pronunta o solutie sa fie foarte conectati la realitatea sociala. Noi am apreciat acest termen de 10 ani ca fiind unul rezonabil (10 ani petrecuti intr-o alta profesie) – cum, de altfel, este si acum concursul de admitere in profesie, dupa cinci ani de vechime intr-o profesie juridica. Propunerea noastra vizeaza inclusiv acei studenti care urmeaza cursurile Institutului National al Magistraturii. Sunt niste persoane tinere, care nu au apucat efectiv sa prinda contact cu toata realitatea sociala. Urmare a restrictiilor pe care le vor avea (n.r. odata cu intrarea in magistratura), ei nu vor putea intra in contact cu lumea reala”.

Despre posibila reintroducere a impozitului progresiv:

„Eu militez pentru o predictibilitate fiscala. Antreprenorul trebuie sa cunoasca, cu cel putin doi ani inainte, ce modificari vor fi. Pentru ca eu, ca antreprenor, imi fac un plan de afaceri: eu voi avea niste chirii de platit, voi avea niste angajati de platit, trebuie sa-mi achizitionez materie prima. Pentru prestarea de servicii, am nevoie de o predictibilitate. Undeva la doi ani, ar trebui sa nu mai fie alte modificari. In ceea ce priveste impozitul progresiv, noi am venit cu o varianta de impozitare. Si aici ma refer la marile companii, fiindca acelea platesc impozit pe profit – cine-l declara sau il are. Am vazut topul celor mai productive companii: unde au cele mai mari cifre de afaceri, profitul este zero. Prin urmare, pe ei degeaba ii impozitam, pentru ca nu platesc nimic.

Asadar, noi am venit cu o solutie pentru acest lucru: un prag de impozitare in functie de cifra de afaceri. Adica daca ai peste 50 de milioane de euro cifra de afaceri, sa platesti impozit pe profit de 16%, dar nu mai putin de 1% din cifra de afaceri. Daca este de 5 milioane sau mai mult, profitul sa fie de 16%, dar nu mai putin de 2% din cifra de afaceri. In acest fel, vom ajunge sa ca statul sa beneficieze de ceva din urma profiturilor sau rulajului marilor companii, pentru ca acestea, in realitate, isi externalizeaza profitul si ajung sa nu plateasca niciun leu statului roman.

In cealalta parte, ne uitam la micii antreprenori (motorul economiei), care sunt sufocati de taxe, sunt sufocati de controale si acestia chiar isi platesc taxele. Nu mi se pare corect ca acestia sa fie cei care duc tot greul, iar marile companii sa nu plateasca niciun ban la stat. Si va dau un exemplu: au venit cu o promisiune ca vor crea locuri de munca, ca vom genera taxe catre bugetul de stat, iar astazi noi am ajuns sa fim propriii casieri. Astazi, noi am ajuns sa ne cumparam produsele, sa le scanam singuri sa le platim singuri. Deci nici taxe nu platesc, nici angajati nu prea mai au. Nu mi se pare un lucru corect. Noi suntem in Romania – noi trebuie sa vedem interesul romanilor prima oara. Da, creeaza, ofera-le niste facilitati, dar ofera-le si romanilor! Adica nu putem crea niste facilitati suplimentare doar pentru straini. Hai sa le cream pentru toata lumea, sa fie o versiune corecta de taxare! Dar asta nu inseamna ca trebuie sa-i invitam pe straini fara sa sa plateasca nimic (usor-usor, nu mai au nici prea multi angajati), iar pe romani sa-i sufocam. Cred ca in Romania trebuie avut in vedere interesul superior al romanului prima oara”.

Despre reducerea plafonului de impozitare pentru microintreprinderi (de la 500.000 de euro la 18.500 de euro), ceruta de Comisia Europeana:

„Am vazut cum a lucrat pana acum statul roman. De 35 de ani, sunt aceiasi oameni la putere. Acum, in 2023, cand au facut acea modificare, au anuntat ca vor fi majorari de taxe in 2024 si urmeaza si in 2025. Doar ca n-a mai vorbit nimeni despre asta, fiindca ei nu au niciun interes, fiindca ei sunt acolo, fiindca PNL si PSD sunt in continuare la guvernare, desi arunca cu noroi unii in altii.

Ei mereu arunca aceasta pastila cu Uniunea Europeana. Noi avem posibilitatea de a decide si la noi in tara. Da, sunt mai multe recomandari, iar aceasta versiune intareste ce am spus anterior: ca vor sufoca micii antreprenori. Chiar si asa, statul, prin toate mecanismele lui, a ajuns sa distruga demnitatea micului antreprenor. Micul antreprenor este acum ingenuncheat de controale. Atunci cand vine, un control nu mai stie unde sa se uite. Nu este normal ca micul antreprenor sa traiasca cu o stare de temere.

Trebuie aliniata legislatia, astfel incat nici ei sa nu mai fie sufocati de controale: sa existe un control pe an, sa se mai comaseze putin din autoritatile de control. Fiindca noi avem DSV, DSP, OPC... Toti merg peste calare peste micul antreprenor si verifica aceleasi lucruri.

Sper sa nu se mareasca taxele, insa realitatea atitudinii politicianului de pana acum este ca un stereotip: ei merg intotdeauna cu capul plecat in fata strainilor si nu-si expun niciodata punctul de de vedere. Imi doresc sa nu creasca taxele (si noi urmarim acest lucru), insa nu stiu in ce masura va putea domnul Bolos sa-si exercite autoritatea acolo (n.r. in negocierea cu Comisia Europeana) si sa nu creasca taxele”.

Despre mutarea contributiilor de la angajat inapoi la angajator:

„Noi am venit cu o solutie la aceasta contributie: sa fie de maximum 25% pentru un salariu brut de pana la 5000 de lei (pe care urmarim sa-l si atingem in urmatorii ani) – ceea ce ar insemna ca 4.000 de lei vor ramane in mana angajatului, iar 1.000 de lei vor constitui contributiile la stat. Asta mi se pare o varianta foarte echitabila, o varianta in care ne pastram oamenii in tara. Fiindca suntem tara cu 7 milioane de locuitori in afara tarii. Este o viziune de viitor.

In ceea ce priveste mutarea sarcinii platii contributiilor, acestea trebuie platite. Insa ne intereseaza si cuantumul. Noi am venit cu o solutie ca aceasta sa fie de pana in 25% – bineinteles: cumulat cu toate celelalte. Fiindca daca acele mari companii platitoare de impozit pe profit acum achita zero lei, daca s-ar implementa acel prag de impozitare de un anumit procent din cifra de afaceri, atunci ar exista solutia ca si aceste contributii sa fie plafonate la 25%. Acum platesc aproximativ 47% taxe la stat din salariul brut. Este inadmisibil sa platesti atat de mult si in contraprestatie a ce? Care este beneficiul extrem? Pentru ca vedem sistemul de sanatate ce inseamna. Vedem ca nu s-a modernizat aproape nimic. De construit spitale, nu mai spun: a fost un singur spital la Mioveni acum ceva ani si e mai mult o policlinica. Asta din '90 pana in prezent, din bani publici. Despre asta este vorba.

Cu pensiile, am vazut acum: au venit cu o lege pe genunchi – au gresit-o. Au venit cu pomeni electorale (tipic PSD), pentru ca au sperat ca vor fi alegerile in septembrie. Au facut o lege pe genunghi, gresita. Toate sunt recalculate...

Colegii din partea partidului AUR au initiat un proiect de lege privind protejarea acelor persoane cu dizabilitati si sa fie avute in vedere cu o pensie corecta. Pe aceea ei au uitat-o. Despre asta este vorba.

Si atunci de ce mai platim 47% (n.r. taxe si impozite), in conditiile in care foarte multi merg la privat?

Si la profesiile liberale s-a marit plafonul de plati la contributie. Care este contraprestatia oferita? Ce viziune avem in domeniul sanatatii? Avem doar foarte multi angajati la stat”.

Despre numarul de bugetari din Romania:

„Avem peste 1.300.000 de bugetari – dintre care unii muncesc, intr-adevar; tot respectul pentru ei. Insa eu, personal, am o problema cu acea clientela de partid, cu nepotismele, cu acei bugetari angajati special pentru a plimba doua hartii de colo-colo. Adica noi, in era digitalizarii, avem mai mult personal angajat la stat decat in '90, cand (daca nu ma insel) erau 800.000 de angajati in sistemul bugetar. Populatie mai putina acum, era digitalizarii, dar iata ca noi avem mai multi angajati la stat. Am o problema cu cei care nu muncesc, care sunt doar pe hartie si vin pe filiera de partid sau prin nepotisme.

Este o solutie care, impreuna cu o reorganizare administrativa, ar reseta Romania. Noi, ca tara, pentru un viitor mai bun, avem nevoie de aceasta resetare generala asupra tuturor segmentelor din Romania”.

Mesajul pentru alegatorii din Romania si din diaspora:

„Sunt Nicolae Vlahu, reprezint partidul AUR, candidez in functia de Senator din partea judetului Constanta. Mergeti la vot! Nu uitati ce s-a intamplat in ultimii patru ani! Nu uitati ca ati fost inchisi in case! Nu uitati ca au iesit in strada toate categoriile socio-profesionale! Mergeti la vot si aratati-va intentia – daca sunteti multumiti sau nu de clasa politica de pana acum”.

Material realizat de S.C. DGI MULTIMEDIA DESIGN S.R.L. la comanda Partidului Alianta pentru Unirea Romanilor, CMF 11240014