SUPERPUTEREA PROCURORILOR – Procurorul General Tiberiu Nitu cere ca parlamentarii si ministrii sa ramana fara imunitate. Duplicitarul Nitu nu sufla o vorba despre imunitatea prezidentiala, intrucat e numit in functie de Presedintele Romaniei. Ministerul Public justifica masura prin faptul ca in 2015 Parlamentul a "impiedicat" doua anchete ale DNA si DIICOT. Nitu nu a aflat ca imunitatea nu este un moft, ci e prevazuta de Constitutie

Scris de: Elena DUMITRACHE | |

12 March 2015 15:30

Vizualizari: 6405

Procurorul General al Romaniei Tiberiu Nitu (foto) este foc si para pe senatori si deputati dupa ce parlamentarii au blocat doua anchete penale ale DNA si DIICOT, respingand cererile de incuviintare a urmaririi penale in cazul a doi colegi de-ai acestora si a trecut la masuri drastice pentru ca astfel de actiuni sa nu mai aiba loc. In cursul zilei de marti 12 martie 2015, seful Ministerului Public, Tiberiu Nitu, a anuntat ca a depus la Camera Deputatilor o serie de propuneri privind modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si senatorilor si al Legii nr. 115/1999 privind responsabilitea ministeriala. Propunerea lui Nitu argumentata prin "asigurarea celeritatii acelor proceduri parlamentare care influenteaza cursul procedurilor judiciare", are scopul de a limita atributiile parlamentarilor in asa fel incat evaluarea oportunitatilor masurilor penale sa fie atributul exclusiv al organelor judiciare. Cu alte cuvine, Tiberiu Nitu vrea ca parlamentarii, dar si membrii Guvernului sa ramana fara imunitate si sa nu mai fie necesara avizarea de catre Parlament a inceperii urmaririi penale in cazul acestora. In schimb, Nitu nu se atinge de imunitatea Presedintelui Romaniei, probabil pentru ca el este cel care numeste procurorii in functie.

Procurorii vor puterea totala in Romania

Propunerea avansata de Tiberiu Nitu Camerei Deputatilor reprezinta dovada clara ca se doreste ca procurorii sa detina puterea absoluta si actiunile pe care le exercita asupra unor demnitari sa nu mai fie verificate de nimeni. In cazul in care o astfel de propunere ar fi aprobata, cel mai probabil Romania ar fi dominata de haos, si ar deveni fara niciun dubiu republica procurorilor.

Dincolo de acest aspect, trebuie precizat ca pentru aprobarea si punerea in aplicare a propunerii nastrusnice a lui Nitu este necesara modificarea Constitutiei. In primul rand, pentru ca art. 72 din Legea fundamentala stabileste clar ca senatorii si deputati au imunitate parlamentara, nu pot fi trasi la raspundere penala pentru opinii publice exprimate si nu pot fi retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte.

Prin propunerea de a modifica cele doua legii care asigura imunitate parlamentara si ministeriala, intelegem ca Nitu critica modul in care au votat parlamentarii cererile DNA si DIICOT de incuviintare a urmaririi penale in cazul deputatului UDMR Laszlo Borbely si a senatorului Varujan Vosganian. Asta desi, mandatul unui parlamentar nu este imperativ si nimeni nu ii poate spune cum sa voteze in Parlamentat, acesta avand dreptul de a-si exprima vointa politica in functie de convingerile sale.

In al doilea rand, consideram ca Tiberiu Nitu in calitatea sa de Procuror General isi depaseste atributiile. Facem aceasta afirmatie bazandu-ne pe articolul 131 din Constitutie unde este prevazut expres rolul Ministerului Public. Dupa cum veti vedea, initierea de propuneri legislative nu reprezinta un atribut de care beneficiaza Procurorul General, el neavand dreptul de initativa legislativa.

Desigur, trebuie amintit in acest context ca nu este pentru prima data cand Procurorul General al Romaniei Tiberiu Nitu isi depasaste atributiile, solicitand modificari ale legilor. Asa cum bine ne amintim, Nitu a cerut reintroducerea Legii Big Brother, profitand de atentatele de la publicatia Charlie Hebdo din Paris. Si nu doar atat, in anul 2013, Tiberiu Nitu a fost foarte revoltat de faptul ca Parchetul General nu a fost consultat cu privire la modificarile aduse Codului penal de Camera Deputatilor, care a decis scoaterea Presedintelui Romaniei si a parlamentarilor din categoria functionarilor publici.

Prezentam in continuare comunicatul PICCJ din data de 12 martie 2015:

"Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, domnul Tiberiu-Mihail Nitu, considera ca este necesara modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor si a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala. In acest sens, Ministerul Public a formulat, in septembrie 2014, o serie de propuneri Guvernului Romaniei, iar in martie 2015, Camerei Deputatilor.

Propunerile Ministerului Public au in vedere asigurarea celeritatii acelor proceduri parlamentare care influenteaza cursul procedurilor judiciare, precum si stricta delimitare a intinderii atributiilor autoritatii legislative in cadrul acelorasi proceduri, in sensul ca evaluarea probelor si a oricaror aspecte privind oportunitatea masurilor este atributul exclusiv al organelor judiciare.

Conducerea Ministerului Public apreciaza ca modificarile solicitate se impun in conditiile in care, in cursul acestui an, doua anchete penale au fost impiedicate prin respingerea solicitarilor procurorilor privind ridicarea imunitatii parlamentare".

Iata ce prevede art. 72 din Constitutie:

Alin. (1) - Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului.

Alin. (2) - Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea in judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Alin. (3) – In caz de infractiune flagranta, deputatii si senatorii pot fi retinuti si supusi perchezitiei. Ministrul Justitiei il ca informa neintarziat pe presedintele Camerei asupra retinerii si a perchezitiei. In cazul in care Camera sesizata constata ca nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri.

Iata ce prevede art. 131 din Constitutie:

Alin. (1) – In activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.

Alin. (2) – Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete, in conditiile legi.

Alin. (3) – Parchetele functioneaza pe langa instantele de judecata, conduc si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare, in conditiile legii.

Comentarii

# Fizz 12 March 2015 15:59 +5

HHHHHHHHHHHHUUUUUUUUUUUOOOOOOOOO!!!!!!!!!!!!!!!!

# turnatorul de serviciu 13 March 2015 19:30 +4

Nitule, i-a spune drept, Ce-ti pune Coldea pe piept?? Cand il vad pe Nitu, ma apuca poezia,nostalgia si ma intreb ce grad o mai fi avand si ce masina mai conduce

???Cinstit baiatul asta, cel putin cu noi, securistii.Nu ti-ar iesi din ordin, ferita-i sfantul.Este trup si suflet ocultei negative si este un permanent colaborator al nostru.Abia asteapta sefu'Coldea sa-si faca noul guvern si cu siguranta il va numi ministrul justitiei.Va dati seama ce justitie vom avea???Iadul pe pamant se va muta si toti anti "Big brother"-ii si anti "Big Blighter Coldea" vor plati din greu.Periprava li se va parea o statiune de vacanta. <img src=

ops:' />

# obiectiva 12 March 2015 16:11 +5

AZI AM AVUT PROCES la curtea de apel bacau sectia penala...plangere art 340 CPP ....devil emoticon .in calitate de procurator pentru mama, in baza mandatului cu drepturi depline inclusiv de a face plangeri penale si a o reprezenta in procesele penale .deschise din cauza ...si mai ales...din dosarul civil din cauza caruia am facut plangere penala impotriva a 5 judecatori de la judecatoria BC, grup infractional organizat, drept legal de a face plangere si in temeiul art. 289 alin 7 CPP copii majori pot face plangere pentru parintii lor.......parchetul de pe langa curtea de apel bacau NU a avut nici o problema cu mandatul meu si a dat ordonanta de clasare si ordonanta porcurorului general SENTES IONEL fara a-mi cere nimic altceva procura, certificat de nastere, diploma de licentiat in drep..... au trimis cele 2 ordonante in cauza pe numele MAMEI prin PROCURATOR, ADICA EU, IN SCHIMB, nenea judecator DITA COSTICA, SRI ist sub acoperire, prietenul lui NEASCU ala de la CSM , transferat la BC.

# obiectiva 12 March 2015 16:15 +6

de la vrancea ,.....IMI INTERZICE SA IMI EXERCIT MANDATUL CERANDU-MI procura special cu numarul de dosar asta de acum, DUPA CE A CITAT-O PE MAMA LA 2 termene de judecata, PRIN PROCURATOR, adicalea eu ! a spus ca pot pune DOAR CONCLUZII SCRISE

adicalea, aveam mandat DOAR pentru scris, pentru ORAL , nu mai aveam mandat ????? :eek:

# obiectiva 12 March 2015 17:13 +2

i-am pus dreptul comunitar in fata si in brate si am solicitat sa puna intrebari preliminare la curtea europeana de justitie.....daca eu in calitate de PETENTA sunt obligata sa platesc cheltuieli judiciare ca un condamnat.......pentru dreptul de a face PLANGERE ..daca respinge plangerea, ESTE OBLIGAT SA O FACA, pentru ca ramane definitiva hotararea.....si nu are cale de atac

..si am dreptul la despagubiri,..... DACA ADMITE PLANGEREA trebuie sa ii urmareasca penal pe judecatori

# obiectiva 12 March 2015 17:21 +2

in acest dosar penal AM DAT SI DECLARATIE DE PARTE VATAMATA :) si Costica Dita cand ma vede in fat alui imi cere procura cu numarul asta de dosar :-?

# RAducu 12 March 2015 21:32 +4

Tanti, matale chiar ai terminat dreptul? O sa vezi ca iti respinge plangerea, e definitiva (nu devine) hotararea, te obliga la cheltuieli si nu sesizeaza niciun CJUE, in considerarea dreptului european (nu comunitar)..... Matale chiar crezi ca orice instanta ce judeca in ultim grad trebuie sa sesizeze in mod obligatoriu CJUE??????

# obiectiva 13 March 2015 05:07 -1

@raducule, MUCOSULE, sunt absolut convinsa ca ai dreptate....VA RESPINGE CEREREA.....SI MA VA PUNE LA PLATA.....

cunosc SISTEMUL, NU TE TEME.....dar ai dreptate doar......pe jumatate, adicalea drept european EGAL DREPT COMUNITAR./....esti sigur ca TU ai licenta in drept ???? sau speli doar toaletele pe la facultate ??? NU TREBUIE SA FIE INSTANTA `CE JUDECA IN ULTIM GRAD`, ISTETULE, poa` sa fie si JUDECATORIA, este obligatoriu DOAR SA NU EXISTE CALE DE ATAC....sunt o gramada de actiuni sesizate de catre JUDECATORII nu de catre tribunale sau curti de apel, ```nu de catre instante de ultim grad```, pentru ca exista de ex...CERERI DE REEXAMINARE, care sunt definitive, in penal sunt hot date la plangerile cf art. 340 CPP care raman DEFINITIVE si NU AU CALE DE ATAC....si, DA , este cam OBLIGAT sa sesizeze CJUE daca NU EXISTA CALE DE ATAC, voi avea dreptul la despagubiri din partea statului, daca NU o face.

# obiectiva 13 March 2015 05:11 0

un sfat, raducule, MUCOSULE, daca ai DUBII vreodata, pune mana si cerceteaza, DAR tu nu ai DUBII niciodata, ca orice mucos care da cu m*** in fasole , ESTO FOARTE SIGUR PE PROSTIILE PE CARE LE DEBITEZI dat te DAI ROTUND.....ia de pe wiki, daca NU ai tratat de DREPT COMUNITAR

```Dreptul comunitar reprezintă setul de norme adoptate de Comunitatea Europeană. Dreptul comunitar constă în principal din tratate și din instrumentele adoptate de către instituții în conformitate cu tratatele, precum regulamente și directive. Jurisprudența Curții de Justiție reprezintă, de asemenea, unul din izvoarele dreptului comunitar. Dreptul comunitar se deosebește de dreptul internațional public prin câteva aspecte.```

# Raducu 13 March 2015 14:23 +2

Art. 267 alin. (2) TFUE - sesizarea de la alin. (3) e obligatorie sub rezerva indeplinirii conditiilor de la alin. (2). Or, in cauza ta, nicio sansa, mamaie!

# obiectiva 13 March 2015 16:53 -1

INTREBARILE PRELIMINARE SUNT OBLIGATORII , PUNCT,.```(...) CJUE, astfel ca aceasta din urmă a statuat, cu caracter de principiu, că în această situaţie, în mod excepţional, formularea unei acţiuni preliminare este obligatorie, chiar dacă organul de jurisdicţie naţional nu face parte dintre cele prevăzute la art. 267 TFUE. În măsura în care art. 267 TFUE prevede obligativitatea sesizării CJUE prin procedura întrebării preliminare, nu se va analiza dacă, prin aceasta, ar fi tergiversată judecarea cauzei. Obligaţia de a solicita o hotărâre preliminară există fără nici un fel de limitare şi indiferent dacă se ajunge la o tergiversare esenţială a judecării cauzei, aşa după cum rezultă, indirect, şi din dispoziţiile art. 267 alin. 4 TFUE.```

# Obiectiva de Bacau 13 March 2015 17:53 -1

ma predau, m-a facut muci Raducu.

# halatu' halatu ' 12 March 2015 16:32 +10

Privindu-l pe acest Tiberiu Nitu te intrebi - la cum arata si ce debiteaza - cum a scapat de'acolo ! Cum , de unde ?

# Ghita Bizonu' 12 March 2015 19:38 +10

Asta cum naiba a terminat dreptul ? Adica cum a trecut de examenul de constitutional?

# Salvamar 13 March 2015 08:15 +5

Domnule Nitu, in Constitutie este o mare scapare. De ce se mai numesc procuraturile Parchet daca procurorii nu mai stau alaturi de avocati pe parchet, ci alaturi de judecatori, sfidand apararea si intrand in sla de judecat nu pe unde intra avocatii, ci pe unde intra judecatorii? Daca procurori sunt Ministerul public, adica oamenii guvernului, de ce acestia se proclama indpendenti si sunt membri ai CSM, organizatie indpendenta de guvern? De ce judecatorii si procurorii sunt membri ai CSM si avocatii nu sunt? Nu creaza asta o disproportie intre aparare si acuzare? Unde sunt drepturile omului in aceasta forma de organizare? Pana cand in Romania, procurorii nu vor devenii cu adevarat parchetari si nu vor fi scosi din CSM, noi nu vom avea justitie. Din organizarea sistemului se realizeaza o CARDASIE procuror-judecator si se acorda o suprematie a acuzarii fata de aparare.

# huhu Rez 14 March 2015 20:58 0

Cand isi intra in atributiuni cele 2 Camere ale Parlamentului, in aplicarea art 109 din Constitutie, respectiv sa aiba ele initiativa sa ceara Parchetelor urmarirea penala a ministrilor pentru fapte comise in legarura cu exercitarea functiei? Au fost atatea constatari ale Guvernului in legatura cu fapte penale comise de ministrii basisti si Camerele nu s-au sinchisit sa ceara prin Hotarare urmarirea penala a acestora, daca sunt parlamentari. In prezent ne aflam in situatia hilara in care Parchetelele ordona Camerelor: Cereti-ne sa incepem urmarirea penala a ministrului parlamentar X! Cum s-ar fi comportat DNA daca Una din Camere ii cerea in urma cu 1-5 ani sa urmareasca penal ministrii Udrea, Boagiu, Videanu, Berceanu?