Sefa CSM, procuroarea Oana Schmidt-Haineala (foto), considera ca nu este de bun augur amendamentul propus de Comisia juridica a Senatului si adoptat de senatori, referitor la modificarea Noului Cod de procedura penala, care prevede ca inaintea inceperii judecarii cauzei, un judecator de camera preliminara sa verifice apartenenta temeiniciei trimiterii in judecata a unui inculpat. In opina procuroarei Haineala aceasta masura ar afecta rolul constitutional al procurorului precum si buna desfasurare a actului de justitie, ingradind atributiile procurorului si generand situatii de incompatibilitate pentru judecatori. Declaratia a fost facuta de presedinta CSM in cadrul unui interviu acordat Ziare.com, in care a vorbit despre proiecte si actiuni in care este in prezent implicat Consiliul Superior al Magistraturii. Presedinta CSM a evidentiat in interviu ca rolul Consiliului trebuie sa fie extrem de important in acest an, in conditiile in care se pregateste intrarea in vigoarea in 2014 a noilor Coduri, Codul Penal si Codul de procedura penala, se discuta despre modificarea Constitutiei, sunt alesi noii sefi ai marilor parchete, PICCJ, DNA si DIICOT, dar se decide si cine va fi viitorul judecator roman la CEDO.

In ceea ce priveste propunerea facuta de Comisia juridica senatoriala, care a fost adoptata in Plenul Senatului, Oana Haineala a precizat ca CSM s-a opus din start acestei modificari: "Referitor la noul Cod de Procedura Penala s-a intamplat insa ceva destul de neplacut saptamana trecuta la Comisia Juridica a Senatului, si anume, a fost adoptat un amendament la Legea de punere in aplicare a noului Cod de Procedura Penala, potrivit caruia, inainte de a incepe judecata cauzei, judecatorul de camera preliminara verifica "aparenta temeinicie a trimiterii in judecata" si poate in acest mod sa invalideze intreaga urmarire penala, dar fara a administra probe. S-a creat astfel o institutie hibrid care, daca trece in acest fel de Parlament, va afecta rolul constitutional al procurorului si buna desfasurare a actului de justitie. Astfel cum prevede noul cod, in camera preliminara, anterior inceperii judecarii cauzei, judecatorul verifica legalitatea urmaririi penale si dispune inceperea judecatii. Orice evaluare ar face judecatorul in aceasta faza, nu poate viza si temeinicia probatoriului fara a afecta independenta procurorului si dreptul lui de a exercita actiunea penala si de a sustine acuzarea. Analiza "aparentei de temeinicie" echivaleaza cu o prejudecare a fondului cauzei, goleste de continut cercetarea judecatoreasca facuta de judecatorul cauzei, ingradeste atributiile procurorului si ingreuneaza activitatea instantelor pentru ca poate genera situatii de incompatibilitate pentru judecatori. Noi ne-am opus acestei modificari, ea a trecut de Comisie, dar este de vazut cum va arata textul in forma finala, dupa adoptarea de plenul Senatului si de Camera Deputatilor. Este stiut ca problematica noilor Coduri reprezinta unul din obiectivele constant si atent monitorizate de Comisia Europeana".

Oana Haineala vrea ca CSM sa faca parte din procesul de elaborare a noii Constitutii: "Sunt in discutie puncte importante, care vizeaza arhitectura constitutionala a sistemului judiciar, statutul de magistrat si independenta procurorului, asupra carora vrem sa ne spunem opinia si asteptam sa fim si auziti, si ascultati"

In ceea ce priveste procesul de elaborare a noii Constituii, sefa Consiliului Oana Haineala este de parere ca CSM ar trebui sa fie implicat in acest demers, cu atat mai mult cu cat in Legea fundamentala vor fi incluse puncte care tin de statutul magistratului si independenta procurorului, precum si de "arhitectura constitutionala a sistemul judiciar": "In mod cert, da (n.red.: CSM ar trebui implicat in procesul de elaborare a noii Constitutii). De altfel, am adresat o scrisoare presedintelui Senatului prin care am solicitat sa fim invitati la lucrarile comisiei de specialitate. Sunt in discutie puncte importante, care vizeaza arhitectura constitutionala a sistemului judiciar, statutul de magistrat si independenta procurorului, asupra carora vrem sa ne spunem opinia si asteptam sa fim si auziti, si ascultati".

Oana Haineala despre procedura de selectie a magistratilor in CSM: "Punctul de vedere constant al Sectiei pentru Procurori a CSM a fost in sensul unei proceduri de selectie transparente, credibile, in spiritul recomandarilor Comisiei Europene"

Presedinta Consiliului precizeaza ca in ceea ce priveste procedura de selectie a sefilor marilor parchete, Sectia pentru procurori a CSM si-a manifestat pozitia, care se referea la faptul ca ar trebui sa fie urmata procedura stabilita de Comisia Europeana: "Punctul de vedere constant al Sectiei pentru Procurori a CSM a fost in sensul unei proceduri de selectie transparente, credibile, in spiritul recomandarilor Comisiei Europene. Cred ca o regandire a cadrului normativ in materie este necesara. Noi am propus permanent modificarea legislatiei in sensul cresterii ponderii Consiliului in numirea conducatorilor Ministerului Public. De plida, pentru functiile de conducere de la ICCJ, propunerile sunt facute de Sectia pentru Judecatori a CSM. Legile sunt vii, ele trebuie adaptate evolutiilor sociale la nivel de macro-sisteme, dar si de micro-sisteme, cum este cel judiciar, de exemplu".

In acelasi context, intrebata fiind daca reducerea termenului stabilit de catre CSM pentru acordarea avizelor pentru procurorii nominalizati de premierul Victor Ponta, in calitate de ministru interimar al Justitiei, reprezinta o concesie a Consiliului, procuroarea Oana Haineala a raspuns: "Nici vorba. In data de 3 aprilie am primit de la ministrul Justitiei doar nominalizarile, neinsotite si de restul documentatiei prevazute de lege si regulament, cum ar fi proiectele de management, lucrarile relevante si asa mai departe. Am fixat termenul initial de 30 aprilie pentru inaintarea catre Consiliu a acestor documente, iar MJ le-a transmis mai devreme, adica in 9 aprilie. Atunci termenul a fost redus proportional, pastrandu-se totodata aceleasi standarde in ce priveste perioada de dezbatere publica a proiectelor. In ce priveste interviurile, acestea vor respecta aceleasi exigente ca si in procedura anterioara. Pentru mine, ca membru CSM si titular al unui vot, sunt importante si persoanele celor nominalizati, reputatia lor profesionala, nu numai felul in care sunt perceputi de sistem si societate. In opinia mea, interviul este doar parte din evaluarea care sta la baza deciziei de a vota intr-un sens sau altul".

Oana Haineala despre atacul lui Daniel Morar la adresa Laurei Kovesi: "Intr-o democratie, delictul de opinie mi se pare ceva periculos"

Pe de alta parte, sefa CSM sustine ca este necesar ca in procedura privind numirea sefilor la PICCJ, DNA si DIICOT sa aiba drept de vot si autoritatea judecatoreasca. Declaratia a fost facuta in contextul in care Oana Haineala a fost intrebata daca este de parere ca reactia dura pe care Daniel Morar a avut-o fata de nominalizarea Laurei Codruta Kovesi la DNA, care si-a exprimat opinia ca in fruntea Directiei s fie numit un procuror anticoruptie, a fost un drept moral: "Nu se pune problema in termeni de cine impune pe cine si cui. Asa cum am perceput eu, domnul Morar si-a exprimat opinia in calitate de procuror de cariera, de fost procuror sef al DNA, de, la acel moment, conducator interimar al Ministerului Public, membru al CSM si de profesionist care a facut o diferenta in istoria justitiei romane. Intr-o democratie, delictul de opinie mi se pare ceva periculos. Personal, cred ca pentru o asigurare reala, eficienta, a separatiei si echilibrului puterilor in stat, pentru a obtine cel mai bun rezultat posibil, autoritatea judecatoreasca ar trebui sa aiba un drept de veto in astfel de proceduri. Pare fireasca exercitarea acestui drept prin intermediul CSM, membrii Consiliului au fost alesi de magistrati si ii reprezinta. Sistemul este deosebit de interesat de acest proces, de pilda, colegii studiaza proiectele celor nominalizati, ne transmit intrebari pe care sa le adresam. N-am amintit intamplator acest fapt, reprezinta un prim rezultat al dezbaterii publice a proiectelor, dar si un indicator al schimbarii de mentalitate, al nivelului de asteptare in ce priveste aceste proceduri si finalitatea lor".

Haineala despre rolul CSM in desemnarea judecatorului roman la CEDO: "Practic, nu mai era posibila realizarea acelui check and balance, a limitarii reciproce a puterilor in stat, specific garantarii principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat"

In cadrul aceluiasi interviu, Oana Haineala a vorbit si despre sesizarea pe care CSM a facut-o la CCR cu privire la reducerea atributiilor CSM in procedura de desemnare a judecatorului roman la CEDO: "Felul in care prin OUG 21/27 martie 2013, promovata de fostul ministru al Justitiei, doamna Pivniceru, modifica mecanismul decizional in privinta selectiei judecatorului roman la CEDO, golea de substanta atributiile CSM si ale puterii judecatoresti in general in aceasta materie. Prin selectia facuta de o comisie mixta, inter ministeriala si in care CSM era reprezentat printr-un membru, la fel si ICCJ, printr-un judecator, ponderea deciziei mergea in zona Executivului. Practic, nu mai era posibila realizarea acelui check and balance, a limitarii reciproce a puterilor in stat, specific garantarii principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat. O alta problema de constitutionalitate ar consta in "taierea" atributiilor unei institutii cu statut constitutional prin ordonanta de urgenta. Pe de alta parte, CSM este compus din profesionisti si garantia de impartialitate si profesionalism a selectiei este mult mai mare. Oricum, si pe reglementarea initiala, ultimul cuvant revenea Guvernului, dar nominalizarile le facea Consiliul, in urma unei proceduri de selectie. Ramane de vazut cum va transa Curtea problema. Termenul fixat este 9 mai 2013. Este importanta si actiunea Avocatului Poporului de a se adresa Curtii pe aceasta chestiune. In functie de ce se va decide, procedurile trebuie oricum demarate cat de repede posibil, pentru ca termenul limita pentru transmiterea nominalizarii catre Consiliul Europei este iulie 2013".

Oana Haineala a vorbit si despre desemnarea ei la conducerea Consiliului Superior al Magistraturii, despre care spune ca a reprezentat "ruperea unei cutume", dar si o "congruenta nefericita" care a condus la revocarea din CSM a judecatorilor Alina Nicoleta Ghica si Cristi Vasilica Danilet: "Odata si odata trebuia sa se intample si asta, un procuror sa fie ales presedintele CSM... Alegerea unui procuror presedinte al Consiliului a fost o premiera, a insemnat ruperea unei cutume, incalcarea unui tabu si a avut un rol in istoria declansarii de catre unele instante din tara a procedurii de revocare a colegilor mei, din pacate. De fapt, a fost o congruenta nefericita de circumstante la care au contribuit din plin unele asociatii profesionale, toate pe fondul unei campanii mediatice furibunde si al unei legislatii in materie cu deficiente majore in puncte esentiale, cum ar fi predictibilitatea, garantarea dreptului la aparare, respectarea principiilor fundamentale care garanteaza un proces electoral corect. Acum, ca efect al deciziei CCR si desigur, in raport de considerentele si dispozitivul acesteia, normele respective isi inceteaza aplicabilitatea".