Inalta Curte de Casatie si Justitie a clarificat luni, 18 septembrie 2023, procedura privind contestarea amenzilor in instanta.

Mai exact, ICCJ a solutionat recursul in interesul legii formulat in 6 iunie de catre Curtea de Apel Cluj – condusa de judecatoarea Dana Girbovan (foto).

Situatia poate fi rezumata in felul urmator:

- art. 31 alin. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 (privind regimul juridic al contraventiilor) permite contestarea amenzii in instanta in maximum 15 zile de la primirea procesului-verbal;

- art. 204 alin. 1 din Codul de procedura civila permite modificarea plangerii contraventionale, inclusiv cu noi dovezi, doar pana la primul termen al procesului privind contestarea amenzii;

- persoana amendata mai are voie sa-si modifice plangerea contraventionala inaintea primului termen acordat de instanta, dar dupa expirarea celor 15 zile permise de art. 31 alin. 1 din OG 2/2001?

La 18 septembrie, Inalta Curte a admis RIL-ul Curtii de Apel Cluj, stabilind ca, da, petentului ii este permis sa-si modifice plangerea contraventionala dupa expirarea perioadei de 15 zile prevazute de OG nr. 2/2001.

Iata minuta deciziei ICCJ nr. 16/2023 din dosarul nr. 1577/1/2023:

„Admite recursul in interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Cluj.

In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 31 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste ca:

In ipoteza formularii unei plangeri contraventionale, dispozitiile legale mai sus invocate nu exclud de la aplicare prevederile art. 204 alin. (1) din Codul de procedura civila.

Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila.

Pronuntata in sedinta publica, astazi, 18 septembrie 2023”.

Redam textele legale citate:

- art. 31 alin. 1 din OG 2/2001: „Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate face plangere in termen de 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii acestuia”;

- art. 204 alin. 1 CPC: „Reclamantul poate sa isi modifice cererea si sa propuna noi dovezi, sub sanctiunea decaderii, numai pana la primul termen la care acesta este legal citat. In acest caz, instanta dispune amanarea pricinii si comunicarea cererii modificate paratului, in vederea formularii intampinarii, care, sub sanctiunea decaderii, va fi depusa cu cel putin 10 zile inaintea termenului fixat, urmand a fi cercetata de reclamant la dosarul cauzei”.

Cele mai multe instante ziceau invers pana acum

Dupa cum veti vedea in incheierea prin care CA Cluj a sesizat ICCJ, jurisprudenta majoritara de pana acum era de sens opus. Mai exact, 32 dintre dintre cele 38 de hotarari judecatoresti analizate nu luau in considerare modificarile efectuate de petenti la propriile plangeri contraventionale dupa expirararea celor 15 zile prevazute de Ordonanta 2/2001. Mai mult: au existat chiar doua cazuri in care hotararile judecatoresti divergente au fost pronuntate de catre completuri ale acelorasi instante (tribunalele din Cluj si Suceava). Abia recent, in februarie 2022, Tribunalul Cluj si-a unificat practica, alegand varianta permisiva (minoritara pana in acel moment), pe care a mers acum instanta suprema.

ICCJ a mai fost sesizata cu aceeasi problema

Incheiem, mentionand ca nu este prima data cand chestiunea de fata ajunge pe masa Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Prima data s-a intamplat in 2022, cand ICCJ a fost sesizata de catre Tribunalul Cluj pentru pronuntarea unei hotarari prealabile (dezlegare de drept). Totusi, cu acea ocazie, instanta suprema a respins sesizarea ca inadmisibila (nu ca neintemeiata; asadar, a respins-o pe procedura, nu pe fond), ICCJ stabilind ca a aparut deja jurisprudenta divergenta, deci chestiunea nu mai are caracter de noutate. Pe cale de consecinta, speta este de competenta completului pentru recursuri in interesul legii, nu a celui pentru dezlegari de drept.

Prezentam principalele pasaje din incheierea CA Cluj privind sesizarea ICCJ:

„In ceea ce priveste jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, s-a mentionat ca, in interpretarea prevederilor art. 31 alin. (1) din OG nr. 2/2001, a fost pronuntata Decizia nr. 44 din 21 noiembrie 2016, in Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, statuandu-se ca:

'In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 31 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, plangerea impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei trebuie si motivata in termenul de 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii procesului-verbal de contraventie, fiind supusa procedurii de regularizare a cererii de chemare in judecata prevazuta de art. 200 din Codul de procedura civila'. (…)

Ulterior acestei decizii, prin Incheierea din 7 martie 2022, pronuntata in Dosarul nr. 1782/211/2021, Tribunalul Cluj – Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale – a dispus, in temeiul art. 519 din Codul de procedura civila, sesizarca Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept – in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, prin care sa se dea o rezolvare de principiu cu privire la urmatoarea chestiune de drept:

'Se poate considera faptul ca prevederea art. 31 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, deroga de la prevederile art. 204 alin. (1) din Codul de procedura civila in sensul ca, in ipoteza formularii unei plangeri contraventionale, petentul nu are posibilitatea de a-si modifica cererea de chemare in judecata, inclusiv prin formularea unor motive noi de nelegalitate/netemeinicie a procesului-verbal, ulterior expirarii termenului de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal de contraventie?'.

Urmare a acestei sesizari, Inalta Curte de Casatie si Justitie a pronuntat Decizia nr.49 din 19 septembrie 2022 in Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, prin care s-a respins ca inadmisibila sesizarea formulata de Tribunalul Cluj.

In considerentele acestei decizii s-a retinut ca, analizandu-se jurisprudenta la nivel national, intr-o orientare jurisprudentiala, s-a apreciat ca plangerea contraventionala poate fi modificata / completata, atat sub aspectul obiectului, cat si sub aspectul motivelor, si dupa implinirea termenului prevazut art. 31 din OG nr. 2/2001, in conditiile art. 204 din Codul de procedura civila, pana la primul termen la care reclamantul este legal citat.

Aceasta jurisprudenta este reflectata de 6 hotarari judecatoresti, pronuntate la nivelul urmatoarelor instante: tribunalele Bucuresti, Cluj, Suceava, Timis; judecatoriile Sectorului 3 Bucuresti si Suceava.

Intr-o alta orientare jurisprudentiala, s-a apreciat ca plangerea contraventionala poate fi motivata numai cu respectarea termenului de 15 zile prevazut de art. 31 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, sub sanctiunea decaderii, nefiind aplicabile dispozitiile art. 204 din Codul de procedura civila, care permit modificarea / completarea cererii de chemare in judecata pana la primul termen la care partea este legal citata. Aceasta jurisprudenta este reflectata de 32 de hotarari judecatoresti, pronuntate la nivelul urmatoarelor instante: Curtea de Apel Bucuresti; tribunalele Bacau, Bistrita, Cluj, Dambovita, Iasi, Mehedinti, Suceava; judecatoriile Barlad, Brasov, Buzau, Drobeta-Turnu Severin, Focsani, Galati, Gherla, Neamt, Salaj, Targu Mures, Sector 1 Bucuresti, Sector 2 Bucuresti, Sector 6 Bucuresti.

Inalta Curte de Casatie si Justitie a constatat ca este deja conturata o practica neunitara in legatura cu chestiunea de drept ce face obiectul sesizarii, astfel ca nu mai poate fi atins scopul preintampinarii practicii neunitare prin intermediul hotararii prealabile, fiind create premisele necesare pentru recurgerea la mecanismul de unificare a practicii judiciare reprezentat de recursul in interesul legii.

In ceea ce priveste practica inregistrata la instantele din raza Curtii de Apel Cluj, au identificat doua opinii jurisprudentiale, descrise in cele ce urmeaza:

1. In opinie majoritara, s-a retinut, in esenta, ca, in aplicarea celor statuate in Decizia nr. 44 din 21 noiembrie 2016, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cererea de chemare in judecata nu poate fi completata cu motive noi de nelegalitate privind procesul-verbal de contraventie peste termenul legal de 15 zile de contestare a acestuia, dispozitiile art. 204 alin. 1 din Codul de procedura civila nefiind aplicabile in ceea ce priveste motivele plangerii contraventionale, ci numai referitor la celelalte elemente specifice cererii de chemare in judecata, modificarea cererii putandu-se realiza cu privire la acestea din urma pana la primul termen de judecata sau ulterior acestuia, cu acordul paratului in acest sens.

Aceasta opinie este reflectata in incheieri si hotarari judecatoresti definitive ale Tribunalului Cluj, Judecatoriei Cluj-Napoca, Judecatoriei Bistrita, Judecatoriei Gherla, Judecatoriei Jibou, pe care le anexez prezentei adrese.

2. In opinie minoritara, recenta, se apreciaza ca, intrucat s-a stabilit prin Decizia nr. 44 din 21 noiembrie 2016 ca plangerea impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei este supusa procedurii de regularizare a cererii de chemare in judecata prevazuta de art. 200 din Codul de procedura civila, atunci reclamantul isi poate modifica cererea de chemare in judecata inregistrata initial adaugand motive de nelegalitate noi privind procesul-verbal de contraventie, in conditiile art. 204 alin. 1 din Codul de procedura civila, termenul de 15 zile in care se poate introduce plangerea contraventionala nefiind aplicabil.

Aceasta opinie este reflectata in cateva hotarari judecatoresti definitive ale Tribunalului Cluj.

Urmare a verificarii realizate, s-a constatat ca practica neunitara existenta la nivelul Tribunalului Cluj a fost discutata in cadrul intalnirii lunare din luna februarie 2022 a judecatorilor Sectiei mixte de contencios administrativ, conflicte de munca si asigurari sociale, cand s-a hotarat unificarea practicii judiciare in sensul opiniei minoritare, astfel ca aceasta problema de drept nu a mai fost inaintata ulterior Curtii de Apel Cluj pentru a fi pusa in discutie la intalnirile trimestriale de unificare a practicii judiciare.

S-a mai mentionat faptul ca, in raport de cele prezentate, constatand ca problema de drept analizata este in prezent solutionata diferit de instantele din raza de circumscriptie a Curtii de Apel Cluj, aceasta va face obiectul punctajului de discutii al intalnirii lunare a Sectiei a III-a de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Cluj din luna iunie 2023 si a urmatoarei intalniri trimestriale.

A fost atasata o anexa in care s-au citat opiniile exprimate in hotararile judecatoresti pronuntate de instantele din raza Curtii de Apel Cluj (anexa 1), precum si hotararile judecatoresti (anexa 2) si Procesul-verbal al intalnirii judecatorilor Sectiei mixte de contencios administrativ si fiscal, de litigii de munca si asigurari sociale din cadrul Tribunalului Cluj privind sedinta de unificare a practicii aferenta lunii februarie 2022 (anexa 3).

Fata de cele ce preced, precum si raportat la imprejurarea ca Inalta Curte de Casatie si Justitie a constatat ca este deja conturata la nivel national o practica neunitara in legatura cu chestiunea de drept ce face obiectul acestei sesizari, fiind create premisele necesare pentru recurgerea la mecanismul de unificare a practicii judiciare reprezentat de recursul in interesul legii si retinand ca practica neunitara se regaseste in prezent si la nivelul instantelor din raza de circumscriptie a Curtii de Apel Cluj, Colegiul de conducere al Curtii de Apel Cluj apreciaza ca se impune sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea interpretarii si aplicarii unitare asupra problemei de drept semnalate care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti”.

* Cititi aici intreaga hotarare a CA Cluj de sesizare a ICCJ