Fara niciun dubiu, Monica Iacob Ridzi (foto) a fost primul membru din conducerea PDL ajuns in fata judecatorilor pentru a da socoteala pentru presupusele fapte de coruptie de care au acuzat-o procurorii DNA ca le-ar fi savarsit in calitatea sa de ministru al Tineretului si Sportului. De la momentul inceperii urmaririi penale, in 2009, si pana in prezent impresia publica generala a fost ca Monica Ridzi a ajuns in situatia de a fi judecata pentru abuz in serviciu pentru ca a fost lasata din mana de camarila lui Basescu, dar numai dupa ce ar fi dus la indeplinire planurile mai marilor PDL. Au trecut sase ani de cand Ridzi a inceput sa fie cercetata de procurori si patru de cand este plimbata prin instante pentru a da socoteala pentru organizarea evenimentului "Zilele Tineretului" din 2 mai 2009. Expertizele, documentele si martorii audiati nu i-au convins pe judecatorii ICCJ Iulian Dragomir, Rodica Cosma si Francisca Vasile de nevinovatia Monicai Iacob Ridzi, si au condamnat-o pe aceasta la 5 ani inchisoare cu executare. Decizia de condamnare motivata in 866 de pagini, asa cum era de asteptat, a fost contestata de aparatorii Monicai Ridzi, iar timp de un an Completul de 5 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, format din vicepresedintele instantei supreme, Ionut Matei, si judecatorii Stefan Pistol, Mariana Ghena, Anca Madalina Alexandrescu si Horia Valentin Selaru a judecat apelul in dosar. Pana luni, 9 ianuarie 2015, cand a avut loc ultimul termen, pronuntarea in acest dosar urmand sa fie data in data de 16 februarie 2015.

La ultimul termen, Completul de 5 al ICCJ a ascultat declaratia Monicai Ridzi, aparata de avocatul Marian Nazat, in care a expus motivele, dar si documentele care ar dovedi, sustine aceasta, ca este nevinovata. Atat in timpul declaratiei, cat si pe parcursul sedintei de judecata, care a durat mai bine de sapte ore, Monica Ridzi si-a exprimat convingerea ca aspectele retinute in rechizitoriu de procurori, care ulterior, asa cum majoritatea inculpatilor si avocatii acestora au sustinut, au fost insusite de instanta de fond a ICCJ, sunt nereale si creioneaza o situatie falsa a modului in care s-au derulat evenimentele pentru organizarea “Zilelor Tineretului”.

Spre exemplu, Ridzi a aratat ca nu sunt reale afirmatiile procurorilor, potrivit carora a avut initiativa organizarii evenimentelor de la Costinesti din data de 2 mai, a propus externalizarea serviciilor, ca a fost parte a procesului de simulare a procedurii de achizitie, ca ar fi intocmit in fals document sau ca a instigat la intocmirea acestora. Monica Iacob Ridzi a vorbit instantei si despre prezenta sa in spotul de promovare a evenimentului, prezentand Completului condus de judecatorul Ionut Matei o decizie a Consiliului National al Audiovizualului in care se retine ca spotul in care aceasta a aparut nu poate fi considerat unul de promovare a imaginii ca om politic a sa.

Monica Iacob Ridzi a tinut in timpul declaratiei sale data in fata instantei supreme sa faca si anumite precizari legate de afirmatiile facute la termenul din data de 12 ianuarie 2015 de fostul director economic al Ministerului Tineretului si Sportului, Paul Diaconu, care le-a declarat judecatorilor ICCJ ca nu merita sa fie achitat si ca recunoaste faptele si incadrarea DNA-ului.

Fostul ministru al MTS a afirmat ca modificarea HG 478/22.04.2009 nu a survenit pentru organizarea Zilei Tineretului, ci pentru organizarea altor evenimente, precizand totodata ca acesta nu i-a cerut niciodata sa opreasca achizitiile, si nici ca ar fi informat-o cu privire la preturile duble la care ar fi urmat sa se efectueze achizitiile. In acest context, Ridzi a precizat ca nu a efectuat platile din minister intrucat a delegat persoane in acest sens, precum si ca nu avea cunostinta despre situatia platilor.

Sustinerile Monicai Ridzi au fost aprobate de avocatii din dosar, dar si de Paul Diaconu, fostul director Economic al MTS, acelasi care la termenul trecut a sustinut ca Ridzi a dorit cu orice pret organizarea "Zilelor Tineretului" intrucat era o directiva de parchet. De aceasta data, Diaconu a afirmat ca sunt reale afirmatiile fostului ministru al MTS, in sensul in care, intr-adevar, aceasta nu acea cunostinta de situatia platilor din minister. Unul din motive, a sustinut Diaconu, ar fi fost acela ca "domna Ridzi nu era de gasit in minister si din acest motiv s-a ajuns la 600 de plati facute de colegii mei".

Prezentam in continuare pasaje din sustinerile inculpatilor si ale avocatilor in timpul sedintei de judecata, cu precizarea ca la finalul articolului este atasata declaratia ampla data in sala de judecata a ICCJ de Monicai Iacob Ridzi:

Monica Iacob Ridzi: Doi ani de zile, cat a durat urmarirea penala, eu nu am fost chemata pentru a fi audiata.

Av. Anton Cenuse (inculpat Dan Petre Toia): Cine a dispus externalizarea serviciilor?

Monica Iacob Ridzi: Propunerea a fost a angajatilor, insa decizia finala in acest sens a fost luata dupa consultarea de catre angajatii MTS, Diaconu si Toia, a reprezentantilor ANRMAP, care au aprobat acest demers.

Av. Anton Cenuse: Avea Toia atributii la cheltuirea banilor?

Monica Iacob Ridzi: Atributiile fiecarui reprezentant MTS au fost prevazute in regulament. Domnul Diaconu stia atributiile. Domnul Toia a fost de fata cand s-a discutat despre eveniment. De aceea i-am rugat sa mearga la ANRMAP.

Av. Durgheu Florin (inculpat Paul Diaconu): Pe ordinul de plata este semnatura lui Paul Diaconu?

Monica Iacob Ridzi: Nu stiu daca intra in atributiile directorului general sau a directorului economic sa semneze OP-urile. Nu stiu sa fi fost semnate de domnul Diaconu. Au fost datate 11 mai 2009. Plata pe ordonantari s-a facut fara semnatura mea.

Av. Durgheu: Dupa data de 11 mai 2009 au mai fost facute plati?

Monica Iacob Ridzi: Nu cunosc daca ulterior datei de 11 mai 2009 s-au mai facut plati.

Av. Durgheu: Onorata instanta, doamna ministru doreste sa acrediteze ideea ca toate platile s-au facut fara acordul sau?

Judecatorul Ionut Matei: Din cate se pare, da.

(...) La scurt timp, Paul Diaconu a solicitat un supliment de declaratie, ocazie cu care a precizat urmatoarele:

Paul Diaconu: Legat de situatia platilor din MTS, este real ce spune doamna ministru, ca nu stia situatia platilor. Doaman Ridzi nu era de gasit in minister. De aia s-a ajuns la 600 de plati facute de colegii mei. Cand mergeam cu ordonantarile i se pareau hartii lipsite de valoare si le amana mereu, considerand ca nu sunt importante si ca din moment ce a fost de acord cu platile, acestea se pot face si dupa. Doamna ministru nu semna de regula ordonantarile. Dupa 2 mai 2009 au inceput presiunile din partea doamnei Cazan. In acea perioada m-a sunat si Ioana Varsta, spunandu-mi ca trebuie platite firmele pentru cele 3 contracte, intrucat firmele vor da faliment. Arat faptul ca platile nu s-au efectuat in integralitate in 11 mai 2009 si precizez si ca in cazul celui de-al treilea contract, receptia s-a facut in 21 mai 2009, iar plata in 22 mai 2009. Doamna Ridzi a sustinut ca imediat dupa eveniment a inceput scandalul mediatic. Nu era vorba de niciun scandal mediatic atunci. Scandalul a fost in iunie, iulie. O sa o bata Dumnezeu pe doamna ministru pentru ca minte.

Monica Iacob Ridzi: Nu mai minti!

Paul Diaconu: Nu se pupa logica la ceea ce spune doamna ministru. Nu eu ma ocupam de plati, ci subordonatii mei, Dragomir si Mircea. Nu este real faptul ca as fi avut o discutie cu inculpta Ridzi pe 12 mai 2009 pe tema ordonantarilor de plata, cu atat mai mult cu cat, la acea data, aceasta nu era in minister. Discutiile referitoare la ordonantari s-a purtat in iulie, cand a inceput DNA sa solicite acte. Atunci le-am cautat cu colegii mei, nu am mai gasit nimic, decat un exemplar al platii de pe data 22 mai 2009 pentru ce de-al treilea contract. Ordonantarea nu era semnata de Ridzi. M-am dus la doamna Ridzi si mi-a spus sa cautam in continuare. Intrucat nu am mai gasit, am intrebat-o daca este de acord sa reconstituim ordonantarile si sa le semneze ea. Inculpata a spus ca le-ar semna, dar nu mai poate pentru ca delegase atributiile catre martora Comsa. M-am dus in birou la Comsa, i-am spus despre ce este vorba si i s-a parut ciudat ca sunt documente dintr-o perioada anterioara. S-a dus intr-o camera alaturata, a sunat-o pe doamna ministru si cand s-a intors mi-a spus sa las inscrisurile pe birou pentru ca o sa le analizeze. Nu stiu exact ce s-a discutat pentru ca nu eram de fata. Eu personal nu aveam o miza. Ordinele de plata nu le-am semnat eu, ci Dragomir si Mircea. M-am implicat in problema ordonantarilor pentru ca nu mi s-a parut corect ca responsabilitatea sa pice pe umerii subordonatilor mei. Referitor la externalizarea organizarii evenimentelor nu este adevarat ca s-ar fi facut la propunerea angajatilor din minister, ci a fost o dec a inculpatei Ridzi. Retin ce a spus inculpata Varsta la un moment dat, in sensul ca organizarea evenimentului nu este posibila prin structurile proprii ale MTS, intrucat parte din institutiile judetene erau conduse de sefi ai directiilor de tineret care proveneau din vechiul regim PNL si doamna Ridzi spunea ca nu sunt de incredere. Nu este real ca atunci cand inculpata Ridzi a semnat contractul, acesta nu era datat. Inca de la prima forma a fost intocmit cu data de 22 aprilie 2009. La final, adaug ca administratia mea la Lia Manoliu a fost apreciata de Curtea de Conturi.

Procuror: Ordonatarile erau formulare tipizate? Puteau fi listate ordonantari fara numar?

Paul Diaconu: Categoric, puteau sa fie listate de mai multe ori cu acelasi numar de ordonantare. Doar la Directia Buget se puteau lista aceste ordonantari. Eu nu aveam instalat in calculatorul propriu programul de contabilitate care genereaza ordonantarile.

Av. Eugen Iordachescu (inculpati Mircea Florin Catalin si Octavian Dragomir): Domnule Diaconu, exista in minister un specimen de semnatura al Monicai Iacob Ridzi, si daca da, cine o folosea?

Paul Diaconu: Da, exista si o folosea doamna Cazan, sefa de cabinet.

Av. Eugen Iordachescu: De cate ori s-a facut refacerea de catre Raileanu a ordonantarilor?

Paul Diaconu: Am gasit o singura ordonantare pe care i-am predat-o inculpatei Ridzi si purta toate semnaturile si stampilele legale, inclusiv pentru control financiar extern executat de Raileanu, dar nu si semnatura inculpata Ridzi. Intr-adevar au fost mai multe exemplare, dar nu sunt semnate de Raileanu.

Av. Eugen Iordachescu: Domnul Diaconu a spus ca i s-a facut mila de Dragomir si Mircea. Poate preciza cine a dat dispozitie inculpatilor sa semneze si sa intocmeasca odinele de plata?

Paul Diaconu: Legat de evenimentul din data de 2 mai, am avut un dialog ferm cu Mircea Catalin in sensul in care sa faca platile, insa precizez ca am considerat ca acesta este suficient de precaut incat sa faca platile in legalitate. Era vorba de platile de la primele doua contracte.

(...)

Ca urmare a declaratiilor facute de Ridzi si Diaconu, avocatul Ioanei Varsta, Tiberius Barbacioru a solicitat Completului de 5 al ICCJ permisiune ca Ioana Varsta sa dea un supliment de declaratie, motivat de faptul ca afirmatiile Monicai Iacob Ridzi sunt contradictorii. Desi initial a refuzat, afirmand ca "nu i s-a parut", judecatorul Ionut Matei a fost de acord cu suplimentarea declaratiei de catre Ioana Varsta.

Ioana Varsta: Domnule presedinte, tin sa precizez ca nu a fost initiativa mea externalizarea acestui eveniment. De aceea am cerut sa fie audiata ca martor si Traila, care a avut o disc cu Ridzi in acest sens.

Judecatorul Ionut Matei: Ce treaba are Traila de la ANRMAP cu evenimentul din data de 2 mai 2009?

Ioana Varsta: Pur si simplu. Inculpata Ridzi a avut o discutie anterioara zilei de 6 aprilie.

Judecatorul Ionut Matei: Cand ati purtat discutiile referitoare la 2 mai 2009?

Ioana Varsta: Undeva pe 6 aprilie.

Judecatorul Ionut Matei: Pai nu erati consilier la Ministerul de Externe pe 1 aprilie?

Ioana Varsta: Ba da, dar lucram part time. Din pct meu de vedere, decizia si initiativa de externalizare a apartinut Monicai Iacob Ridzi.

Avocatul Florin Durgheu: Domnule presedinte, clientul meu nu doreste sa ceara achitarea, ci doar clementa. Isi reproseaza ca a acceptat sa faca parte din comisie. Tot ce a facut a fost sa confirme receptia prestatiilor doar pe baza filmarilor furnizate de jandarmerie si organizatori. Domnule presedinte,instanta de fond a retinut anumite aspecte in mod eronat. A sustinut ca Diaconu este functionar public si a savarsit infractiunea de abuz in serv. Este eronat. Nu a sustinut niciun examen in acest sens. Nu a fost functionar public.

Judecatorul Ionut Matei: Ii e frica sa solicite achitare?

Av. Florin Durgheu: Nu

Judecatorul Ionut Matei: Ingrata e meseria asta de avocat cateodata, nu?

Av. Florin Durgheu: Orice as sustine, orice critica adusa instantei de fond nu poate tinde decat catre o alta solutie, respectiv achitarea. Sa dea domnul sa fie asa. Ati retinut ca e doar un razboi de aruncare de vina. Nu domnia sa a dispus externalizarea. Acest om nu are ce sa caute in detentie, nici macar o zi. Ati vazut ca a avut tot interesul sa reparte prejudiciu, a depus in contul ANAG 23.000 ron, partea care i-ar reveni ca prejudiciu. Va rog sa dispuneti condamnarea la inchisoare cu suspendare. In final, domnule presedinte, apreciez ca legea pen mai favorabila in cazul clientului meu este legea veche.

Avocatul Eugen Iordachescu: Domnule presedinte va solicit achitarea inculpatilor Mrcea Florin Catalin si Dragomir Octavian Petru si desfiintarea sentintei atacate. Speta prezinta o particularitate care a fost evidentiata cu prisosinta. Inculpatii s-au aflat la momentul nepotrivit in locul nepotrivit. Ati avut o pozitie a domnului Diaconu, care a evidentiat lipsa vinovatiei in ce ii priveste pe cei doi inculpati pe care ii asist. In aceste conditii, va solicitam achitarea pe lipsa vinovatiei. Pentru niciuna dintre faptele pe care le are in vedere, instanta nu face o analiza a probatiunii, este doar o preluare a aspectelor retinute de DNA. Lui dragomir i s-a imputat ca a participat la nota de fundamentare nr 17 si 18. Inculpatul Dragomir nu a participat la procedura de achizitie, chiar daca au fost semnate notele de oportunitate si de fundamentare. Aceste note au fost aprobate de ordonatorul de credite, despre care putem spune, vis-a-vis de Dragomir, ca nu a purtat niciodata nicio discutie cu Monica Iacob. Florin Micea Catalin, in calitatea sa de consilier al directorului Directiei Contabilitate, ca urmare a functiei pe care o indeplinea, de control financiar preventiv, nu a facut decat sa verifice daca sunt indeplinite conditiile de atribuire a vizei CFP. Controlul CFP este unul de conformitate si se bazeaza pe verficarea conditiilor de legalitate cu privire la platile pe care si le asuma MTS. Mircea Florin Catalin a constatat ca nu a avut niciun motiv sa vizeze pentru control financiar preventiv nota de oportunitate (nr 17 din 2 aprilie 2009) si nota de fundamentare. Nici Dragomir, nici Mircea nu aveau niciun motiv legal de aplicare a vizei CFP. Ambii inculpati au semnat acte si documente. Ei nu aveau cum sa evite semnarea acestor documente. Ei erau pe un anumit nivel al competentei, nu aveau cum sa evite semnarea acestor documente. Mai precizez domnule presedinte ca niciodata, niciunul dintre ei nu a avut reprezentarea ca participa la fraudarea achizitiilor publice.

Avocat Marian Nazat: Domnule presedinte, am atacat aceasta sentinta intrucat din punctul meu de vedere, dincolo de prima remarca a inexistentei unui motiv corespunzator, instanta a facut o gresita interpretare a mijloacelor de proba. Sigur, in sentinta este o prezentare a teoriei mijloacelor de proba si de interpretare a acestora. Instanta nu este consecventa, iar solutia la care ajunge este gresita. Instanta, in motivarea sentintei, de la pagina 435 la 533 face o analiza a mijloacelor de proba. Asa o numeste, dar nu este o analiza, ci o insiruire a mijloacelor de proba. Pentru a pronunta solutia de condamnare, instanta are in vedere valoarea probanta a raportului de expertiza intocmit in faza de urmarire penala. Din punctul meu de vedere, instanta trebuia sa faca o analiza mai riguroasa a expertizei si sa concluzioneze ca expertul se substituie organului penal. Nu este atributul unui expert contabil sa procedeze in acest fel si acest lucru se datoareaza lipsei unui expert in finantele publice. De asemenea, acest expert nu face, decat in urma obiectiunilor, o analiza intre diferentele intre raportul Curtii de Conturi si concluziile ANRMAP. Un astfel de mijloc de proba nu poate constitui baza, suportul unei sol de condamnare. Instanta isi motiveaza solutia de condamnare invocand un proces verbal al Curtii de Conturi, care s-ar corobora cu raportul. Cele doua inscrisuri fac referire la un cunatum difierit, astfel ca nu se pot corobora. Singurul raport care trebuia luat in seama este cel din faza de cercet judecatoreasca, realizat cu avizul CECCAR. (...) In ultimul rand, instanta face o asa zisa analiza a inscrisurilor si arata ca inscrisurile Monicai Iacob Ridzi nu sunt in masura sa ofere elemente noi. Este gresita aprecierea, intrucat instanta trebuia sa aiba in vedere si decizia 10 pe 2010 in care se arata, la fila 3, ca s-au facut plati fara ca ordonantarile de plata sa existe, fara semnatura ministrului. Aplecandu-ma asupra fiecarei infractiuni: -abuz in serv. In opinia mea, in urma modificarii textului de lege, legiuitorul opereaza cu o dezincriminare a abuzului in serv patrimonial/nepatrimonial. Folosul necuvenit nu poate fi decat o rasplata, si nicidecum profitul obtinut. Folosul necuvenit nu poate fi aplicat in speta noastra. Nu ne aflam doar in prezenta formala a unui text de lege, ci o modificare in esenta. Cred ca se impune pentru acest articol achitarea pentru dezincriminare. Sub aspectul laturii subiective, infractiunea nu se comite decat prin intentie directa, prevazand un scop. Reevaluand, prin prisma noului text de lege, cred ca acuzarea ar fi trebuit sa dovedeasca cine erau reprezentantii celor doua societati comerciale carora dorea sa le asigure un profit. Probele sunt clare si arata ca i-a cunoscut la acea data. Probele de la dosar mai arata si ca nu ei i-a apartinut initiativa acestui eveniment, ba chiar a solicitat un punct de vedere de la ANRMAP. Inculpata Monica Iacob Ridzi isi ia masurile pentru asigurarea legalitatii acestui eveniment. Ordonantarile respective nu poarta semnatura inculpatei. Din acest motive, solicitam achitarea inculpatei Monica Iacob Ridzi pentru lipsa laturii subiective. (...) Inst de fond retine ca infractiunea s-a comis prin 2 actiuni comisive:1. Atribuirea celor 3 contracte prin simularea unei proceduri de achizitie publica. In toata aceasta procedura a emis 10 ordine de ministru prin care a delegat atributiile de ministru. Inculpata s-a ingrijit sa organizeze un eveniment in temeiul unui act normativ, asa incat nu poate fi primita sustinerea instantei de fond ca a atribuit procedura de achizitie publica. (...) ANRMAP a concluzionat ca Ridzi si-a intocmit intocmai procedurile de achizitie publica. Va rog sa coroborati concluziile ANRMAP cu cele ale raportului realizat de expertul din faza de cercet judecatoreasca. (…)

Domnule presedinte, inculpatii Varsta si Diaconu au afirmat ca nu a fost vorba de o reclama politica in ce o priveste pe Monica Iacob Ridzi, ci de promovare a ministerului. Exista documente emise de CNA care arata ca nu a fost vorba de publicitate politica. Cred ca poate fi folosita ca o jurisprudenta, data fiind si decizia recenta a CNA data intr-un alt caz. Va rugam sa tineti cont si de declaratiile lui Raileanu si Vladimir Ciobanu, din care rezulta ca au semnat contractele considerand ca sunt legale. A doua mare actiune comisiva se refera la plata celor trei contracte. Domnule presedinte, acuzarea nu a facut dovada ca inculpata a semnat cele trei contracte, noi in schimb am dovedit ca nu am semnat. Plata a fost facuta pentru primele doua ordonatate in 11 mai 2009. In decizia Curtii de Conturi nr.10 se arata ca ordonantarile nu au fost semnate de Monica Iacob Ridzi. Au fost platite ordinele de plata, fara ca ordonantarile sa fie semnate. Nesemnandu-le pe cele din 11 mai 2009, nu mai putea sa le semneze nici pe cele din 21 mai, intrucat dispuse ea insasi control in 12 mai 2009, simtind ca ar fi ceva in neregula. Comsa spune in fata procurorului ca ar fi vorbit cu Monica Iacob Ridzi in biroul acesteia. Chiar Diaconu a spus astazi ca a vorbit la telefon cu Monica Iacob Ridzi. Martora respectiva semnase reconstituirile ordonantarilor in lipsa unui ordin al ministrului. Aceasta este cheia in care trebuie interpretata declaratia lui Comsa, care nu se coroboreaza cu nicio alta proba. Remarc o lipsa de logica juridica operata de instanta de fond, pe care nu as fi dorit sa o vad intr-o hotarare judecatoreasca. In esenta, inst sustine ca Monica Iacob a masluit procedura si ca apreciaza ca plata s-a facut in baza unor documente false. (…) Instanta ar fi trebuit sa descrie aceasta infractiune prin persoanele pe care Monica Iacob Ridzi le-a instigat, sa spuna in ce constau imprejurarile necorespunzatoare adevarului. Va rog sa aveti in vedere ca nu rezulta de nicaieri ca Monica Iacob Ridzi a avut vreo discutie in care sa stabileasca modul de intocmire a documentelor. Sa aveti in vedere si ca nu a fost atenta la data de intocmire. Acest lucru insa nu duce la raspundere penala. (...) Mailurile ajunsesera in forma fizica la parchet, astfel ca e absurd sa se sustina ca a Monica Iacob Ridzi a dispus stergerea lor din calculatoarele institutiei.

Am un ultim subsidiar, m-am gandit daca sa il solicit sau nu, dar data fiind situatia, o voi face. Domnule presedinte, va rog sa reindividulizati in cuantum pedeapsa aplicata inculpateo si sa tineti cont de actele medicale existente la dosar, din care rezulta starea medicala a inculpatei, dar si a copiiilor ei. Cred ca aceasta situatie este un argument care sa invedereze instanta pentru reindividualizarea pedepsei. E vorba de un prejudiciu de cca. 600.000 euro. Nu cred ca este oportuna plasarea in detentia a unei persoane tinere cu astfel de probleme medicale. Este un om care a avut suportul popular in alegeri si daca acea comunitate a apreciat ca merita sa fie reprez de Monica Iacob Ridzi, cred ca puteti sa o lasati in libertate".

*Cititi aici integral declaratia data in fata instantei de Monica Iacob Ridzi