Conform unui comunicat al PICCJ, procurorii au inceput urmarirea penala impotriva a 15 parlamentari si fosti demnitari printre care si Ioan Cindrea (fost deputat in Parlamentul Romaniei, actualmente presedinte al Consiliului Judetean). Interesant este ca, in ce il priveste pe Ioan Cindrea (foto) presedinte al Consiliului Judetean Sibiu - PSD, procurorul care avusese aceasta cauza in instrumentare in urma cu un an de zile, daduse solutia de neincepere a urmaririi penale pe argumente care, dupa un an de zile, seful interimar al PICCJ, Daniel Morar, le-a anulat prin informarea acestei solutii. Se pune intrebarea: de ce pana acum aceasta solutie nu a fost infirmata si, brusc, dupa ce a venit la putere Guvernul USL, a fost facuta aceasta infirmare la data de 23.01.2013 de catre Daniel Morar ?

In comunicatul Parchetului se arata ca anchetatorii au retinut, ca situatie de fapt, faptul ca in perioada 05.10.2009 – 01.02.2011, in calitate de deputat, a propus si a avizat angajarea in cadrul biroului sau parlamentar a sotiei sale”. Scurt si – zice Parchetul – cuprinzator!

Ei bine, nu-i chiar asa daca e sa privim solutia de neincepere a urmaririi penale data de procurorul care a avut in instrumentare aceasta cauza in urma cu un an de zile si care are o motivatie bazata strict pe lege.

In Rezolutia semnata de procurorul Adriana Ligia Draghici de la Sectia de Urmarire penala si Criminalistica la data de 17 iulie 2012, se arata ca PICCJ a fost sesizat de ANI in cazul conflictului de interese incare s-ar fi aflat Ioan Cindrea cand era deputat. ANI a sustinut in sesizarea trimisa catre procurorii PICCJ ca „deputatul Cindrea Ioan s-a aflat in conflict de interese intrucat a propus angajarea si a avizat contractul individual de munca in baza caruia sotia sa, Cindrea Amalia, a fost angajata i perioada 5.10.2009-01.022011 in cadrul biroului sau parlamentar lsi a obtinut un venit net de 35.061 lei, rezultand astfel indicii privind savarsirea infractiunii de conflict de interese”. In sesizarea ANI se mai sublinia faptul ca sotia deputatului Cindea mai lucrase si la cabinetul altui deputat, Radu Podgoreau, in perioada ianuarie 2005-august 2008.

Dupa ce a analizat toate probele administrate in cauza, procurorul Adriana Draghici a concluzionat ca „fapta deputatului Cindrea Ioan, de a propune angajarea sotiei sale in cadrul biroului sau parlamenar de circumscriptie nu intrueste elementele constitutive ale infractiunii de conflict de interese„. Procurorul Adriana Draghici arata si care au fost motivele care au determinat-o sa ajunga la aceasta solutie: „Potrivit dispozitiilor art.38 alin.6 din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputatilor si senatorilor, angajarea persnalului birourilor parlamentare ale deputatilor si senatorilor se face prin incheierea de contracte de unca pe durata determinata sau a unui contract civil. In cazul unui contract de munca, angajarea e facuta prin ordin al secretarului general al Camerei Deputatilor sau al Senatului, la propunerea demnitarului, iar in cazul contractului civil, acesta se incheie intre demnitarul in cauza si persoana fizica.

Procurorul Draghici subliniaza in rezolutia de N.U.P. ca, tinand cont de dispozitiile legale la care a facut trimitere in rezolutie, ”se desprinde concluzia ca exercitarea mandatului de parlamentar presupune exercitarea drepturilor si indeplinirea indatoririlor prevazute de art.35 si art.37 din Legea nr.96/2006, actul realizat de deputatul Cindrea Ioan, si anume acela de a propune Camerei Deputatilor angajarea sotiei sale in cadrul biroului sau parlamentar de circumscriptie nu poate fi considerat un act indeplinit in exercitarea atributiilor sale de serviciu. In mod evdient, este vorba despre un act ce poate fi efectuat numai in calitate de parlamentar, in temeiul art.38 din Statut, insa, asimilarea acestui act, care poate fi indeplinit numai in scopul organizarii activitatii in cadrul biroului de circumscriptie, actelor prin care parlamentarii isi exercita mandatul constituie o interpretare extensiva a legii penale, defavorabila persoanei cercetate”.

De asemenea, procurorul Adriana Draghici, care a instrumentat aceasta cauza arata, in rezolutiade N.U.P., ca dispozitile art.6 si 7 referitoare a angajarea personalului de la circumscriptiile senatorilor sau deputatilor ”nu contin nicio interdictie”: ”in cadrul birourilor se pot angaja personal cu contract de munca pe perioada determinata, potrivit nomenclatorului functiilor prevazute in anexa nr.5 , sau colaboratori pe baza de contract civil, conform modelului prevazut in anexa 7, carora li se stabilesc atributii si raspunderi potrivit legii”. Pe de alta parte, se mai arata in rezolutie ca „legiuitorul nu a prevazut situatii de conflict de interese incazul deputatilor si senatorilor„, ci doar incompatibilitati privind calitatea de parlamentar si apoi cele ce privesc alte demnitati si functii publice, iar parlamentarilor nu le sunt aplicabile dispozitiile prevazute in Sectiunea a 4-a privind functionarii publici. „In concluzie, fapta deputatului Cindrea Ioan nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii de conflict de interese deoarece, sub aspectul laturii obiective nu sunt intrunite cerintele esentiale ale elementului material (lipseste conditia ca faptuitorul sa fi indeplinit un act sau sa fi participat la luarea unei decizii in calitate de functionar public aflat in exercitarea atributiilor sale de serviciu), si de asemenea, sub aspectul laturii subiective, nu sunt indeplinite cerintele urmarii imediate (lipseste conditia periclitarii valorii protejate de art.253 ind.1 Cod penal).

* Cititi aici solutia de NUP data de procurorul Adriana Ligia Draghici in 17 iulie 2012 in cauza „Cindrea-conflict de interese”