Jurnalistul Sorin Rosca Stanescu (foto), fost senator PNL, o acuza de abuz in serviciu pe procuroarea DIICOT Laura Ecedi Stoisavlevici. Rosca Stanescu a depus la Parchetul Curtii de Apel Bucuresti, luni 25 ianuarie 2016, o plangere penala impotriva procuroarei Stoisavlevici, sustinand ca aceasta ar fi incercat, abuziv, sa impiedice liberarea sa conditionata cu ocazia solutionarii de catre Judecatoria Sectorului 4 a cererii de liberare conditionata si de catre Tribunalul Ilfov a contestatiei DIICOT impotriva hotararii primei instante care admisese punerea in libertate a fostului senator PNL. Este o actiune in premiera, din cate stim noi, dar care poate fi urmata si de alte demersuri similare, in conditiile in care in nenumarate cazuri procurorii s-au opus liberarii conditionate a unor detinuti, in pofida faptului ca era evident ca acestia indeplinesc toate conditiile necesare.

In plangerea formulata la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, Sorin Rosca Stanescu, reprezentat de avocatul Dan Chitic din Baroul Bucuresti, arata ca procuroarea Laura Ecedi Stoisavlevici ar fi manifestat o atitudine vadit ostila, abuziva si neconforma cu obligatiile ce ii reveneau. Jurnalistul arata, de asemenea, ca procuroarea a exprimat verbal si in scris opinii si interpretari ale normelor legale absolut abuzive si straine de spiritul si litera legii.

Prezentam plangerea penala a lui Sorin Rosca Stanescu impotriva procuroarei DIICOT Laura Ecedi Stoisavlevici:

„Plangere prin care sa dispuneti tragerea la raspunderea penala a procurorului Laura Ecedi Stoisavlevici, care, in exercitarea atributiunilor sale prin concluziile orale puse in fata Judecatoriei Sectorului 4 (instanta de fond) in Dosarul 16985/4/2015, dar si in contestatia depusa fata de Sentinta penala nr. 1125/14.05.2015 a comis infractiunea de abuz in serviciu, prevazuta si incriminata de art. 297 C.pen., impotriva subsemnatului cu prilejul judecarii cererii mele de liberare conditionata ce a facut obiectul dosarului mai sus-mentionat.

In fapt, in cursul anului 2015, subsemnatul am formulat la termen si cu respectarea conditiilor legale (respeciv a prevederilor art. 100 C.pen., art. 75 - 77 din Legea 275/2006 si art. 190 si 191 din Regulamentul 21/12/2006 de aplicare a Legii 275/2006) o cerere de liberare conditionata, cerere a carui caracter fondat si temeinic a fost constatat succesiv de catre Judecatoria Sectorului 4 si Tribunalul Ilfov.

In cadrul cercetarii judecatoresti a Cererii mele de liberare conditionata, procurorul Laura Ecedi Stoisavlevici a manifestat in mod constant o atitudine vadit ostila, abuziva si neconforma cu obligatiile ce ii reveneau potrivit art. 1 si 4 din Legea 303/2004 si art. 1, 2 si 5 C.pr.pen. Arat pe aceasta cale ca procurorul Stoisavlevici a exprimat verbal (si ulterior in scris) opinii si interpretari ale normelor legale absolut abuzive si straine de spiritul si litera legii cu scopul evident de a limita dreptul subsemntului de a beneficia de liberarea conditionata in conditiile legii.

Subliniind pe aceasta cale ca in activitatea sa procurorul, in calitatea sa de magistrat, este obligat 'sa asigure suprematia legii, sa respecte drepturile si libertatile persoanelor, precum si egalitatea lor in fata legii si sa asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participantilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, sa respecte Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor', arat ca sub nicio forma caracterul nelegal si abuziv al cererilor si sustinerilor unui procuror facute in exercitarea functiunii in fata instantelor de judecata nu pot fi justificate de libertatea de exprimare sau de scopul procedural/ procesual al acestora.

Asa cum vom arata punctual in cele ce urmeaza, procurorul Laura Ecedi Stoisavlevici in mod constant a formulat cereri si a exprimat pozitii nelegale cu scopul evident de a ma impiedica sa beneficiez de un drept pe care legea mi-l acorda:

I. Cereri si sustineri nelegale si abuzive facute in fata Judecatoriei Sectorului 4, instanta prev. de art. 587 C.p.p., de catre procurorul Laura Ecedi Stoisavlevici

1. La termenul din data de 14.05.2015 procurorul, in sedinta publica, a solicitat fara niciun temei legal amanarea judecarii cererii subsemnatului 'dat fiind faptul ca la data de 19.04.2015 Inalta Curte de Casatie si Justitie va solutiona recursul in casatie promovat de catre petentul condamnat, iar pentru a se vedea solutia, amanarea trebuie acordata dupa aceasta data' (asa cum rezulta din Sentinta penala 1125/2015). Or, aceasta cerere a fost absolut nejustificata si abuziva atata vreme cat recursul in casatie si cererile de liberare conditionata sunt reglementate de 'corpuri de legi distincte, iar exercitarea unei cai extraordinare de atac nu reprezinta un motiv de amanare, atata vreme cat prezenta se intemeiaza pe art. 100 C.pen., iar acest text nu prevede o cale de impiedicare a solutionarii prezentei cauze'.

Ca raspuns la sustinerile aparatorului meu, procurorul de sedinta a insistat in cererea de amanare a judecarii Cererii mele de liberare conditionata ulterior momentului cand 'recursul urmeaza sa se judece', apreciind ca nu sunt incalcate drepturile mele daca astept in executarea pedepsei solutionarea Recursului in casatie ulterior datei de 09.06.2015 (si nu 19.04.2015 cum in mod gresit s-a retinut in Sentinta - recurs in casatie care nici la data formularii prezentei plangeri nu a fost solutionat), argumentand ca 'petentul cu buna stiinta, la momentul formularii cererii de liberare conditionata, cunostea termenul la care urmeaza sa se solutioneze calea extraordinara de atac si nu l-a adus la cunostinta instantei; apreciaza ca omisiunea facuta nu poate decat sa profite condamnatului”.

Fata de solicitarea de a impinge judecata cererii de liberare conditionata ulterior momentului in care urma sa fie solutionata o cale exraordinara de atac si avand in vedere si argumentatia vadit nelegala adusa respectivei cereri, este evident ca procurorul in mod voit si-a incalcat obligatia prevazuta de art. 4 din Legea 303/2004 ('sa asigure suprematia legii, sa respecte drepturile si libertatile persoanelor, precum si egalitatea lor in fata legii si sa asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participantilor la procedurile judiciar') cu scopul evident de a intarzia in mod nejustificat judecarea cererii subsemnatului de liberare conditionata si de a indeparta in mod abuziv momentul in care subsemnatul as fi putut fi liberat conditionat.

De altfel, faptul ca instanta a respins cererea de amanare a cauzei 'apreciind ca aspectul invederat astazi nu reprezinta un impediment in solutionarea cererii avand ca obiect liberare conditionata' demonstreaza fara putinta de tagada caracterul nelegal si abuziv al cererii procurorului de sedinta formulata in sedinta publica.

2. In fata aceleasi instante de judecata procurorul Laura Ecedi Stoisavlevic a solicitat Judecatoriei Sectorului 4 'respingerea cererii de liberare conditionata, apreciind ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 59 alin. 1, 2 din vechiul Cod penal si cele prevazute de art. 60 alin. 3 C.pr.pen'. Procurorul a mentionat ca 'in ceea ce priveste dispozitiile art. 59 alin. 2 vechiul Cod penal conditia dovezilor temeinice de indreptare nu este indeplinita' si asta pentru motivul ca 'recompensele la care fac referire inscrisurile depuse de penitenciar, in tabel sunt enumerate activitatile la care a participat petentul, iar toate acestea se circumscriu domeniului de activitate – de notorietate, de altfel, al persoanei private de libertate – dezbateri'.

In acest context, desi 'Valoarea stiintifica a continutului acestor dezbateri nu este contestata de Ministerul Public', procurorul sustine 'se contesta faptul ca reeducarea la care s-a facut referire nu este rezultatul detentiei, reprezinta o continuare a activitatii inculpatului' aratand ca 'atunci cand se face o analiza asupra efectelor pedepsei se analizeaza elementele de noutate, ceea ce s-a modificat in comportamentul condamnatului pe parcursul detentiei'.

Este evident ca procurorul de sedinta a solicitat respingerea cererii mele pentru motive absolut straine de litera si spiritul legii, mai mult, 'continuarea activitatii inculpatului' (activitate publicistica - asa cum reiese din actele dosarului) neconstituind 'un element de noutate' nu poate fi considerata ca un rezultat al reeducarii ca efect al detentiei.

Mai mult, asa cum va rezulta din inregistrarile sedintei de judecata (pe care va vom solicita respectuos sa le depuneti la dosarul prezentei Plangeri), procurorul a lasat fara echivoc sa se inteleaga ca faptul ca subsemnatul constinuam sa scriu editoriale din locul meu de detentie constituia o alta proba ca subsemnatul nu mi-am asumat greselile facute si nu m-am indreptat in puscarie, ca aceasta activitate nu e rezultatul reeducarii si nu reprezinta un argument pentru acordarea acestui drept legal, drept prevazut de lege, deoarece ar fi o continuare a activitatii profesionale a petentului condamnat.

Concluzionand, procurorul a sustinut in fata instantei ca 'recompensele la care se face referire si activitatile culturale la care petentul condamnat a participat nu reprezinta efectul reeducarii, ci continuarea activitatii profesionale a persoanei private de libertate, aceea de jurnalist'.

Toate argumentele avute in vedere de catre procurorul Laura Ecedi Stoisavlevici in sustinerea concluziei acesteia potrivit careia subsemnatul nu am fost 'reeducat' ca 'rezultat al detentiei' constituie in mod evident un abuz si o incercare de a limita nu doar dreptul subsemnatului de a fi liberat conditionat, ci chiar dreptul de a imi exercita profesia de jurnalist si de a-mi exprima public opiniile.

3. Nu in ultimul rand, invederam caracterul ilegal si abuziv al sustinerilor procururului Laura Ecedi Stoisavlevici care, in fata instantei prev. de art. 587 C.p.p., a apreciat 'ca este un dezechilibru major intre procedura judiciara (prima acuzatie fiind adusa in anul 2006), solutionata definitiv in anul 2014, si cele cateva luni de detentie executate de condamnat, dezechilibru care s-ar inregistra si la nivelul opiniei publice. Timp de 8 ani, instantele de judecata au depus diligente in sensul solutionarii cauzei sub toate aspectele, insa rapid, a doua zi dupa executarea fractiei impuse de dispozitiile art. 60 alin. 2 din vechiul cod penal, petentul condamnat a formulat cererea de liberare conditionata'.

Or, avand in vedere ca nicio dispozitie legala nu stabileste un raport intre durata executarii pedepsei si durata procedurii judiciare (cercetarii penale si judecatoresti prealabile unei hotarari definitve de condamnare), reiese odata in plus fara putinta de tagada caracterul abuziv si nelegal al sustinerilor procurorului, sustineri facute cu scopul evident de a limita in mod nejustificat un drept prevazut subsemnatului de catre legile in vigoare.

De altfel, caracterul nefondat si neintemeiat al cererilor formulate de catre procuror a fost constatat si de catre instanta de judecata care a admis 'propunerea de liberare conditionata privind pe petentul condamnat ROSCA STANESCU SORIN STEFAN' si a dispus 'liberarea conditionata a condamnatului de sub puterea mandatului de executare a pedepsei inchisorii nr. 1405/2014 emis de Tribunalul Bucuresti in baza sentintei penale nr. 726/2012'.

II. Cereri si sustineri nelegale si abuzive facute in fata Tribunalului Ilfov de catre procurorul Laura Ecedi Stoisavlevici

In pofida solutiei perfect legale si exhaustiv analizate de catre Judecatoria Sectorului 4, parchetul formuleaza in termen o Contestatie in care acelasi procuror reitereaza si intareste toate 'argumentele' sustinute si in fata instantei de fond, dintre care amintim:

'2. (…) Activitatea publicistica a condamnatului nu poate determina admiterea cererii de liberare deoarece aceasta nu este rezultatul reeducarii condamnatului ca urmare a executarii unei fractii din pedeapsa, ci apare, mai degraba, ca o continuare a activitatii profesionale, preexistente chiar mai inaintea comiterii faptei si cu o continuitate neintrerupta pana la momentul actual.

Activitatea publicistica a oricarui condamnat este un element important in analiza unei cereri de liberare conditionata insa in cazul analizat, numai aceasta nu-l poate plasa pe condamnat in categoria persoanelor cu potential de indreptare, deoarece acest indicator a existat si la momentul comiterii faptei si nu s-a dovedit a fi suficient de puternic incat sa-l determine pe condamnat sa nu comita infractiunea'.

'3. (…) condamnatul a executat efectiv aproximativ opt luni din pedeapsa, imediat dupa executarea fractiei prevazute de lege, respectiv 1/3 (care cuprinde si cele 90 de zile considerate ca executate ca urmare a muncii prestate), condamnatul formuland prezenta cerere ce i-a fost admisa de catre Comisie la prima analiza.

Exista un dezechilibru intre durata de timp in care acest dosar s-a judecat, respectiv opt ani si timpul efectiv executat de catre condamnat, respectiv aproximativ opt luni. In aceeasi timp, se constata o celeritate din partea inculpatului in formularea acestei cereri (imediat dupa indeplinirea fractiei), care nu a existat si pe parcursul judecatii, si totodata si-a comis in admitere acestea (la prima analiza)'. - cu alte cuvinte procurorul de caz retinand in mod abuziv ca argument impotriva subsemnatului exercitarea de catre mine in termenul legal si cu buna credinta a unui drept prevazut in mod expres de legea penala.

'Este adevarat ca acest criteriu de azi asa cum a retinut si judecatorul fondului, nu se regaseste - expressis verbis - printre criteriile prevazute de art. 59 alin. 1 v. C.pr.pen. Totusi acesta nu poate fi inlaturat si nici nu este disproportionat a fi analizat in cadrul acestei cereri, deoarece criteriile prevazute de art. 59 alin. 1 v. C.pr.pen. Sunt orientative (!!!), Lasand judecatorului Libertatea in aprecia ca, chiar si in situatia in care acesta sunt indeplinite, cererea sa fie respinsa datorita altor aspecte cum ar fi si gravitatea fapte comise, conduita procesuala a condamnatului, sau efecte pe care le produce in randul opiniei publice O liberare conditionata la un interval atat de scurt de la momentul incarcerarii. Acest criteriu nu poate, deci, sa fie exclus de plano din analiza cererii (…)'.

In mod evident, nici instanta care a judecat Contestatia nu a putut primi argumentele invocate de catre procuror, respingand printr-o hotarare definitiva ca nefondata contestatia DIICOT-ului: 'respinge ca nefondata contestatia formulata de PARCHETUL DE PE LANGA I.C.C.J. –DIICOT. Dispune punerea de indata in libertate a condamnatului de sub puterea MEPI nr. 1405/2014 emis de Tribunalul Bucureşti – Sectia I Penala'. (Hotararea 341/25.06.2015)

Fata de toate cele mentionate mai sus, va rugam sa constatati caracterul abuziv si nelegal al cererilor si sustinerilor facute de catre procurorul Laura Ecedi Stoisavlevici, actiunile acesteia concordante fiind facute cu intentie si cu scopul evident de a ingradi drepturile subsemnatului, urmand sa faceti aplicatiunea art. 36 C.pen. avand in vedere si staruinta si determinarea acestuia in a limita drepturile mele legitime”.

*Cititi aici plangerea lui Sorin Rosca Stanescu si contestatia DIICOT impotriva hotararii Judecatoriei Sectorului 4 de liberare conditionata