Judecatoria Sectorului 2 a pronuntat o sentinta mai putin obisnuita. La 3 iulie 2024, judecatoarea Ioana-Anamaria Filote-Iovu (foto) de la JS2 a admis cererea unei persoane de a-i fi modificat sexul in acte, din femeiesc in barbatesc, precum si de a-i fi schimbat numele, din F. in F.

Evident, instanta a dispus si modificarea aferenta a codului numeric personal. Sentinta a ramas definitiva prin neapelare.

CEDO a binecuvantat astfel de cazuri

Reclamanta a adus in fata instantei un raport de evaluare psihiatrica din care reiese ca prezinta asa-numita „disforie de gen” – adica este nemultumita de genul cu care s-a nascut.

Subliniem ca este vorba despre schimbarea sexului doar in acte, nu si pe cale chirurgicala. Pentru a admite actiunea petentei, judecatoarea Filote-Iovu s-a bazat pe jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, care dicteaza ca statele-membre sa respecte dreptul la viata privata al „persoanelor transgender” si sa le recunoasca in acte genul pe care acestea le doresc. In caz contrar, spune jurisprudenta CEDO, am putea asista la incalcarea dreptului la respectarea vietii private si de familie (art. 8 din Conventia EDO).

Autoritatile locale n-au cracnit

Spuneam ca sentinta a ramas definitiva prin neatacare. Dupa cum veti vedea, autoritatile din localitatea in care s-a nascut reclamanta nu s-au opus in instanta, ci doar au cerut „pronuntarea unei hotarari temeinice si legale”.

Iata minuta sentintei JS2:

„Admite cererea formulata de partea reclamanta.

Incuviinteaza schimbarea sexului partii reclamante, din femeiesc in barbatesc, schimbarea prenumelui din F. in F. si atribuirea unui cod numeric personal corespunzator sexului barbatesc.

Obliga Municipiul (...) – Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor – Biroul Stare Civila sa efectueze cuvenitele mentiuni in registrul starii civile si sa elibereze un nou certificat de nastere, corespunzator respectivelor mentiuni.

Ia act ca nu au fost solicitate cheltuieli de judecata. Cu drept de apel in termen de 30 de zile de la comunicare la Tribunalul Bucuresti, cererea si motivele de apel urmand a fi depuse la Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti.

Pronuntata la data de 3 iulie 2024, in conditiile art. 402 Cod procedura civila, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei”.

Redam principalul pasaj din motivarea sentintei:

„Prin cererea inregistrata pe rolul instantei la data de 21/05/2024, reclamanta (...), in contradictoriu cu paratii MUNICIPIUL (...) si SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE EVIDENTA A PERSOANELOR (...), STARE CIVILA, a formulat o cerere de chemare in judecata, solicitand incuviintarea: schimbarii din feminin in masculin, schimbarii prenumelui din F. in F., schimbarii CNP-ului incat sa reflecte sexul masculin, obligarii paratelor la efectuarea modificarilor de sex, prenume, CNP, obligarii paratelor la emiterea unui nou certificat de nastere cu sexul masculin, prenumele F. si un nou CNP care sa reflecte sexul masculin.

In motivare, s-a aratat ca reclamanta se identifica puternic si persistent cu sexul masculin.

In dovedire, s-a solicitat administrarea urmatoarelor probe: inscrisuri, planse foto, martori.

In drept, au fost invocate dispozitiile legale mentionate in cuprinsul cererii.

Paratul MUNICIPIUL (...), PRIN PRIMAR, a formulat intampinare prin care a solicitat: pronuntarea unui hotarari temeinice si legale.

In fapt, s-a aratat ca nu se opune admiterii actiunii privind schimbarea sexului.

In dovedire, s-a solicitat administrarea urmatoarelor probe: inscrisuri.

In drept, au fost invocate dispozitiile legale mentionate in cuprinsul cererii.

Instanta a incuviintat si administrat proba cu inscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Analizand intreg materialul probatoriu administrat in cauza, instanta retine:

In fapt, partea reclamanta s-a nascut la data de (...), fiind inregistrata cu sexul feminin, nasterea acesteia fiind trecuta in Registrul de stare civila al Municipiului (...), astfel cum rezulta din Certificatul de nastere (...), depus la dosarul cauzei.

Aspectele invederate de catre partea reclamanta in cererea de chemare in judecata, respectiv consecventa manifestarilor specifice sexului masculin – atat comportamentale, cat si de ordin biologic – sunt reflectate de actele medicale si plansele foto atasate la dosar.

Raportul de evaluare psihiatrica nr. 529/09.03.2022 releva faptul ca partea reclamanta indeplineste criteriile de diagnostic utilizate pentru definirea 'disforiei de gen', avand in vedere ca se percepe ca fiind de gen masculin.

Din coroborarea inscrisurilor atasate, respectiv planse foto, reiese, fara dubiu, caracterul persistent al comportamentului masculin si faptul ca se simte confortabil daca in societate este perceput ca barbat.

In drept, conform art. 57 alin. 2 din Legea 119/1996 privind actele de stare civila, instantele de judecata sunt competente sa se pronunte asupra modificarilor actelor de stare civila si a mentiunilor inscrise pe acestea, la cererea persoanei interesate, cererea solutionandu-se de judecatoria in a carei raza teritoriala se afla domiciliul sau sediul acestora, pe baza verificarilor efectuate de serviciul public comunitar local de evidenta a persoanelor si a concluziilor procurorului.

Potrivit art. 43 lit. i din Legea 119/1996 privind actele de stare civila, in actele de nastere si, atunci cand este cazul, in cele de casatorie sau de deces, se inscriu mentiuni cu privire la modificarile intervenite in starea civila a persoanei, in caz de schimbare a sexului, dupa ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti.

Art. 98 Cod civil defineste starea civila ca fiind dreptul persoanei de a se individualiza, in familie si societate, prin calitatile strict personale care decurg din actele si faptele de stare civila. Potrivit art. 60 Cod civil, persoana fizica are dreptul de a dispune de sine insasi, daca nu incalca drepturile si libertatile altora, ordinea publica sau bunele moravuri.

Totodata, instanta retine ca in speta este incident art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului vizand respectul datorat vietii private. Astfel, o situatie similara celei expuse prin cererea de fata a fost analizata de Curtea Europeana si in cauze precum (...) contra Regatului Unit, B. contra Frantei, ocazie cu care Curtea a afirmat ca se poate produce o atingere grava adusa vietii private atunci cand un conflict intre realitatea sociala si drept plaseaza persoana transsexuala intr-o situatie anormala, care ii genereaza sentimente de vulnerabilitate, umilinta si anxietate, subliniind ca demnitatea si libertatea omului constituie esenta insasi a Conventiei.

In domeniul art. 8 CEDO, in care notiunea de autonomie personala este reflectata, sfera personala a fiecarui individ este protejata, inclusiv dreptul fiecaruia de a-si stabili detaliile identitatii sale de fiinta umana. Curtea considera ca i se poate pretinde in mod rezonabil societatii sa accepte anumite inconveniente pentru a permite unor persoane sa traiasca in demnitate si respect, in conformitate cu identitatea sexuala aleasa de ele cu pretul unor mari suferinte, reiterand importanta examinarii permanente a unor masuri juridice adecvate, tinand seama de evolutia stiintei si a societatii. Se considera ca inconvenientele rezultate din discordanta dintre sexul legal al persoanei, mentionat in diverse documente oficiale, si sexul sau aparent atinge un grad de gravitate suficient pentru a-l avea in vedere din perspectiva art. 8.

De asemenea, este foarte important ca resursele de timp si de energie ale fiecarei persoane sa fie depozitate in activitati ce contribuie atat la dezvoltarea personala a individului, cat si la sporirea valorii aduse societatii, partea reclamanta avand dreptul sa traiasca in mod liber si sa nu fie pusa in situatia de a irosi aceste resurse evitand contactul cu oamenii, justificand continuu de ce exista o neconcordanta intre aspectul exterior si datele de stare civila sau incercand sa depaseasca starile emotionale create de comportamentul celor din jur, neputand fi negat ca ne aflam intr-un moment in care inca exista persoane ce expun comportamente ce pot culmina cu reale discriminari.

Instanta are in vedere si jurisprudenta Curtii in cauza A.P., Boy si Nicot impotriva Frantei, avand ca obiect plangerile reclamantilor, persoane transgender de nationalitate franceza care doreau modificarea in certificatele de nastere a mentiunilor privind sexul si prenumele lor si care au fost refuzati de instantele statului parat. In cauza, s-a retinut incalcarea art. 8 din Conventie, ca urmare a obligatiei impuse acestora de a stabili caracterul ireversibil al modificarilor aspectului lor. Curtea a statuat, in special, ca prin conditionarea recunoasterii identitatii sexuale a persoanelor transgender de efectuarea unei operatii sau a unui tratament de sterilizare la care acestea nu doresc sa se supuna, s-a ajuns la subordonarea exercitarii depline a dreptului la respectarea vietii private de conditia renuntarii la exercitarea deplina a dreptului la integritatea fizica.

Astfel, se constata ca tendinta Curtii este de a include transgenderismul in categoria actelor de autodeterminare asupra corpului, care fac obiectul dreptului la autodeterminare, adica dreptul la respectarea alegerilor referitoare la corpul sau. Din perspectiva Conventiei, intra in resortul dreptului la respectarea vietii private. Autodeterminarea este o putere recunoscuta persoanei fizice prin care acesta poate pretinde celorlalti, tertilor, sa se abtina de la a face ceva ce ar putea aduce atingere vietii sale private si corpului sau. Prin urmare, persoana poate pretinde pur si simplu statului sa ii respecte alegerea facuta cu privire la identitatea sexuala, fara ca in prealabil sa procedeze la efectuarea unei operatii sau a unui tratament de sterilizare. Practic, statele ar trebui sa garanteze oricarei persoane care revendica o identitate de gen care nu corespunde identitatii sale sexuale determinate biologic-genetic si hormonal recunoasterea acesteia fara dovezi medicale.

Din probele administrate, instanta retine ca partea reclamanta se identifica in familie, in grupul de prieteni si in societate ca fiind de gen masculin, are un comportament specific, instanta constata ca partea reclamanta se afla intr-o situatie delicata pentru desavarsirea ei ca persoana, deoarece, din cauza neconcordantei existente intre infatisarea sa si mentiunile din actele de stare civila, se vede nevoita sa dea explicatii unor persoane straine in legatura cu viata sa privata si identitatea de gen, fapt ce-i provoaca o stare de disconfort psihic si anxietate.

Pentru considerentele de fapt si de drept expuse, instanta apreciaza ca se impune schimbarea starii civile astfel incat sa reflecte sexul masculin, avand in vedere ca nu exista concordanta de natura subiectiva, interioara si nici de natura exterioara, intre statutul cu care se identifica (de barbat) partea reclamanta si statutul legal (de femeie).

In consecinta, fata de situatia de fapt si de drept astfel cum este reflectata de normele legale sus indicate si de probatoriul care a fost administrat in cauza, tinand cont de faptul ca sexul reprezinta un element al starii civile, iar numele reprezinta unul din principalele atribute de identificare a persoanei fizice, instanta va incuviinta schimbarea sexului partii reclamante, din femeiesc in barbatesc, schimbarea prenumelui din F. in F. si atribuirea unui cod numeric personal corespunzator sexului barbatesc.

Totodata, instanta va obliga Municipiul (...) - Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor – Biroul Stare Civila sa efectueze cuvenitele mentiuni in registrul starii civile, precum si sa elibereze un nou certificat de nastere, corespunzator respectivelor mentiuni”.

* Cititi aici intreaga sentinta a Judecatoriei Sector 2