DNA cere Senatului incuviintarea urmaririi penale fata de fostul vicepremier al Romaniei, liderul UNPR Gabriel Oprea. Solicitarea a fost facuta intr-un dosar in care Gabriel Oprea este acuzat de doua infractiuni de abuz in serviciu cu obtinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul. Cauza se refera modul nelegal in care Oprea ar fi beneficat de coloana oficiala.

In acelasi dosar, parchetul Codrutei Kovesi l-a agatat insa si pe Procurorul General al Romaniei, Tiberiu Nitu (foto dreapta). Concret, DNA sustine ca Tiberiu Nitu ar fi beneficiat de un folos necuvenit, dupa ce intre PICCJ si MAI a fost incheiat un protocol in baza caruia Procurorului General al Romaniei i s-a acordat, nelegal, dreptul de a fi insotit, in deplasarile sale, de echipaje ale politiei rutiere.

Implicarea lui Tiberiu Nitu in acest dosar duce insa cu gandul la altceva. Si anume, la faptul ca se pregateste punerea sub acuzare a Procurorului General al Romaniei. O masura care ar fi dispusa de catre un parchet care, sub conducerea Laurei Codruta Kovesi, nu s-a atins de fostul presedinte al Romaniei, masura care insa l-ar viza pe cel care, avand functia de Procurorul General al Romaniei, a redeschis dosarele lui Traian Basescu.

In acest context, trebuie sa amintim ca Tiberiu Nitu nu a fost niciodata pe placul fostului presedinte Traian Basescu, asa cum nu a fost nici pe placul gruparii basiste din Justitie. E de ajuns sa ne amintim de episodul de la CSM, din noiembrie 2012, cu ocazia primei nominalizari a lui Nitu pentru functia de Procuror General. Atunci, Tiberiu Nitu a fost pur si simplu supus unui adevarat rechizitoriu de gruparea basista din CSM, totul avand scopul de a impiedica numirea acestuia in fruntea Ministerului Public. Daniel Morar, membru in CSM desi nu era Procuror General al Romaniei, si vicepresedinta CSM Oana Haineala au venit pregatiti sa-l termine pe Tiberiu Nitu, punandu-i intrebari chiar si despre terenul de 8.000 mp dobandit in urma cu mai multi ani, datorita calitatii de revolutionar, in conditiile in care la evenimentele din decembrie 1989 era militar in termen. Evident, in final, dupa ce Basescu a batut palma cu Ponta pentru numirea lui Nitu la PICCJ, niciun membru al CSM nu a mai avut ceva de comentat.

Asadar, pare extrem de suspecta implicarea lui Tiberiu Nitu in acest dosar al lui Gabriel Oprea. Repetam, parchetul care nu s-a atins de Traian Basescu ii da tarcoale acum Procurorului General al Romaniei, cel care a redeschis dosarele fostului presedinte. Iar, avand in vedere toate acestea, se naste intrebarea legitima: este oare vorba despre o razbunare a lui Traian Basescu?

Prezentam acuzatiile DNA:

„In conformitate cu prevederile legale si constitutionale, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie a transmis procurorului general al P.I.C.C.J. referatul cauzei, in vederea sesizarii Senatului, pentru formularea cererii de efectuare a urmaririi penale fata de OPREA GABRIEL, senator in Parlamentul Romaniei, fost viceprim-ministru pentru Securitate Nationala si ministru al Afacerilor Interne, in legatura cu savarsirea a doua infractiuni de abuz in serviciu cu obtinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul in perioada in care a detinut functia ministeriala.

Solicitarea Directiei Nationale Anticoruptie referitoare la efectuarea urmaririi penale fata de Oprea Gabriel, senator, la data faptelor detinand si o functie ministeriala, are in vedere imprejurarea ca, in acest moment, exista aspecte din care rezulta suspiciunea rezonabila ce contureaza urmatoarea stare de fapt:

1. Infractiunea de abuz in serviciu constand in folosirea resurselor umane si materiale ale Ministerului Afacerilor Interne pentru a asigura, in mod nelegal, insotirea deplasarilor efectuate de ministru cu echipaje ale politiei rutiere.

In perioada ianuarie 2014 – noiembrie 2015, Oprea Gabriel a detinut functia de ministru al Afacerilor Interne (iar incepand cu martie 2014 si pe cea de viceprim-ministru pentru securitate nationala). In toata aceasta perioada, demnitarul a beneficiat de insotire permanenta cu echipaje ale politiei rutiere, cu incalcarea conditiilor prevazute de Regulamentul de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006 (ce prevede ca beneficiaza de insotire cu echipaje ale politiei rutiere presedintele Romaniei, presedintii celor doua camere ale Parlamentului si prim-ministrul).

In cazul ministrilor, acelasi act normativ prevede ca acestia pot beneficia de insotire cu echipaje ale politiei rutiere doar in situatii deosebite, care impun deplasarea in regim de urgenta (conditii care trebuie indeplinite simultan).

Din probele administrate in cauza a rezultat ca, in perioada mentionata, ministrul Oprea Gabriel a fost insotit in cvasitotalitatea deplasarilor, intr-un regim rezervat de lege exclusiv presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua camere ale Parlamentului si prim-ministrului.

Aceste misiuni includeau deplasarile zilnice la sediul Ministerului si cele saptamanale la sedintele de Guvern, imprejurari care nu pot fi calificate ca situatii deosebite in sensul avut in vedere de legiuitor. Totodata, politia rutiera insotea deplasarile la destinatii cu vadit caracter privat (vizite particulare, sediile unor partide politice, restaurante, revenirea zilnica la locuinta personala), inclusiv in afara programului de lucru si in zilele nelucratoare, situatii in care nu poate fi justificata in mod obiectiv o urgenta.

In cadrul compartimentului special (Serviciul Operativ Special din Brigada Rutiera a Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti care asigura insotirea coloanelor oficiale) au fost desemnati lucratori care aveau ca atributii exclusive insotirea ministrului, intr-o structura permanenta care presupunea asigurarea concomitenta a 3 politisti pentru fiecare post (doua schimburi si o rezerva). Lucratorii erau permanent la dispozitia ministrului, asteptandu-l dupa fiecare deplasare in imediata apropiere a destinatiei.

Din probele administrate rezulta ca ministrul Oprea Gabriel realiza in medie aproximativ 5 deplasari zilnice pe parcursul carora era insotit de echipaje ale politiei rutiere. Spre exemplu, in perioada 2 ianuarie – 21 octombrie 2015, s-au realizat 1607 misiuni de insotire a deplasarilor efectuate de ministrul de interne pe raza municipiului Bucuresti. Numarul total al acestor misiuni este de aproximativ 3 ori mai mare decat cele realizate in aceeasi perioada pentru insotirea presedintelui Romaniei si de aproximativ doua ori mai mare decat cel corespunzator prim-ministrului, demnitari indreptatiti la insotire permanenta conform prevederilor legale.

Prin aceste fapte a fost produsa o vatamare a intereselor legitime ale Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti.

Deturnarea resurselor politiei rutiere care ar fi trebuit sa contribuie la fluidizarea circulatiei in municipiul Bucuresti si folosirea acestora pentru a facilita deplasarea unui demnitar neindreptatit legal la acest beneficiu, cu efectul ingreunarii deplasarii celorlalti participanti la trafic, a pus institutia in imposibilitatea de a-si indeplini una din functiile esentiale (supravegherea si controlul circulatiei pe drumurile publice).

Aceasta, in conditiile in care insotirea unui demnitar de catre politia rutiera presupune atat asigurarea echipajului de insotire si a vehiculului corespunzator, cat si instalarea in teren a unui dispozitiv de dirijare si siguranta a traficului format din posturi fixe, posturi mobile si patrule auto-moto, atat pe traseul care urmeaza a fi parcurs, cat si pe traseele alternative care ar putea fi folosite de coloana oficiala.

Fiecare deplasare presupune, asadar, redirectionarea unui numar semnificativ de agenti de politie de la posturile unde isi desfasoara in mod obisnuit activitatea catre traseele pe care se deplaseaza demnitarul (de spre exemplu, pentru deplasarea Ministrului Afacerilor Interne din seara de 20.10.2015 – n.r. seara in care a murit la datorie politistul Bogdan Cosmin Gigina, dispozitivul a fost format din 27 de politisti aflati in intersectiile de pe traseu).

Utilizarea nelegala a autovehiculelor a produs si un prejudiciu material Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti, constand in contravaloarea combustibilului utilizat pe parcursul misiunilor de insotire si a uzurii corespunzatoare.

De asemenea, ministrul Oprea Gabriel a obtinut un folos necuvenit, constand in reducerea timpului alocat deplasarilor. Astfel, cercetarile efectuate pana in prezent au relevat ca, prin folosirea antemergatorilor si a agentilor de politie care opreau circulatia celorlalte vehicule in intersectii, acelasi itinerar putea fi parcurs in mai putin de jumatate de timp, avand in vedere ca viteza de deplasare a coloanei pe raza municipiului Bucuresti putea atinge si 120 km/h.

Confortul suplimentar creat in acest mod demnitarului in raport cu toti ceilalti participanti la trafic, in scopul usurarii deplasarilor cu caracter privat sau care nu erau justificate de imprejurari exceptionale si urgente, reprezinta un privilegiu la care nu este indreptatit si care are astfel natura unui folos necuvenit.

Din probele administrate pana in prezent a reiesit ca activitatea de insotire se realiza cu stiinta si acceptul ministrului, care a dispus cu privire la modalitatea in care sa se realizeze insotirea. Totodata, a mai rezultat si ca au existat situatii in care ministrului i s-a propus ca anumite deplasari private sa se realizeze fara insotirea politiei rutiere, insa acesta a solicitat in mod expres prezenta echipajelor.

2. Infractiunea de abuz in serviciu constand in incheierea unui protocol in baza caruia procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a beneficiat, in mod nelegal, de insotirea deplasarilor efectuate cu echipaje ale politiei rutiere.

La data de 4 aprilie 2014, la Ministerul Afacerilor Interne s-a inregistrat Protocolul nr. 12 privind cooperarea in domeniul circulatiei rutiere, incheiat cu Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Ministerul Afacerilor Interne a fost reprezentat la incheierea protocolului de catre ministrul Oprea Gabriel, iar obiectul a fost cooperarea dintre cele doua institutii, in scopul insotirii autovehiculului utilizat de catre procurorul general cu echipaje ale politiei rutiere.

Temeiurile legale invocate in fundamentarea protocolului au fost Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice si Regulamentul de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006, desi niciunul din cele doua acte normative nu include procurorul general printre persoanele indreptatite a beneficia de insotire cu echipaje ale politiei rutiere. Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie beneficiaza, la randul sau, de protectie asigurata de Serviciul de Protectie si Paza, deplasarile fiind realizate cu un autovehicul al acestei institutii care are un regim de circulatie prioritara.

Protocolul a reprezentat temeiul in baza caruia, incepand cu luna aprilie 2014, procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie i s-a asigurat, cu caracter permanent, insotirea deplasarilor efectuate pe raza municipiului Bucuresti.

In conditiile in care procurorul general nu era indreptatit sa beneficieze de insotire cu echipaje ale politiei rutiere potrivit prevederilor H.G. nr. 1.391/2006, fapta ministrului a produs o vatamare a intereselor legitime si un prejudiciu material Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti, precum si un folos necuvenit procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

La data de 03 iulie 2015, Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti a adoptat un plan-cadru care cuprinde o prezentare detaliata a modalitatii in care se desfasura activitatea de insotirea a demnitarilor pe raza municipiului Bucuresti.

Din documentul mentionat rezulta ca singurii demnitari care beneficiau de insotire permanenta erau presedintele Romaniei si prim-ministrul dintre categoriile de persoane indreptatite legal (presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au solicitat), precum si ministrul de interne si procurorul general, care au avut acces la acest privilegiu exclusiv ca urmare a modului in care ministrul Oprea Gabriel si-a indeplinit atributiile de serviciu.

Cererii transmise i-au fost atasate referatul intocmit de procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, precum si un numar de 15 volume cuprinzand copii ale dosarului de urmarire penala.

Prezenta cerere de efectuare a urmaririi penale intra sub incidenta art. 305 alin 4 din C.P.P., prin urmare, persoana fata de care s-a solicitat sesizarea Senatului pentru formularea cererii de efectuare a urmaririi penale beneficiaza de prezumtia de nevinovatie”.

Nitu nu comenteaza

Procurorul General al Romaniei, Tiberiu Nitu, a refuzat sa faca orice comentariu despre acest dosar. Prin intermediul unui comunicat de presa al Ministerului Public, Nitu a dezvaluit ca s-a abtinut de la solutionarea solicitarii DNA privind procedurile pentru inceperea urmaririi penale impotriva lui Gabriel Oprea:

„Ca urmare a solicitarilor venite din partea reprezentantilor mass-media cu privire la informatiile cuprinse in comunicatul Directiei Nationale Anticoruptie din 25 ianuarie 2016, referitoare la cererea transmisa procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie de sesizare a Senatului pentru formularea cererii de efectuare a urmaririi penale fata de Oprea Gabriel, senator in Parlamentul Romaniei, fost viceprim-ministru pentru Securitate Nationala si fost ministru al Ministerului Afacerilor Interne, Biroul de informare si relatii publice din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie face urmatoarele precizari:

Avand in vedere obligatia de rezerva specifica magistratilor si consecvent pozitiei adoptate intotdeauna in cazul dosarelor aflate in curs de solutionare, domnul Tiberiu Mihail Nitu – procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza ca nu este oportun sa faca nici un fel de declaratii in ceea ce priveste aspectele de la punctul 2 al comunicatului Directiei Nationale Anticoruptie. Totodata, procurorul general doreste sa sublinieze faptul ca activitatea procurorilor este guvernata de principiul independentei, astfel incat nimeni nu poate interveni in deciziile procurorului de caz.

In considerarea acestor principii, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a abtinut de la solutionarea solicitarii Directiei Nationale Anticoruptie, aceasta urmand a fi solutionata de prim adjunctul procurorului general”.