De necrezut, dar cat se poate de adevarat! Potentialii infractori pot scapa de plangerile penale formulate impotriva lor din cauza unui text de lege aberant adaugat in Codul de procedura penala la art. 222 privind plangerea penala, text introdus prin Legea 202/2010 prin care ministrul Justitiei Catalin Predoiu pretinde ca a accelerat actul de justitie. In fapt, l-a impiedicat si veti vedea cum. Astfel, potrivit art. 222 punctul 8, coroborat cu art. 222, punctul 2, texte introduse prin Legea 202/2010 initiata de Predoiu: „(8)Plangerea indreptata la organul de urmarire penala, care nu cuprinde elementele prevazute la alin. 2, se restituie petitionarului pe cale administrativa, cu indicarea elementelor care lipsesc (...) (2)Plangerea trebuie sa cuprinda: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea si domiciliul petitionarului, descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii, indicarea faptuitorului, daca este cunoscut si a mijloacelor de proba.”

In practica ultimelor luni, acest text aiuristic – aflat in contradictie flagranta cu alte texte de lege care obliga procurorul sa actioneze atunci cand are indicii despre savarsirea unei fapte penale - este folosit cand le convine de anumiti procurori pentru a se descotorosi, in chip legal, de plangerile penale. Cum? Prin returnarea lor catre petenti, cu tot cu actele/probele atasate. Si asta dupa ce justitiabililor li s-au primit plangerile la Parchet, li s-au dat numere de inregistrare cu stampila si dupa trecerea a saptamani sau luni de zile. Noua interpretare a art. 222 din Codul de procedura penala, fortata de anumiti procurori nu se intampla in orice dosar, ci predilect in cele de care anumiti procurori vor sa scape. Mai multi procurori cu experienta cu care am discutat despre portita din „mica reforma” a lui Predoiu, ne-au declarat ca ei nu uziteaza acest text superficial de lege, catalogandu-l drept o prostie.

Cum a comis-o Lia Palade pentru care „reforma lui Predoiu” e litera de lege

Lumeajustitiei.ro va prezinta un caz absurd, de genul mai sus aratat comis de Lia Palade (foto) procuror general al Parchetului Curtii de Apel Bucuresti, in cazul unei petitii parvenite via CSM (atentie, actul nu avea forma unei plangeri penale), privitor la o serie de infractiuni imputate judecatorului Dumitru Mirancea de la Curtea de Apel Bucuresti. Petentul, Bogdan Barbor, din Bucuresti este unul dintre cei patru politisti de frontiera trimisi in judecata anul trecut de procurorul DNA, Gheorghe Bocsan, pe baza unor declaratii de martor luate ilegal in Turcia, caz intens mediatizat si in care la fond, judecatorul Mirancea a pronuntat pedepse cu inchisoarea – cu suspendare – fara sa-i citeze pe asa-zisii martori audiati la Istanbul si fara sa verifice daca martorii exista aievea (procesul se afla in prezent in faza de recurs). Bogdan Barbor a adresat CSM petitia privind ilegalitatile si faptele penale imputate judecatorului Mirancea, care a fost inregistrat sub nr 1/18941/1154 din 12.07.2001. In baza acestei petitii, CSM a sesizat atat Inspectia Judiciara (pe partea disciplinara) cat si Parchetul Curtii de Apel Bucuresti (pe partea penala). Din analiza actului, rezulta fara dubii ca acesta, chiar daca viza aspecte penale, nu imbraca forma unei plangeri penale, fiind considerat petitie de catre CSM.

Ce a facut Lia Palade cu aceasta petitie? I-a trimis-o acasa, prin posta, inapoi lui Bogdan Barbor, pe motiv ca acesta nu si-a indicat in „plangerea penala” CNP-ul, cu toate ca omul isi daduse intreaga adresa si nu stia ca e necesar si CNP-ul - (vezi facsimil si documentul atasat la finalul articolului). Va dati seama ca in realitate un procuror nu ar avea ce sa faca cu un CNP, mai ales cand detine numele si adresa completa a petentului...

Iata, asadar, cum pe de o parte CSM a primit petitia si a dat-o in lucru la Inspectia Judiciara, fara sa faca caz de lipsa CNP, in vreme ce pe de cealalta parte Lia Palade s-a scapat repede de ea, catalogand-o drept „plangere penala” agatandu-se de aberatia din art. 222 Cod procedura penala, introdusa in noiembrie 2010 prin asa-zisa lege a „micii reforme” initiata de Catalin Predoiu. Aceasta in conditiile in care procurorul este obligat prin lege sa ia masuri de tragere la raspundere penala a celor vinovati, sa se autosesizeze unde e cazul, chiar si dupa anonime, materiale de presa sau din cele constatate de el in strada.

Fara a sustine ca judecatorul Dumitru Mirancea a comis o infractiune, asemenea cazuri demonstreaza ca anumite prevederi din „mica reforma” constituie o frana de care „istetii” se pot folosi, iar anumiti procurori pot profita de acest text idiot pentru a scapa de dosare incomode pentru ei. Folosirea la aceasta maniera a acestor texte de lege prost gandite poate face ca pe viitor un infractor periculos sa fie lasat sa scape, pentru ca niste procurori – din rea-credinta, lene ori parada de texte de lege - pot sa returneze plangerile penale pentru lipsa unui banal CNP, pentru o adresa gresit indicata sau cine mai stie ce...

* Cititi aici adresa de returnare a plangerii emisa de procuroarea Lia Palade

* Cititi aici adresa prin care CSM a sesizat Parchetul Curtii de Apel Bucuresti