sa nu ne mai ambalam la sursele judiciare din cadrul dna....s-ar putea sa blamam oameni care nicidecum nu sunt infractori ci victime ale unor procurori schizofrenici si promovati fara temei cum sunt majoritatea celor din dna.

tot ce e posibil Podaru, tot ce e posibil, la DNA se poate orice!

Eurodeputata liberală, Ramona Mănescu, a interpelat Comisia Europeană pe marginea aprecierilor pozitive la adresa Departamentului Naţional Anticorupţie (DNA) din raportul publicat acum două zile, în condiţiile în care concluziile documentului arată clar că România nu a făcut progrese în lupta împotriva corupţiei şi reformarea sistemului judiciar. În documentul trimis executivului comunitar, Ramona Mănescu a solicitat lămuriri din partea Comisiei Europene care, în opinia sa, încurajează o instituţie a cărei ineficienţă a fost dovedită ani la rând.

"Având în vedere faptul că în celelalte state membre prevenirea şi combaterea corupţiei intră în atribuţiunile Parchetului, aş dori sa ştiu de ce în cazul României, unde Comisia Europeana doreşte să sprijine reforma în justiţie, nu consideraţi normal ca aceste competente sa revină, exclusiv, în sarcina Parchetului şi alegeţi să încurajaţi menţinerea unei instituţii care, potrivit chiar şi Raportului Comisiei, şi-a dovedit ineficienţa, în mod constant, în ultimii trei ani."

În interpelarea adresată Comisiei Europene, Ramona Mănescu îşi argumentează poziţia citând datele publicate în raportul intermediar care în opinia sa sunt concludente în privinţa ineficienţei DNA.

"Un exemplu concret în acest sens este chiar faptul că în perioada cuprinsă între 1 iulie şi 31 octombrie, Departamentul Naţional Anticorupţie (DNA) a trimis în instanţa 122 de învinuiţi dintre care doar 17 pot fi încadraţi în categoria "corupţiei la nivel înalt".Prin urmare, datele prezentate chiar în Raportul Comisiei arată clar faptul că, din punct de vedere al dosarelor soluţionate, rezultatele Departamentului Naţional Anticorupţie sunt neconvingătoare."

Eurodeputata liberală remarcă însă faptul că raportul Comisiei Europene apreciază rezultatele parchetelor judeţene, aflate în directa subordonare a Parchetului General.

"În plus, în raport se face referire la rezultatele bune înregistrate de Parchetele judeţene care au înregistrat o creştere a numărului de trimiteri în judecată şi a anchetelor iniţiate ex-officio. Prin urmare, strategiile locale de combatere a corupţiei pregătite de parchetele judeţene au dat rezultate, reprezentând un exemplu bun de urmat."

Comisia Europeană are la dispoziţie şase săptămâni pentru a răspunde interpelării adresate de Ramona Mănescu.
Eurodeputata liberală Ramona Mănescu critică dur raportul intermediar pe justiţie publicat, astăzi, de Comisia Europeană considerând total nerealiste concluziile privind activitatea Departamentului Naţional Anticorupţie.

"Citind acest raport am constatat cu stupoare ca una dintre “remarcile pozitive” la adresa României este aceea privind activitatea DNA. Mă întreb, însă, dacă ştie exact Comisia cum acţionează DNA în România şi faptul că această instituţie nu reprezintă altceva decât un instrument de presiune politică la îndemâna Preşedintelui Băsescu. Poate Comisiei Europene îi este uşor să ignore realitatea în ceea ce priveşte activitatea DNA, însă, noi, românii ne-am săturat de spectacolul ieftin al justiţiei făcute la televizor, în timp ce problemele reale cu care ne confruntăm precum sărăcia, disponibilizările masive şi colapsul economic rămân fără soluţii din partea guvernanţilor."

Ramona Mănescu se arată contrariată de atitudinea dualistă a Comisiei Europene despre care afirmă că transmite mesaje contradictorii legate de progresele făcute de România în lupta împotriva corupţiei.
"În orice stat european, atunci când apar cazuri de corupţie, acestea sunt soluţionate de un departament specializat din cadrul Parchetului. Aşa este normal într-un stat de drept în care justiţia este lăsată să funcţioneze independent de voinţa politică. Prin urmare, îmi sunt neclare mesajele contradictorii ale Comisiei Europene care, pe de o parte doreşte să susţină tara noastră în efortul sau de a reforma sistemul judiciar, iar pe de alta parte promovează o instituţie abuzivă, de control politic asupra justiţiei, aşa cum este DNA-ul."

IN CAZUL DNA SE POATE ORICE.DE EXEMPLU ABUZUL FACUT DE DNA CRAIOVA SI ANUMITI MAGISTRATI CRAIOVENI IN CAZUL CELOR 2 JUDECATORI ARESTATI DE 6 LUNI.DIN PACATE NU AU ARESTAT PE CINE TREBUIA.AU GRESIT PERSOANELE.POATE SA EXPLICE CINEVA DE CE ACESTIA PREZINTA PERICOL PUBLIC?II TRAGE CINEVA LA RASPUNDERE PT CEEA CE FAC?PACAT CA NE-AM NASCUT IN ROMANIA!!!

Bihorul e fruntas pe Romania la capitolul magistrati ajunsi sa fie mai mult decat anchetati, adica judecati, incatusati si chiar incarcerati pentru fapte de coruptie. Cinci magistrati si un fost politist-sef au fost protagonistii mai multor anchete ale presei oradene si nationale, acuzatiile grave aduse acestora dovedindu-se a fi, la vremea lor, subiecte suculente. Insa instantele din Romania dar si Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) sanctioneaza dur viciile de procedura, dar si greselile procurorilor anchetatori. Astfel ca, majoritatea acuzatilor acum au primit sau sunt pe cale sa primeasca despagubiri banesti considerabile, dupa ce s-au intors la randu-le in Justitie impotriva celor care i-au anchetat. Judecatorii Mariana Rosca, Elena Pop Blaga, Adrian Popa si Traian Munteanu, procurorul Alexandru Lele, dar si fostul sef si adjunct de la Biroul Ordine Publica al Politiei Oradea, au primit sau sunt in curs de revendicare de despagubiri pentru procesele sau anchetele la care au fost supusi privind aspecte legate de coruptie. Acuzatii au devenit acuzatori, iar banii pe care Statul Roman trebuie sa ii plateasca vor da gaura bugetului public.

Lectiile CEDO ard la buzunar

Pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe (www.mae.ro), dar si pe
alte portaluri de justitie (precum www.juridice.ro) se regasesc celebrele cazuri din Bihor care au devenit cauze de referinta pentru aplicarea ca la carte a actului de urmarire penala. Cauza Cionca si Samuila contra Romaniei a usurat deja bugetul de stat, incurajand si ceilalti petenti sa ceara milioane de euro la CEDO dupa ce unii au obtinut deja zeci de mii de euro de la instantele romanesti. Teoretic, oricine a avut parte de un proces incorect poate cere despagubiri la CEDO, insa fostii magistrati stiu cel mai bine sa profite de chichitele judiciare.

Mariana Rosca, prima mohicana

Un nume de marca din lista susmentionata este cel al judecatoarei Mariana Rosca, singura condamnata la puscarie, 11 ani, magistratul oradean fiind primul judecator roman condamnat pentru coruptie dupa Revolutie. Fiindca s-a comportat bine in Penitenciarul de femeie de la Targsor, Mariana Rosca urmeaza sa fie eliberata peste doua luni. Din interviurile acordate recent unor televiziuni sau ziare centrale reiese ca abia asteapta sa-si poata sustine, din libertate, procesul intentat Statului Roman la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg. Unde a cerut 95 de milioane de euro ca despagubiri morale.
Mariana Rosca a fost condamnata in 2001 pentru ca, in calitate de judecator sindical al Societatii Multimec SA din Marghita, ar fi vandut activele societatii prin incalcarea dispozitiilor legale, cauzand un prejudiciu de peste 15 miliarde de lei vechi, la acea data. Un expert contabil si un avocat, numiti de judecatoarea Rosca, ca lichidatori la alte doua societati comerciale, s-au autodenuntat, afirmand ca Mariana Rosca le-a cerut mita, iar ei i-au platit un miliard de lei.
Imediat dupa autodenunturi, procurorii au pus in miscare urmarirea penala cu acceptul ministrului justitiei. Probele de la dosar au fost suficiente pentru completul de judecata, care a condamnat-o pentru luare de mita. Dupa doi ani de „urmarire generala si internationala“, Mariana Rosca s-a predat, divortand si de sotul ei, procuror la Parchetul oradean. Demersul la CEDO si-l motiveaza prin „faptul ca nu am avut parte de o cercetare corecta si nici de un proces echitabil“ si, pe langa despagubiri, vrea „sa fie repusa in functie ca judecator la Tribunalul Bihor“.

Popa si Blaga, reabilitati

Sperantele Marianei Rosca nu mai par absurde daca tinem cont ca si fostii ei colegi Elena Pop Blaga si Adrian Popa au fost reabilitati. In prima instanta, Adrian Popa a si primit 25.000 de euro ca despagubiri, dar a deschis un nou proces la Curtea de Apel Oradea pretinzand 400.000 de euro pentru cei patru ani de procese, care, pretinde el, i-au afectat grav „imaginea, demnitatea si sanatatea, fiind internat de mai multe ori din cauza unei depresii puternice“.
De altfel, un certificat medical pentru „discernamant diminuat“ i-a permis sa retracteze marturisirea ca si-ar fi luat partea de 1.500 de dolari de la judecatorul Traian Munteanu pentru a-l scoate basma curata, contra unei mite de 20.000 de dolari, pe afaceristul Viorel Stiube, arestat pentru evaziune fiscala. In timpul procesului, Adrian Popa s-a bazat ca martor pe judecatorul Mihai Viorel, condamnat acum la patru ani inchisoare pentru coruptie.
Dupa ce dosarul a fost clasat in 2006, Traian Munteanu s-a intors in magistratura si
i-a reclamat pe procurori pentru abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, iar in paralel a reclamat Statul Roman la CEDO de incalcarea dreptului la aparare si la un proces echitabil. Iar Adrian Popa a scapat subit de „dicernamantul diminuat“ si, dupa ce s-a angajat ca avocat, a cerut 100.000 de euro daune civile fiindca in timpul anchetei i s-a interzis sa paraseasca Oradea pentru 30 de zile, timp in care era de fapt in spital, justificandu-si certificatul medical.
Desi „discernamantul diminuat“ nu putea sa-i permita sa activeze ca judecator, Adrian Popa cere acum la Curtea de Apel Oradea majorarea despagubirilor motivand in petitia sa ca „Nu am primit nicio scuza pentru ca am fost suspendat din magistratura, iar in timpul procesului mi-a fost interzis dreptul de a munci conform pregatirii profesionale. Suma nu acopera nici macar veniturile pe care le-as fi obtinut prin munca. Ca atare, nu putem vorbi de o reparatie integrala a prejudiciului“, se plange ex-judecatorul in petitia depusa la Curtea de Apel. Procesul va continua luna viitoare. (Viorel Munteanu)

Catuse scumpe

Judecatoarea Elena Pop Blaga, trimisa in judecata de procurorii DNA in 2002 pentru ca ar fi pretins si primit 100 de milioane de lei vechi de la expertul tehnic Corneliu Huplea, a fost achitata in 2005 pentru „inexistenta faptei“, iar dupa ce a revenit in magistratura a reclamat si ea Statul Roman la CEDO, pretinzand daune de un
milion de euro. Achitarea a survenit dupa ce expertul tehnic Corneliu Huplea si-a retractat autodenuntul,
iar convorbirea telefonica dinaintea
flagrantului cu Elena Pop Blaga nu a putut fi considerata ca proba, intrucat nu fusese autorizata legal. La CEDO, Elena Pop Blaga a reclamat ca nu a fost niciodata audiata ca inculpata, ci doar ca invinuita, fapt din care ar reiesi ca nu i s-a aplicat prezumtia de nevinovatie. Totodata, s-a plans ca in arestul preventiv a fost in celula cu detinute de drept comun. Iar in premiera pentru jurisprudenta romaneasca, Elena Pop-Blaga a invocat codul de procedura penala care interzice incatusarea femeilor, procedura la care a fost supusa, dupa cum reiese din pozele aparute in presa.