Senatorul Valer Marian ii da un sfat sefei DNA Laura Codruta Kovesi, cea care de fiecare data cand are ocazia pretinde ca parchetul anticoruptie se bucura de increderea celor mai multi dintre romani si care se impauneaza cu medaliile si decoratiile primite de pe la ambasadele straine si diverse ONG-uri. Valer Marian ii transmite lui Kovesi sa tina cont ca increderea populara este foarte volatila, asa cum s-a dovedit de multe ori in istorie. In acest sens, in opinia senatorului, „mama catuselor” Laura Kovesi ar face bine sa mediteze la ceea ce a patit celebrul procuror Antoine Fouquier-Tinville, acuzatorul public al Tribunalului revolutionar care a functionat in Paris in timpul Marii Terori din perioada Revolutiei Franceze, care, dupa condamnarea si ghilotinarea a zeci de demnitari francezi si chiar a reginei Maria Antoaneta, a ajuns el insusi sa fie arestat si sa fie ghilotinat.

Laura Kovesi a primit acest sfat prin intermediul unei declaratii politice formulata de Valer Marian, miercuri 8 iunie 2016, intitulata „Fata intunecata a DNA: incompetenta, coruptia si imoralitatea unor procurori anticoruptie (I)”, declaratie care, cel mai probabil, va fi urmata de altele. Pe langa sfatul dat Laurei Kovesi, senatorul atrage atentia asupra numarului extrem de mare de condamnari cu suspendare dispuse in dosarele DNA, ceea ce arata, in opinia sa, ca parchetul nu s-a concentrat pe marea coruptie, ci pe cazuri marunte. Mai mult, numarul foarte mare de condamnari cu suspendare demonstreaza, sustine Valer Marian, lipsa de profesionalism si incompetenta unor procurori DNA. Senatorul considera ca procentul de condamnari cu suspendare ar fi fost si mai mare daca unii judecatori nu ar fi timorati de „Binomul DNA-SRI”.

Valer Marian coroboreaza condamnarile cu suspendare cu rata uriasa de achitari incasate de parchetul lui Kovesi, afirmand ca cifrele reale arata un rebut profesional al DNA de 70-72%. Ceea ce inseamna, spune senatorul, ca 3 din 4 dosare trimise in instante de DNA ridica mari semne de intrebare. Potrivit lui Valer Marian, este o situatie fara precedent in Europa, iar nivelul atat de ridicat de rebut profesional impune de urgenta un audit al Ministerului Justitiei si al Comisiei Europene asupra DNA.

Iata declaratia politica a senatorului Valer Marian intitulata „Fata intunecata a DNA: incompetenta, coruptia si imoralitatea unor procurori anticoruptie (I)”:

„Proba incompetentei: 60% condamnari cu suspendare + 10-12% achitari = 70-72% rebuturi profesionale. Procurori si politisti corupti la cele mai inalte nivele ale DNA. Procurori anticoruptie arestati pentru fapte de coruptie. Procurori anticoruptie anchetati pentru trafic de tablouri sau pentru trafic de minore. Cum a santajat SRI un fost procuror sef din DNA care a intretinut relatii adulterine cu o subalterna, care a recurs la avort. Cum a fost santajat de un alt serviciu secret un procuror important din structura centrala a DNA pentru relatii homosexuale. Cum au facut unii procurori din serviciile teritoriale ale DNA jocurile unor grupuri de interese politice si economice locale. Se amesteca binomul SRI-DNA in viata politica din Romania si urmareste controlul Parlamentului, Guvernului si Justitiei? Pulverizeaza binomul SRI-DNA capitalul romanesc si favorizeaza capitalul strain? A ajuns binomul SRI–DNA sub comanda straina? Necesitatea si urgenta unui audit asupra activitatii DNA. Lupta anticoruptie trebuie sa continue, dar trebuie sa fie bazata pe o politica penala structurata si eficienta, pe profesionalism, pe administratea unor probe pertinente si concludente si, bineinteles, pe respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale.

Intr-unul din ultimele sale interviuri, care au devenit tot mai frecvente in ultimii ani, fapt pentru care a inceput sa fie comparata cu un star rock, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, doamna doctor a natiunii Laura Codruta Kovesi, le-a reprosat judecatorilor din Romania ca in peste 60% din dosarele DNA au pronuntat hotarari definitive de condamnare la inchisoare cu suspendare conditionata. Se vede inca o data ca doamna doctor Kovesi accepta cu greu prescriptia constitutionala ca justitia se infaptuieste in tara noastra prin instantele de judecata, nu prin binomul SRI-DNA. Dar ce se vede cel mai clar este calitatea slaba, precara a dosarelor instrumentate de DNA. Aplicarea de catre instantele de judecata a unor pedepse cu suspendare conditionata in cazul a aproape 2/3 din inculpatii trimisi in judecata de DNA indica, pe de o parte, ca DNA nu s-a concentrat pe marea coruptie, ci pe cazuri marunte, avand ca obiect infractiuni conexe faptelor de coruptie, supralicitand dispozitiile lacunare ale Legii nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, iar, pe de alta parte, lipsa de profesionalism, incompetenta unor procurori anticoruptie. Procentul mare de suspendari conditionate nu se datoreaza indulgentei judecatorilor fata de inculpatii trimisi in judecata, ci indulgentei fata de DNA. Daca unii judecatori n-ar fi fost timorati de DNA si SRI, probabil ca numarul suspendarilor conditionate ar fi fost si mai mare ori ca in multe cauze s-ar fi pronuntat achitari in loc de suspendari.

In Romania a fost inregistrat in ultimii ani si cel mai mare procent de achitari in dosarele trimise in instante de DNA. Procentul de achitari in dosarele DNA a ajuns la 10-12%, cu mult peste media europeana in cazul dosarelor de coruptie, care este in jur de 6%. Procentul de achitari inregistrate de DNA depaseste substantial, chiar exponential, procentul de achitari inregistrate de celelalte unitati de parchet din Romania, care a fost de 1%. Majoritatea achitarilor in dosarele DNA au fost pronuntate pentru ca fapta nu exista sau nu era probata ori nu era prevazuta de legea penala.

Insumand 60% suspendari conditionate cu 10-12% achitari, rezulta un procent de rebut profesional al DNA de 70-72%. Adica aproape 3 din 4 dosare trimise in instante de DNA ridica mari semne de intrebare. Este o situatie fara precedent, in Europa cel putin. Un nivel atat de ridicat de rebut profesional impune de urgenta un audit al Ministerului Justitiei si al Comisiei Europene asupra activitatii DNA. De la infiintare (2003) si pana in prezent asupra activitatii DNA a fost efectuat un singur audit, care a fost comandat de ex-ministrul de justitie Monica Macovei, a fost realizat, cu finantare europeana, de Freedom House, organizatie condusa de prietena sa Cristina Guseth, si a vizat perioada in care institutia a purtat denumirea Parchetul National Anticoruptie. Fondurile si increderea investite in DNA trebuie confirmate prin parametri profesionali, nu prin comunicate pompieristice si prin spectacole mediatice de genul 'paine si circ'.

Simptomatic este faptul ca in primele luni ale acestui an a fost inregistrata o explozie de achitari in dosare rasunatoare ale DNA. Au fost achitati 46 de inculpati in dosarul privind referendumul pentru demiterea presedintelui Traian Basescu din iulie 2012, dosar care a fost instrumentat de procurorul Lucian Papici, seful Sectiei de combaterea coruptiei din DNA, si in care trimiterea in judecata a fost avizata de procurorul sef Laura Codruta Kovesi. Au fost achitati toti cei 39 de inculpati trimisi in judecata in dosarul fostului secretar general al Ministerului Afacerilor Interne, Laurentiu Mironescu, care a fost arestat timp de 30 de zile. Au fost achitati toti cei 21 de inculpati arestati si trimisi in judecata in dosarul vamesilor si politistilor de frontiera de la Aeroportul Otopeni. Au fost achitati toti cei 19 inculpati din dosarul fostului primar al municipiului Reghin, Andras Nagy. Au fost achitati politicieni si judecatori trimisi in judecata pentru presupuse fapte de coruptie, dintre care unii au trebuit sa suporte spectacolul injositor al catuselor. Exemplificam in acest sens cu fostul senator PNL si presedinte al Autoritatii de Supraveghere Financiara, Dan Radu Rusanu, care a fost arestat preventiv si cu senatorul PDL Mircea Banias, fata de care DNA a luat masura obligarii de a nu parasi tara. O achitare rasunatoare pentru DNA este cea a presedintelui Consiliului Judeatean Vrancea, Marian Oprisan, trimis in judecata cu un deceniu in urma, dupa ce in cursul judecatii procurorii anticoruptie au exercitat presiuni asupra unor experti si a unor judecatori pentru a obtine condamnarea politicianului PSD.

Alegerea la scrutinul din 5 iunie, cu majoritati absolute cuprinse intre 50 – 70%, a mai multor candidati care au fost condamnati definitiv pentru fapte de coruptie (Mircea Gutau la Ramnicu Valcea) sau au fost recent arestati si trimisi in judecata (Catalin Chereches la Baia Mare) ori au fost retinuti si inculpati (Olguta Vasilescu la Craiova) sau trimisi in judecata (Dorin Florea la Targu Mures, George Scripcaru la Brasov, Nicolae Badalau la Giurgiu) denota o schimbare de perceptie a opiniei publice asupra activitatii DNA si o decredibilizare a acestei institutii. In ultimele luni a fost vizibila si o abordare mai critica, mai reticenta a actiunilor DNA de catre majoritatea mass-media din Romania, inclusiv de catre ziare si televiziuni care ani la rand au manifestat obedienta fata de binomul SRI-DNA. Evolutia unor dosare foarte importante ca Microsoft, EADS, Transgaz sau Hexi-Pharma au creat serioase indoieli asupra scopurilor si capabilitatilor DNA.

Cu toate acestea, procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, s-a laudat presei straine relativ recent ca DNA se bucura de increderea a 66% dintre romani. Doamna doctor Kovesi ar trebui sa tina cont ca increderea populara, asa cum s-a dovedit de multe ori in istorie, este foarte volatila. N-ar strica sa mediteze in acest sens la evolutia si soarta celebrului procuror Antoine Fouquier-Tinville, acuzatorul public al Tribunalului revolutionar care a functionat in Paris in timpul Marii Terori din perioada Revolutiei Franceze. In perioada Marii Terori (1793-1794), care a fost instaurata de Comitetul de Salvare Publica condus de liderul iacobin Maximilien Robespierre (poreclit 'Incoruptibilul') si in care au fost condamnati si ghilotinati, rand pe rand, regalisti, incepand cu regina Maria Antoaneta, girondini (22 de deputati), iacobini moderati, in frunte cu Georges Danton si Camille Desmoulines, si apoi iacobini radicali, in frunte cu Robespierre si Saint Just, in numele salvarii Frantei si al combaterii coruptiei, procurorul Fouquier-Tinville si calaul Sanson au avut cea mai mare popularitate in randul francezilor. Dar, la un moment dat, dupa decimarea tuturor factiunilor politice, Conventia Nationala (Parlamentul francez) a decis reorganizarea Tribunalului revolutionar si arestarea procurorului Fouquier-Tinville si a principalilor sai colaboratori. Ironia sortii a facut ca atotputernicul si popularul acuzator public sa fie ultimul ghilotinat al fazei radicale a Revolutiei Franceze”.