Inalta Curte de Casatie si Justitie a pronuntat de-a lungul timpului decizii controversate atat din prisma masurilor dispuse, cat si prin prisma legalitatii hotararilor, in raport cu ideea de proces echitabil. Pusi in situatia de a fi judecati doar de magistratii instantei supreme, ministrii sau parlamentarii au reclamat constant, prin avocatii acestora, ca nu au parte de un control judiciar real, intrucat judecatorii ICCJ fie ca solutioneaza dosare de pe rolul instantei supreme in fond, fie in recurs au acelasi grad profesional si de jurisdictie, neexistand in acest fel un control real al masurii dispuse de  completul care a judecat in prima instanta.

Practica a fost posibila ca urmare a punerii in aplicare a vechilor reglementari care prevedeau existenta Completelor de 9 judecatori, perpetuate prin legea Micii reforme realizate de fostul ministru al Justitiei din Guvernarea PDL, Catalin Predoiu, care a implementat Completele de 5 dirijate, in loc sa asigure doua grade de jurisdictie, cu nivele diferite de pregatire pentru a se garanta un control judiciar, si in esenta, respectarea dreptului la un proces echitabil.  Ce este mai grav, prin aplicarea acestor masuri, Romania incalca in mod constant prevederile din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, pe care Statul Roman s-a angajat sa le respecte inca din 1994.

Aceasta anomalie provocata de reformele romanesti ar putea fi sanctionata dur la CEDO, cu atat mai mult cu cat insasi Legea fundamentala prevede ca sunt aplicabile dispozitiile mai favorabile, atunci cand vine vorba de legislatia nationala sau cea internationala. Mai exact, Constitutia Romaniei prevede expres la Articolul 20, alin. (1) ca dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi “interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte”, iar in cazul in care exista neconcordante intre acestea, conform alin. (2) al aceluiasi articol, vor avea prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.

In raport de prevederile Legii fundamentale, in instantele din Romania trebuie sa se tina cont si de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care asigura garantarea unui proces echitabil pentru toti cetatenii, indiferent de instanta la care sunt judecati sau de calitatea pe care o au din punct de vedere social. Mai exact, Articolul 2 din Protocolul nr. 7 al Conventiei EDO privind "Dreptul la doua grade de jurisdictie in materie penala", prevede expres la aliniatul (1) ca "orice persoana declarata vinovata de o infractiune de catre un tribunal are dreptul sa ceara examinarea declaratiei de vinovatie sau a condamnarii de catre o jurisdictie superioara".

In aceste conditii, Romania trebuia sa isi armonizeze legislatia cu cea europeana, in asa fel incat Statul roman sa nu mai plateasca despagubiri de ordinul miilor de euro pentru incalcarea dreptului la un proces echitabil.

Sefa ICCJ Livia Stanciu sustine ca detine jurisdictie superioara

Cel mai cunoscut si recent caz de acest fel este cel care ii priveste pe Victor Babiuc, Dumitru Cioflina si Gigi Becali din dosarul “Schimbului de terenuri Becali-MApN”, in care cinci judecatori ai ICCJ s-au pronuntat in sensul achitarii, si doar trei pentru condamnare, insa in final, intrucat era ultima cale de atac, a contat decizia majoritatii din recurs.

De altfel, in motivarea deciziei de condamnare cu executare dispusa de cei trei judecatori de la ICCJ, Livia Stanciu (foto), Ionut Matei si Francisca Maria Vasile, in dosarul “Schimbul de terenuri cu MApN”, Completul condus de sefa Inaltei Curti a tinut expres sa motiveze existenta aceluiasi grad profesional si de jurisdictie.

Potrivit deciziei penale nr. 124 din data de 20 mai 2013, prin care Babiuc, Becali si Cioflina au fost condamnati la cate 2 ani de inchisoare cu executare a lui, din dosarul nr. 7613/1/2012, cunoscut ca “Schimbul de terenuri Becali-MApN”, referindu-se la gradul profesional si de jurisdictie, sefa ICCJ, Livia Stanciu afirma ca existenta completelor cu judecatori cu acelasi grad profesional atat in fond cat si in recurs este o consecinta fireasca a “principiului specializarii si da nastere premiselor pentru crearea unei jurisprudente unitare”.

In realitate, jurisdictia superioara invocata de judecatoarea Livia Stanciu si colegii acesteia nu exista, ci doar complete diferite compuse din judecatori din cadrul aceleiasi instante, care au acelasi grad profesional si de jurisdictie si judeca atat in fond cat si in recurs.

Prezentam in continuare explicatia judecatoarei Livia Stanciu in ce priveste gradul de jurisdictie din motivarea deciziei de condamnare din dosarul “Schimbul de terenuri Becali-MApN”:

"Legea Fundamentala confera posibilitatea Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a avea si o jurisdictie superioara fata de hotararile pe care le pronunta in prima instanta. Faptul ca in cadrul jurisdictiei superioare, completele de judecata sunt alcatuite din judecatori care au acelasi grad profesional cu cei care au solutionat fondul cauzei, este o consecinta fireasca a principiului specializarii si da nastere premiselor pentru crearea unei jurisprudente unitare in materia corespunzatoare competentei acestor complete, prin judecarea cauzelor penale de catre complete formate numai din judecatori specializati in domeniul dreptului penal prin care se asigura intr-o mai mare masura, respectarea dreptului la un proces echitabil.

Constatand ca niciuna dintre dispozitiile CEDO nu a fost incalcata in cursul solutionarii prezentei cauze, Inalta Curte - Completul de 5 Judecatori, in unanimitate, va respinge exceptiile invocate, ca neintemeiate.

Pe fondul cauzei, cu majoritate, Inalta Curte-Completul de 5 Judecatori, constata ca recursul declarat de Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie- Directia Nationala Anticoruptie, este intemeiat, insa numai in parte, in ceea ce priveste solutia de achitare a inculpatilor Cioflina Dumitru, Babiuc Victor, respectiv Becali George pentru infractiunile de abuz in serviciu in forma calificata si, respectiv pentru complicitate la infractiunea de abuz in serviciu in forma calificata si continuata".

Selaru si Foitos, fosti procurori care acumuleaza experienta in functia de judecator suprem in componenta Completelor de 5 ale ICCJ

Pe de alta parte, exista si cazuri precum cele ale fostilor procurori PICCJ, Marius Foitos si Valentin Horia Selaru, care au ajuns de la Parchetul General direct in pozitia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, dupa ce au sustinut, odata cu judecatorii de cariera, examenul de promovare la instanta suprema, desi pana la acel moment nu s-au aflat macar o zi din cariera lor de magistrati in postura de judecator. In acest caz, cei doi fosti procurori au “capatat”, cel putin la nivel decorativ, acelasi grad profesional si de jurisdictie ca si al judecatorilor care au ocupat cel putin 15 ani functia de judecator in diferite instante inainte de a ajunge la ICCJ. Iar acest lucru a fost posibil ca urmare a includerii procurorilor in randul magistratilor, alaturi de judecatori.

Asa se face ca, in prezent, din componenta Completelor de 5 judecatori, unde se judeca definitiv cauzele ajunse pe rolul instantei supreme fac parte si fosti procurori, care au experienta in aceasta pozitie chiar mai mica decat a unor judecatori de judecatorie.

*Cititi aici decizia din dosarul "Schimbul de terenuri Becali-MApN"