Presedintele Senatului si liderul ALDE Calin Popescu Tariceanu ii da o replica devastatoare Procurorului General al Romaniei Augustin Lazar (foto), disperat ca va fi zburat din functie si poate anchetat pentru semnarea protocolului cu SRI din 2016, dupa ce PICCJ a pretins ca semnarea protocoalelor odioase cu Serviciul Roman de Informatii a avut la baza o Hotarare de Guvern adoptata in 2005. Adica in timpul Guvernului condus de Tariceanu.

Calin Popescu Tariceanu acuza intr-o postare pe Facebook de vineri seara, 26 octombrie 2018, ca Augustin Lazar minte ca sa isi scape pielea si incearca o manipulare ieftina. Tariceanu il intreaba pe Procurorul General unde in Hotararea de Guvern din 2005 se vorbeste despre echipele mixte dintre procurori si ofiteri SRI sau despre faptul ca informatii trebuie ascunse acuzatului si apararii. In opinia lui Tariceanu, Procurorul General nu face altceva decat sa incerce sa isi justifice actiunile de procuror comunist, dar ii transmite ca se insala amarnic in cazul in care crede ca se poate sutrage de la a da explicatii.

Iata replica presedintelui Senatului Calin Popescu Tariceanu:

“Procurorul general minte ca sa isi scape pielea

Constat ca Procurorul General este capabil de orice pentru a-si scapa pielea, chiar si sa minta in spatiul public. Comunicatul Parchetului General nu reprezinta altceva decat o interpretare proprie data hotararii de guvern din 2005. HG 231 nu se refera la protocoale, ci la aplicarea strategiei nationale anticoruptie. Strategia enunta o serie de principii care aveau la baza respectarea statului de drept, a legilor in vigoare si a drepturilor si libertatilor individuale. Nicidecum HG 231 nu stabilea incheierea de protocoale secrete precum cele semnate intre servicii si institutiile din justitie in ultimii 10 ani sau precum cel semnat de Augustin Lazar cu SRI in 2016.

Ceea ce face Augustin Lazar reprezinta o manipulare ieftina pentru a-si salva pielea, aruncand vina.

Trebuie spus adevarul: protocoalele semnate si dezvaluite in acest an au continut masuri care nu au fost prevazute in nicio lege. Protocoalele secrete au adaugat la legislatia in vigoare doar prin simpla intelegere dintre sefii din procuratura si cei din servicii.

Unde in HG 231 se vorbeste despre echipele mixte? In ce paragraf din HG se spune despre faptul ca informatiile existente la dosar nu trebuie sa fie puse la dispozitia invinuitului? Rolul de politie judiciara a fost stabilit prin mica intelegere dintre procuri si servicii, nu de HG. Raportarea procurorilor fata de servicii in termen de 60 de zile este o inventie a mintilor stralucite care au semnat protocoalele.

Augustin Lazar incearca prin comunicate precum cel al Parchetului sa isi justifice actiunile de procuror comunist. Practicile si metodele specifice perioadei comuniste nu se regasesc in HG. Ele au fost adaugate ulterior de catre conducatorii vremelnici ai institutiilor din justitie si de catre serviciile de informatii.

Daca Augustin Lazar considera ca prin manipulare isi salveaza pielea si poate fugi de dat explicatii pentru activitatea sa se insala amarnic. Procurorul General minte de ingheata apele doar pentru a deturna atentia de la acuzatiile care i se aduc”.

Prezentam comunicatul Parchetului General:

“Biroul de informare si relatii publice din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este abilitat, in vederea lamuririi tuturor aspectelor care au condus la incheierea unor protocoale de cooperare intre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii, sa faca urmatoarele precizari:

Prin H.G. nr. 231 din data de 30 martie 2005 privind 'aprobarea Strategiei nationale anticoruptie pe perioada 2005 - 2007 si a Planului de actiune pentru implementarea Strategiei nationale anticoruptie pe perioada 2005 - 2007', in cadrul domeniului prioritar II 'Combaterea Coruptiei' din Strategia Nationala Anticoruptie (S.N.A.) s-a prevazut ca 'in vederea cresterii operativitatii si eficientei in activitatea de urmarire penala va fi consolidat controlul efectiv si nemijlocit al procurorului asupra activitatilor de investigare si cercetare penala efectuate de politia judiciara. De asemenea, se vor pune la punct proceduri care sa permita sesizarea de indata a procurorului de catre structurile informative si de investigatie prin transmiterea oricaror informatii si suport probator referitoare la savarsirea unor acte sau fapte de coruptie sau crima organizata.'

Totodata, Obiectivul nr. 9 din cadrul Domeniului prioritar III: 'Cooperare interna si cooperare internationala' reglementeaza stabilirea unor proceduri clare de colaborare intre toate structurile cu atributii in lupta anticoruptie.

Planul de actiune pentru implementarea S.N.A. stabileste, fara echivoc, in sarcina Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directiei Nationala Anticoruptie (fost Parchetul National Anticoruptie), Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Justitiei, Ministerul Afacerilor Interne incheierea unor protocoale pentru stabilirea procedurilor de comunicare cu Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, alte structuri de informatii. A se vedea masura 4.5 – Sesizarea de indata a procurorului care instrumenteaza cazuri de coruptie sau crima organizata de catre structurile informative si de investigatie prin transmiterea oricaror informatii si suport probator referitoare la savarsirea unor acte sau fapte de coruptie sau crima organizata”.

*Cititi aici Hotararea Guvernului din 2005