Faimoasa troica, Traian Basescu, presedinte, Livia Stanciu, tot presedinte, dar al Inaltei Curti de Casatie si Justitiei si Laura Codruta Kovesi, sefa DNA, reactioneaza vehement in raport cu faimosul articol 140 din noua legislatie penala. Si toti trei, as spune simultan, se lovesc de zid. Culmea, un zid pe care ei insisi l-au ridicat nu cu multa vreme in urma. Ce spune faimosul articol 140? Si de ce trebuie el schimbat? Si de ce troica solicita o schimbare nu prin lege, ci prin ordonanta de urgenta?

Sa incepem cu sfarsitul. Acest articol se refera la drepturi fundamentale ale omului care trebuie aparate pe parcursul unui proces penal. Conform Constitutiei, el nu poate fi modificat decat prin lege. De catre Parlament. Legea fundamentala interzice cu desavarsire utilizarea intr-un asemenea caz a procedurii ordonantei de urgenta. Oare nu stiu cei trei, Basescu, Kovesi si Stanciu, acest lucru?

Cel putin presedintele Traian Basescu recunoaste deschis ca nu este specialist in drept penal si ca nu are la Cotroceni specialisti in drept penal. Ci, mai degraba, institutia pe care o reprezinta s-ar fi specializat in drept constitutional. Numai ca intr-un asemenea caz insasi Constitutia ar urma sa fie incalcata. Cu ce drept, daca tot ne referim la dreptul constitutional, il someaza presedintele Romaniei pe reprezentantul puterii executive, care este premierul Victor Ponta, sa incale legea fundamentala printr-o ordonata de urgenta, amenintandu-l ca in caz contrar se solidarizeaza cu coruptia? Dar iata ca din troica fac parte si doi penalisti, dincolo de faptul ca si acestia ar fi avut obligatia sa cunoasca si sa respecte Constitutia. Livia Stanciu, care astazi este presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a fost timp de zece ani procuror comunist. Iar acum conduce ceea ce o buna parte a opiniei publice denunta a fi un mare pluton de executie in cazul unor dosare instrumentate politic. Cealalta doamna, Laura Codruta Kovesi, am putea spune ca este un penalist pursange. De vreme ce, indiferent de rezultatele ei slabe inregistrate la inceputul carierei, a ajuns procuror general al statului si, mai recent, sef al Directiei Nationale Anticoruptie si Laura Codruta Kovesi ar fi trebuit sa stie, ca si doamna Stanciu, ca prin ordonanta de urgenta, numai incalcandu-se flagrant Constitutia, ar putea fi modificat un articol de lege vizand interceptarile unor persoane, respectiv o chestiune care tine strict de drepturile fundamentale ale omului. Si una si alta, intrucat reprezinta justitia in sensul ei generos si larg, ar fi trebuit sa se abtina sa puna presiune pe Executiv care este, in definitiv, o alta putere in stat. Intr-un stat de drept puterea executiva este la fel de independenta ca si puterea judecatoreasca.

Daca incercam sa privim dincolo de copaci, sa vedem padurea, daca analizam contextul, atunci apar noi semne de intrebare privind intentiile troicii Basescu, Kovesi, Stanciu. Codul Penal si Codul de Procedura Penala au fost elaborate de regimul Basescu sub directa supravegere a ministrului Justitiei, exponent al majoritatii PDL din Guvernul Boc, apoi au fost promovate nu printr-o procedura normala, dezbatere publica si parlamentara, ci prin asumarea raspunderii de catre acelasi Guvern Boc. Si, in fine, au fost promulgate de presedintele Traian Basescu. Faimosul articol 140 privind interceptarile unor persoane nu este, asa cum a declarat recent Traian Basescu, o eroare. Daca ar fi fost asa, cu certitudine celelalte componente ale troicii, experimentatele penaliste Livia Stanciu si Laura Codruta Kovesi, ar fi reactionat la timpul cuvenit. Adica in perioada 2009-2013. Sau ar fi reactionat o alta fruntasa penalista, eminenta cenusie a troicii, Monica Macovei. Sau macar Boc, care si el se pretinde a fi jurist si inca specialist in drept constitutional. Sau domnul Catalin Predoiu, care este de asemenea jurist, a fost ministrul Justitiei si a promovat respectivul pachet legislativ.

Fiecare dintre acestia ar mai fi putut observa un detaliu. Si anume ca protejarea cetateanului prin lege impotriva abuzului de interceptari este o cerinta a Uniunii Europene, prevazuta in mod expres in documentele oficiale ale Curtii Europene a Drepturilor Omului. In 2009, prin decizia 962, Curtea Constitutionala a Romaniei a solicitat in mod expres respectivul text de lege. Schimbarea acestuia prin ordonanta de urgenta este neconstitutionala la fel cum schimbarea lui printr-un proiect de lege poate fi oricand atacata cu succes la CCR, intrucat contravine unei decizii a respectivei institutii.

Iar bomboana pe coliva a fost pusa chiar de CSM care, in 2009, a dat un aviz favorabil schimbarilor din legislatia penla. Inclusiv a acestui articol.

Asa ca trioca, intr-un stat de drept, ar trebui sa se izbeasca de zid. De un zid construit de ea insasi. Si apoi sa se farame.

Sursa: CorectNews