INCREDIBIL ! EXTRAORDINAR ! UNICAT IN EUROPA ! RECORD PENIBIL INTR-O JUSTITIE PENIBILA CU MAGISTRATI PENIBILI ! ! ! CEL MAI CITIT ARTICOL DE CATRE SUTE DE MAGISTRATI : '' S-A FACUT DE RAS CA PROCUROR, DAR A FOST PROMOVAT SEF LA DNA ''. Un accident stupid petrecut pe trecerea de pietoni, s-a transformat cu ' ajutorul si competenta magistratilor ' intr-un act de justitie si mai stupid ce dureaza de 14 ani in ''malaxorul justitiei '. O expertiza tehnica auto falsa ascunsa de magistrati pentru musamalizarea dosarului a dus la prima condamnare in Romania a expertului dupa ce initial Parchetul Sectorului 4 au incercat ca si in cazul autorului accidentului sa musamalizeze si dosarul expertului infractor. Pentru a intelege articolul citit de sute de magistrati cititi si articolele ' CORNELIA GALAVAN FEMEIA IN CARJE CARE A INVINS SISTEMUL ' si articolul ' VICTIMA UNUI ACCIDENT RUTIER ISI CAUTA DE 12 ANI DREPTATEA ''. Ma intreb dupa 14 ani de cosmar si umilinte cum s-ar fi solutionat tergedia unei victime a unui accident rutier intr-o tara normala cu o justitie normala si cu magistrati normali din Uniunea Europeana si nu in Romania cea mai corupta tara ? Deasemeni ma intreb cum s-ar fi solutionat accidentul rutier in justitie atat pe latura penala cat si pe latura civila daca in locul Corneliei Galavan ar fi fost Mona Pivniceru, daca tragedia s-ar fi solutionat intr-o tara normala din Uniunea Europeana, cu o justitie normala si cu magistrati normali ? DEASEMENI MAGISTRATII DIN CADRUL CSM, MINISTERUL DE JUSTITIE, MINISTERUL PUBLIC SI ASOCIATIA MAGISTRATILOR DIN ROMANIA au citit articolele : '' CORNELIA GALAVAN, FEMEIA IN CARJE CARE A INVINS SISTEMUL '' (2010) si articolul '' VICTIMA UNUI ACCIDENT RUTIER DE 12 ANI ISI CAUTA DREPTATEA '' (2009). MAGISTRATII IN SLUJBA CETATENILOR SAU CETATENII IN SLUJBA MAGISTRATILOR IN CEA MAI CORUPTA TARA DUPA 20 DE ANI DE REFORME ?? MAGISTRATII DUMNEZEI IN ROBE ? ### Despre eliberarea din functie a lui Paduraru Camelus Prim Procuror la Sectorul 4 a mai scris cotidianul ' ZIUA ' legat de ' filiera Bogdan Petrescu si avocatii lui ' sub semnatura ziaristului de investigatii Adina Anghelescu (13.02.2003)

Magistratul, mai mult decât oricare alt funcţionar al statului, trebuie să dea socoteală, pentru modul în care îşi îndeplineşte atribuţiile sale profesionale – şi aceasta, fiindcă însăşi existenţa statului de drept depinde, în ultimă instanţă, de modul în care fiecare magistrat îşi îndeplineşte atribuţiile profesionale. În orice societate, legea conferă magistratului puterea de a decide asupra drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, iar aşa stând lucrurile, este de la sine înţeles că ea îi impune magistratului şi responsabilităţi sporite, pentru a preveni eventualele lui abuzuri. Numai într-un stat totalitar, în care nu există drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, ci doar „dreptul celui mai tare”, se poate întâmpla ca infracţiunile comise de magistraţi în activitatea lor profesională să rămână nesancţionate, invocându-se un pretins drept al acestora de a adopta liber soluţia. Dar, un asemenea drept nu există şi nici nu poate exista. A vorbi de un drept al magistratului de a adopta „liber” soluţia înseamnă a nesocoti Constituţia, care prevede explicit, în art.16 alin.2, că „Nimeni nu este mai presus de lege” – ceea ce înseamnă, în definitiv, că orice activitate profesională, inclusiv cea a magistraţilor, trebuie să se desfăşoare în deplină concordanţă cu legea. Cât priveşte dispoziţia înscrisă în art.124 din Constituţie, potrivit căreia „magistraţii sunt independenţi”, aceasta stabileşte doar o obligaţie a magistraţilor, de natură să reafirme ideea supremaţiei legii. Conform acestei dispoziţii, magistraţii sunt obligaţi să-şi desfăşoare activitatea strict în limitele legii, indiferent de ordinele ce le-ar fi transmise de diverşii lor şefi. În orice caz, art.124 din Constituţie nu se referă la o independenţă a magistratului, în raport cu legea – căci o asemenea independenţă ar însemna sfârşitul justiţiei –, ci exclusiv la o independenţă în cadrul raporturilor de serviciu, în sensul că nici o autoritate nu-l poate constrânge pe magistrat să adopte un comportament contrar legii; magistratul poate fi tras la răspundere doar pentru nerespectarea legii, iar nu şi pentru nerespectarea dispoziţiilor organelor sale de conducere.

Cum poate sa afirme asa ceva, sa citeasca rezolutia procurorului Flucsa din Timisoara, intocmita in functie de bani(dosar 12556/P/2008 "arata totodata ca are suma de... lei", dar nu a dat-o minorului pentru intretinere deoarece poate trai fara hrana, carte), a procurorului Crupoveatchin din Timisoara "a solicitat reintegrarea sa in functie, nu reintegrarea"(dosar 1532/P/2009), a procurorului Brasoveanu tot din Timisoara, acelasi dosar, insa nu cunoaste partile, obiectul, cauza, face referire la altceva si sustine ca vioalarea spatiului privat este permis. Judecatorii au apreciat asemenea fapte pentru bani, iar altii precum Popescu Stefania (T.Timis, dosar 10441/325/200 nu cunoaste nici literele nici cifrele, Bratis E.Timisoara(dosar 2223/325/2010), nu stie ce examineaza, dar pentru bani face orice...La data de 28.05.2011,o fosta judecatore din Timisoara a explicat cum se judeca la noi, dar doamna a spus, doamna a auzit.Mai este ceva, iti trimit diverse persoane sa te termnine, sa-ti ia actele, apoi nimic nu s-a intamplat.

ce abureală are borcănata asta carmolistă pe dănsa..... incă una care se crede si foarte instruită si foarte desteaptă si foarte frumoasă.......săraca zdreantă !

Madama asta a instrumentat dosarul?Suuuper.Mai trebuia o toantă în CSM şi menajeria era completă-

Eu cred ca si pana acum Romania a avut cadru legal pentru raspunderea magistratilor, dar nu a avut o ,,instanta competenta" pentru a judeca in mod corect faptele incriminate . Pentru ca zicala ,,corbului" este adevarata propun numai pentru aceasta categorie de magistrati judecarea lor de catre un complet de judecata din tarile civilizate . Importarea unor magistrati ar duce la desfiintarea multor structuri inutile justitiabilului Roman ,,gen CSM".

Doamna, Miclosina, v-am solicitat un raspuns la aceasta opinie saraca in argumente. Din cele spuse de d-voastra, nu am aflat nimic nou. Sper sa va documentati si sa ne dati si un rapsuns plauzibil. Sau sa inteleg ca, nu va coborati la comentariile forumistilor? " Doamna procuror Otilia MICLOSINA, daca tot ati adus in discutie acest cadru legal care exista in legatura cu raspunderea magistratilor, cel mai bine ar fi sa veniti cu niste argumente concrete. Teoria, ca teoria. Cu practica cum stam? Puteti sa ne dati niste cazuri si sanctiunile care au fost aplicate? (Material, disciplinar, penal). Aveti cunostinta de condamnari ale CEDO, date in anumite dosare, din cauza unor judecatori sau procurori si care sa fi fost sanctionati? Au fost recuperate macar daunele stabilite de aceasta instanta? Nu de alta, dar exista destula jurisprudenta si nu doar CEDO. In caz contrar, vorbim vorbe... " pot fi trasi la raspundere..." Pana la urma, vorbiti ca sa ce? Sa vorbiti?

Legea nr. 303/2004 priv. statutul judecatorilor si procurorilor: TITLUL IV Raspunderea judecatorilor si procurorilor CAPITOLUL I Dispozitii generale Art. 94. - Judecatorii si procurorii raspund civil, disciplinar si penal, in conditiile legii. Art. 95. - (1) Judecatorii, procurorii si magistratii-asistenti pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati preventiv numai cu incuviintarea sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii. (2) In caz de infractiune flagranta, judecatorii, procurorii si magistratii-asistenti pot fi retinuti si supusi perchezitiei potrivit legii, Consiliul Superior al Magistraturii fiind informat de indata de organul care a dispus retinerea sau perchezitia. Art. 96. - (1) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. (2) Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea judecatorilor si procurorilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta. (3) Cazurile in care persoana vatamata are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in procese penale sunt stabilite de Codul de procedura penala. (4) Dreptul persoanei vatamate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare savarsite in alte procese decat cele penale nu se va putea exercita decat in cazul in care s-a stabilit, in prealabil, printr-o hotarare definitiva, raspunderea penala sau disciplinara, dupa caz, a judecatorului sau procurorului pentru o fapta savarsita in cursul judecatii procesului si daca aceasta fapta este de natura sa determine o eroare judiciara. (5) Nu este indreptatita la repararea pagubei persoana care, in cursul procesului, a contribuit in orice mod la savarsirea erorii judiciare de catre judecator sau procuror. (6) Pentru repararea prejudiciului, persoana vatamata se poate indrepta cu actiune numai impotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice. (7) Dupa ce prejudiciul a fost acoperit de stat in temeiul hotararii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate indrepta cu o actiune in despagubiri impotriva judecatorului sau procurorului care, cu rea-credinta sau grava neglijenta, a savarsit eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii. ( Termenul de prescriptie a dreptului la actiune in toate cazurile prevazute de prezentul articol este de un an. Art. 97. - (1) Orice persoana poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducatorii instantelor ori ai parchetelor, in legatura cu activitatea sau conduita necorespunzatoare a judecatorilor sau procurorilor, incalcarea obligatiilor profesionale in raporturile cu justitiabilii ori savarsirea de catre acestia a unor abateri disciplinare. (2) Exercitarea dreptului prevazut la alin. (1) nu poate pune in discutie solutiile pronuntate prin hotararile judecatoresti, care sunt supuse cailor legale de atac. CAPITOLUL II Raspunderea disciplinara a judecatorilor si procurorilor Art. 98. - (1) Judecatorii si procurorii raspund disciplinar pentru abaterile de la indatoririle de serviciu, precum si pentru faptele care afecteaza prestigiul justitiei. (2) Raspunderea disciplinara a judecatorilor si procurorilor militari poate fi angajata numai potrivit dispozitiilor prezentei legi. Art. 99. - Constituie abateri disciplinare: a) incalcarea prevederilor legale referitoare la declaratiile de avere, declaratiile de interese, incompatibilitati si interdictii privind judecatorii si procurorii; b) interventiile pentru solutionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvarii intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decat in limita cadrului legal reglementat pentru toti cetatenii, precum si imixtiunea in activitatea altui judecator sau procuror; c) desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea atributiilor de serviciu; d) nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter; e) nerespectarea in mod repetat si din motive imputabile a dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor; f) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de partile din proces; g) refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviciu; h) exercitarea functiei, inclusiv nerespectarea normelor de procedura, cu rea-credinta sau din grava neglijenta, daca fapta nu constituie infractiune; i) efectuarea cu intarziere a lucrarilor, din motive imputabile; j) absentele nemotivate de la serviciu, in mod repetat; k) atitudinea nedemna in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, avocati, experti, martori sau justitiabili; l) neindeplinirea obligatiei privind transferarea normei de baza la instanta sau parchetul la care functioneaza; m) nerespectarea dispozitiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor; n) participarea directa sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investitii pentru care nu este asigurata transparenta fondurilor in conditiile legii. Art. 100. - Sanctiunile disciplinare care se pot aplica judecatorilor si procurorilor, proportional cu gravitatea abaterilor, sunt: a) avertismentul; b) diminuarea indemnizatiei de incadrare lunare brute cu pana la 15% pe o perioada de la o luna la 3 luni; c) mutarea disciplinara pentru o perioada de la o luna la 3 luni la o instanta sau la un parchet, situate in circumscriptia aceleiasi curti de apel ori in circumscriptia aceluiasi parchet de pe langa aceasta; d) excluderea din magistratura. Art. 101. - Sanctiunile disciplinare prevazute la art. 100 se aplica de sectiile Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile legii sale organice.