Condamnarile pronuntate de judecatorul pensionat Ionut Matei (foto) de la Inalta Curte de Casatie si Justitie trebuie anulate! O confirma Curtea de Apel din Paris in hotararea pronuntata in cazul Printului Paul de Romania, prin care a refuzat extradarea sa, ca urmare a solicitarii formulate de autoritatile romane, dupa condamnarea acestuia in dosarul Ferma Baneasa, instanta franceza retinand negru pe alb ca judecatorului Matei ii lipseste de la mapa profesionala dovada depunerii juramantului de judecator. Pe cale de consecinta, actele acestuia sunt nule: "Sanctiunea atasata nedepunerii juramantului rezida, in dreptul roman, in nulitatea actelor savarsite de magistrati, iar, in orice situatie, aceasta contradictie in raspunsurile oferite de autoritatile judiciare romane este de natura sa creeze indoieli cu privire la sinceritatea cooperarii".

Matei si Dragomir, judecatori fara juramant

In aceeasi situatie este si judecatoarea Florentina Dragomir, colega de complet cu Ionut Matei in dosarul Ferma Baneasa, in cazul careia instanta din Paris a constatat ca, de asemenea, nu poate face dovada existentei procesului-verbal de depunere a juramantului la numirea in functia de judecator.

In fata acestei situatii, apreciem obligatoriu ca Procurorul General al Romaniei sa promoveze revizuiri pentru toti condamnatii, inclusiv pentru cei decedati, in toate cazurile judecate de Ionut Matei si Florentina Dragomir, in conditiile in care instanta de la Paris a confirmat ca nu exista la mapa profesionala juramantul celor doi, obligatoriu la numirea in functia de judecator.

Desi suntem constienti ca o asemenea masura ar da peste cap sistemul judiciar, apreciem ca este nefiresc ca tocmai institutiile Statului sa nu respecte legea romana si legislatia europeana privitoare la protejarea drepturilor fundamentale in cadrul unui proces.

Caci la fel ca legislatia romana, care inca din 1992, prin legea 92/1992, sanctiona cu nulitate orice act intocmit de un magistrat inainte de depunerea juramantului, si in hotararea Curtii de Apel Paris se face trimitere la dispozitiile CJUE si ale Cartii Fundamentale a Drepturilor Omului prin care se conchide, in raport de legislatia internationala, ca inexistenta juramantului echivaleaza cu nulitatea actelor magistratilor care au pronuntat decizii in asemenea situatii, in considerarea art. 6 din CEDO, care da dreptul oricarui ceteatean european la o instanta independenta si impartiala potrivit legii.

Toate documentele privind activitatea unui judecator trebuie sa se afle la mapa profesionala

Atentie: motivarea Curtii de Apel din Paris este facuta in baza documentelor furnizate de Consiliul Superior al Magistraturii, care, astfel cum veti vedea, a dat-o din colt in colt atunci cand a fost intrebat de existenta acestor documente, pana la contradictii crase taxate de Curtea de Apel din Paris.

Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate Hotararea pronuntata de Curtea de Apel din Paris in data de 29 noiembrie 2023, prin care a fost refuzata predarea Printului Paul de Romania catre autoritatile romane, in baza mandatului de executare a pedepsei inchisorii nr. 42 din 17.12.2020 emis de Curtea de Apel Brasov impotriva Printului Paul, in varsta de 76 ani, dupa ce a fost condamnat de judecatorii ICCJ Ionut Matei, Florentina Dragomir si Alina Ioana Ilie la 3 ani si 4 luni inchisoare in dosarul Ferma Baneasa pentru savarsirea infractiunilor de cumparare de influenta si complicitate la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice.

Este prima instanta care evidentiaza necesitatea aplicarii legii in Romania si puncteaza obligativitatea existentei procesului-verbal de depunere a jurmantului la numirea in functia de judecator a oricarui magistrat, lipsa acestuia atragand nulitatea actelor emise, in speta a hotararilor pronuntate.

Astfel, potrivit hotararii Curtii de Apel din Paris, referitor la existenta proceselor-verbale care atesta numirea in functia de judecator, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis Curtii de Apel din Paris, in 7 februarie 2023, ca detine dosarele profesionale ale judecatorilor doar din 2005, dosarele fiind anterior detinute in administrarea Ministerului Justitiei. De asemenea, Consiliul a mentionat ca, incepand cu 29 aprilie 2014, ca urmare a unei hotarari a CSM, s-a decis ca dosarele profesionale ale judecatorilor sa cuprinda si procesul verbal de depunere a juramantului, anterior acestei date acestea fiind pastrate fie la sediul instantei in care judecatorii isi exercitasera prima functie, "fie la alte institutii care, de-a lungul timpului, au gestionat dosarele profesionale ale judecatorilor".

Ca atare, CSM a precizat ca in ceea ce o priveste pe Florentina Dragomir, procesul verbal de depundere a juramantului la numirea in functia de procuror, din 24 noiembrie 1997, a fost gasit la CSM.

In cazul judecatoarei Alina Ioana Ilie, procesul verbal de depunere a juramantului la numirea in functia de judecator, din 16 august 2000, a fost gasit la CSM.

Iar, atentie, in privinta judecatorului Ionut Matei "nu s-a raspuns".

Urmare acestui raspuns, Curtea de Apel din Paris a cerut noi detalii de la CSM (in 17 mai 2023, mai exact), sa indice daca Ionut Matei a depus juramantul la numirea in functia de judecator si daca procesul verbal care atesta aceasta depunere a juramantului este disponibil fie la CSM, fie in alt loc.

Printre alte solicitari, Curtea de Apel din Paris a cerut totodata sa se precizeze daca in dreptul national roman exista o cale de atac impotriva unei decizii definitive fata de care ulterior se dezvaluie ca a fost pronuntata de catre o instanta compusa neregulamentar.

La 30 iunie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii a facut urmatoarele precizari:

Nu s-au gasit urme ale depunerii juramantului judecatorului Ionut Matei la sediul CSM. Ionut Matei a fost numit judecator la Judecatoria Sectorului 3 in 1 aprilie 1995 si ar fi fost de competenta Judecatoriei sa transmita procesul verbal de depunere a juramantului catre CSM, in baza hotararii CSM din 24 aprilie 2014, prin care s-a dispus centralizarea la sediul Consiliului a tuturor dosarelor profesionale ale judecatorilor romani. "In fine, a reamintit ca articolul 54 din Legea 92/1992 sanctioneaza cu nulitate orice act intocmit de un magistrat inainte de depunerea juramantului", se retine in hotarare referitor la raspunsul CSM.

Curtea de Apel din Paris retine totodata mentiunea Curtii de Apel Brasov dintr-un raspuns oferit in 5 iulie 2023, in care instanta romaneasca precizeaza ca "rezulta dintr-o traditie juridica neintrerupta din 1992 (art. 54 din Legea 92/1992, articolul 32(6) din Legea 303/2004, si articolul 80(2) din Legea 303/2022) ca nedepunerea juramantului sau lipsa dovedirii acestei depuneri a juramantului este in mod necesar sanctionata prin nulitatea actelor savarsite de magistratii care sunt afectati de aceasta".

Totodata, retine Curtea de Apel din Paris, depunerea juramantului de judecator contribuie la legitimarea sistemului judiciar si la conferirea increderii cetatenilor, in sensul jurisprudentei CJUE, ca magistratul infaptuieste justitia in numele statului. Or, "nerespectarea sistemica" a uneia dintre componentele dreptului la o instanta independenta si impartiala prezinta un risc real de incalcare a acestui drept in Romania.

In urma acestor clarificari, Curtea de Apel din Paris a facut trimitere la deciziile CJUE in cauzele C-354/20 PPU si C-412/20 PPU, in care se precizeaza ca pentru garantarea dreptului la o cale de atac eficienta si la un proces echitabil, astfel cum prevede art. 47 din Carta Drepturilor fundamentale ale Omului, "[...procesul] de numire - judecatori [:] a decis Curtea, facandu-se intotdeauna referire la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, ca, avand in vedere consecintele fundamentale pe care acest proces le presupune pentru buna functionare si legitimitate a puterii judecatoresti intr-un stat democratic de drept, un astfel de proces constituie in mod necesar un element inerent notiunii de 'instanta instituita de lege', in sensul articolului 6, alin.1, din CEDO, precizandu-se ca independenta unei instante, in sensul acestei dispozitii, se masoara, in special, prin modul in care au fost numiti membrii acesteia".

In acest context, Curtea de Apel din Paris a punctat ca "efectele sistemice sau generalizate ale sistemului judiciar al statului membru emitent au avut un impact concret asupra procesului penal la care a fost supus, si in special asupra componentei completului care trebuia sa judece cauza penala, cum ar fi faptul ca unul sau mai multi judecatori din acest complet nu ar fi oferit garantiile de independenta si impartialitate cerute de dreptul Uniunii".

Redam in continuare pasaje din Hotararea Curtii de Apel din Paris, tradusa cu Google Translate (asupra carora s-au facut mici modificari in ceea ce priveste acordurile, pentru o mai buna intelegere a textului parcurs), cu precizarea ca documentul poate fi accesat integral la finalul articolului:

"In acest sens, CJUE a putut aprecia ca, in temeiul componentelor dreptului garantat la articolul 47, paragraful 2 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene: „[...procesul] de numire - judecatori [:] a decis Curtea, facandu-se intotdeauna referire la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. ca, avand in vedere consecintele fundamentale pe care acest proces le presupune pentru buna functionare si legitimitate a puterii judecatoresti intr-un stat democratic de drept, un astfel de proces constituie in mod necesar un element inerent notiunii de „instanta instituita de lege”. ”, in sensul articolului 6, alin.1, din CEDO, precizandu-se ca independenta unei instante, in sensul acestei dispozitii, se masoara, in special, prin modul in care au fost numiti membrii acesteia (a se vedea , in acest sens, hotararea din 6 octombrie 2021, W.2 (Camera Control Extraordinar si Afaceri Publice a Curtii Supreme - Numire), C-487/19 EU:C:2021:798, pct. 125. jurisprudenta citata] „(punctul 57): „De asemenea, trebuie adaugat ca printre aceste elemente relevante se numara si jurisprudenta constitutionala din statul membru emitent, care pune sub semnul intrebarii primatul dreptului Uniunii si caracterul obligatoriu al CEDO, la fel ca si obligativitatea vigoarea hotararilor Curtii si a celor ale Curtii Europene a Drepturilor Omului referitoare la conformitatea cu acest drept si cu prezenta conventie a normelor acestui stat membru referitoare la organizarea sistemului sau judiciar, in special in numirea judecatorilor. » (pct. 80); a doua etapa a rationamentului in doua etape, constand intr-o examinare in concreto a consecintelor acestor nerespectari la nivelul instantelor din statul membru emitent competente sa judece procedura careia i se supune persoana cautata in statul membru respectiv: „In al doilea rand, autoritatea judiciara de executare trebuie sa verifice, in mod concret si precis, in ce masura deficientele constatate in prima etapa sunt de natura sa aiba un impact la nivelul instantelor competente din statul membru mentionat pentru a afla despre procedurile la care va fi supusa persoana in cauza si daca, avand in vedere situatia personala a acestei persoane, natura infractiunii pentru care aceasta din urma este urmarita penal si contextul de fapt in care este inregistrata emiterea acestui mandat de arestare, si tinand cont de informatiile eventual furnizate de acelasi stat membru in temeiul articolului 15 alineatul (2) din Decizia-cadru 2002/584, exista motive serioase si dovedite de a crede ca persoana respectiva prezinta un astfel de risc in cazul predarii acestuia din urma. [a se vedea, in acest sens, hotararea din 17 decembrie 2020, Openbaar Ministerie (Independenta autoritatii judiciare emitente), C-354/20 PPU si C-412/20 PPU EU:C:2020:1033, paragraful 55. dupa cum a citat jurisprudenta]”. (punctul 53) doar acest rationament in doua etape este de natura sa concilieze functionarea efectiva a mandatului european de arestare si lupta impotriva impunitatii, cu exercitarea libertatilor fundamentale (punctul 62): astfel, in contextul unui mandat european de arestare emis in scopul executarii unei pedepse sau masuri privative de libertate. (...)

Efectele sistemice sau generalizate ale sistemului judiciar al statului membru emitent au avut un impact concret asupra procesului penal la care a fost supusa, si in special asupra componentei formatiei de hotarare, care trebuia sa judece cauza penala in cauza, cum ar fi ca unul sau mai multi judecatori din aceasta formatie nu ar fi oferit garantiile de independenta si impartialitate cerute de dreptul Uniunii.

» (punctul 86); obligatia de a furniza informatii suplimentare si cooperare loiala:„ca prelungire a consideratiilor de mai sus, autoritatile judiciare emitente si de executare trebuie, pentru a asigura o cooperare eficienta in materie penala, sa utilizeze pe deplin instrumentele prevazute in special la articolul 8, alineatul 1, si la articolul 15 din cadru. Hotararea 2002/584 in vederea promovarii increderii reciproce ca baza a acestei cooperari [decretul din 6 decembrie 2018, IK (Executarea unei pedepse aditionale). C-551/18 PPU. EU:C:2018:991, punctul 63 si jurisprudenta citata]. » // „[...] orice comportament care atesta absenta cooperarii loiale din partea autoritatii judiciare emitente poate fi considerat de catre autoritatea judiciara de executare un element relevant in scopul evaluarii daca - persoana a carei predare este solicitat prezinta, in caz de predare, un risc real de incalcare a dreptului sau fundamental la un proces echitabil in fata unei instante instituite anterior de lege, consacrat in articolul 47. al doilea paragraf, din Carta. » (punctele 49, respectiv 85).

Privind existenta unor esecuri sistemice privind numirea justitiei din Romania

In speta, trebuie observat, pe de o parte, ca autoritatile judiciare romane au facut cunoscut, in scrisoarea Consiliul Superior al Magistraturii din Romania din 7 februarie 2023, ca raspuns la a doua informare suplimentara dispusa, ca „gestionarea dosarelor profesionale ale judecatorilor este asigurata de Consiliul Superior al Magistraturii din anul 2005, dosarele profesionale fiind preluate de la Ministerul Justitiei. » Hotararea CSM nr. 510 din 24 aprilie 2014, mentionata anterior, a adaugat obligatia includerii in aceste dosare profesionale a procesului-verbal de depunere a juramantului judecatorilor, depunerea juramantului in sine fiind o obligatie statutara reafirmata constant din Legea 92/1992. „Asadar, inainte de 24 aprilie 2014, nu exista obligatia transmiterii procesului-verbal de la ceremonia de depunere a juramantului la dosarul profesional al judecatorului, aceasta dovada ramanand fie in competenta instantei in care judecatorul si-a inceput activitatea, fie altor institutii care, peste timp, au gestionat dosarele profesionale ale judecatorilor si procurorilor. » indica in continuare autoritatile judiciare romane (n.red. CSM).

Totusi, aceasta imprejurare da nastere unei anumite incertitudini juridice in masura in care, in scrisoarea Curtii de Apel Brasov din 5 iulie 2023, aceleasi autoritati judiciare romane indica ca rezulta dintr-o traditie juridica neintrerupta din 1992 (art. 54 din Legea 92/1992, articolul 32(6) din Legea 303/2004, si articolul 80(2) din Legea 303/2022) ca nedepunerea juramantului, sau lipsa dovedirii acestei depuneri a juramantului este in mod necesar sanctionata prin nulitatea actelor savarsite de magistratii care sunt afectati de aceasta.

Intr-adevar, imprejurarea potrivit careia locul de conservare a procesului-verbal de depunere a juramantului - singurul document capabil sa raporteze indeplinirea acestei formalitati substantiale - ramane incerta, in cadrul dovezilor institutiilor neaparat determinate, nu este doar sistemic, inerent statutul justitiei din Romania la 24 aprilie 2014, dar si de natura sa creeze indoieli cu privire la componenta regulata a instantele romanesti. Depunerea juramantului, intrucat afecteaza angajamentul judecatorilor de a-si respecta obligatiile etice si confera puterea de a face, in numele statului, justitie a carei executare silita poate fi urmarita ulterior, constituie o garantie esentiala a procesul de numire a judecatorilor si, prin aceasta, contribuie la legitimitatea sistemului judiciar si la increderea cetatenilor in sensul jurisprudentei mentionate mai sus a CJUE.

Aceasta nerespectare sistemica a uneia dintre componentele dreptului la o instanta independenta si impartiala prezinta un risc real de incalcare a acestui drept in Romania, si reiese din elemente de incredere, comunicate de autoritatea judiciara a statului membru emitent, obiective si precise deoarece emanand in special din Consiliul Superior al Magistraturii din Romania, si actual din acest an si deja valabil la data hotararii de condamnare in anul 2020.

Asupra aprecierii in concreto in cauza dintre Paul Philippe AL ROMANIEL si procurorul roman

Pe de alta parte, trebuie remarcat ca aceasta nerespectare sistemica a avut impact asupra procesului penal la care a fost supus Paul Philippe AL ROMaNIEl, si in special in ceea ce priveste componenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie in timpul sedintei de judecata la pronuntarea hotararii de condamnare la data de 17 decembrie 2020.

Intr-adevar, in ceea ce priveste judecatorul lonut Mihai Matei, trebuie observat ca in scrisoarea Consiliului Superior al Magistraturii din Romania din 7 februarie 2023 nu a fost furnizata nicio informatie referitoare la depunerea juramantului.

Intr-adevar, cu privire la judecatorul Florentina Dragomir, procesul verbal de depunere a juramantului din 24 noiembrie 1997 a fost gasit la Consiliul Superior al Magistraturii Roman, in timp ce aceasta exercita functiile de procuror in cadrul Parchetului Judecatoriei Bucuresti; de asemenea, in ceea ce priveste judecatorul Loana Alina llie, procesul-verbal de depunere a juramantului din 16 august 2000 a fost gasit la Consiliul Superior al Magistraturii din Romania, in timp ce aceasta exercita functiile de judecator la instanta de fond Brasov;

Pe de alta parte, referitor la judecatorul lonut Mihai Matei, in scrisoare nu se face vorbire.

In ciuda unor noi informatii suplimentare, a treia dispusa in aceasta procedura pentru executarea unui mandat european de arestare, nu au fost furnizate informatii suplimentare. Intr-adevar, in pofida urmatoarei formulari exprese in dispozitivul ultimei informatii suplimentare - Consiliul Superior al Magistraturii din Romania, prin scrisoarea sa din 30 iunie 2023, a confirmat ca nu detine acest proces-verbal de depunere a juramantului si nici nu a comunicat data depunerii juramantului (al treilea paragraf din prima pagina a prezentei scrisori). Dimpotriva, exista chiar motive de evidentiere a unei contradictii in raspunsurile oferite de acest organ constitutional: in timp ce, in scrisoarea din 30 iunie 2023 in urma celei de-a treia informatii suplimentare dispuse, s-a precizat ca prima functie ocupata de Ionut Mihai Matei a fost de judecator la Judecatoria sector 3 Bucuresti, in corespondenta Consiliul Superior al Magistraturii din Romania din 9 decembrie 2022 in urma primelor informatii suplimentare dispuse, a precizat ca a fost functia de judecator la Judecatoria sector 1 Bucuresti.

Fara a se pronunta asupra temeiniciei hotararii de condamnare, care nu intra in competenta camerei de ancheta aici, cu toate acestea, este necesar sa reamintim, din informatii suplimentare furnizate de statul membru emitent, ca sanctiunea atasata nedepunerii juramantului rezida, in dreptul roman, in nulitatea actelor savarsite de magistrati, iar , in orice situatie, aceasta contradictie in raspunsurile oferite de autoritatile judiciare romane este de natura sa creeze indoieli cu privire la sinceritatea cooperarii oferite. In acest sens, in ceea ce priveste trei informatii suplimentare deja solicitate, si avand in vedere cele de mai sus, se impune respingerea cererii de informatii suplimentare formulate de Parchetul General de pe langa Curtea de Apel Paris care au ca scop verificarea ca procesul-verbal de depunere a juramantului judecatorului Ionut Mihai Matei nu se gaseste in alta locatie din cadrul Ministerului Justitiei Romaniei si sa asigure data depunerii juramantului.

In ceea ce priveste judecatorul Florentina Dragomir, in principiu, in scrisoarea Consiliului Superior al Magistraturii din 7 februarie 2023 se precizeaza ca procesul-verbal de depunere a juramantului a fost gasit la Consiliul Superior al Magistraturii din 24 noiembrie 1997, in timp ce lucra ca un procuror la Parchetul Judecatoriei Bucuresti. De asemenea, se indica ca, potrivit decretului Presedintelui Republicii Romania din 8 iulie 2009, „s-a dispus eliberarea doamnei Florentina Dragomir din functia de procuror la inalta Curte de Casatie si de Justitie si sa-i numeasca judecator la Tribunalul Bucuresti, din 14.07.2009.

Totusi, daca, conform raspunsului oferit de autoritatile judiciare romane la a doua informare suplimentara dispusa, se considera ca trecerea de la functiile de procuror la cele de judecator nu necesita o noua depunere a juramantului, in conformitate cu alin.5 al articolului 80 din Legea 303/2022 - care reglementeaza transferurile sau promovarile trebuie totusi observat ca doua elemente sunt de natura sa discrediteze acest raspuns: (i) in primul rand, conform admiterii autoritatilor judiciare romane ca raspuns la a treia informatie suplimentara dispusa, aceasta lege nu era aplicabila la momentul modificarii functie de magistrat, la 14 iulie 2009, fiind singura lege 303/2004 aplicabila; (ii) in al doilea rand, daca, initial, aplicarea acestei din urma legi (in special articolul 32 al acesteia) era de natura sa conduca la aceeasi solutie - nefiind necesara asigurarea garantiei pentru transferul sau promovarea . Decretul din 8 iulie 2009 mai sus mentionat stabileste si principiul „denumirii”. In acest sens, de altfel, autoritatile judiciare romane admit ca presupunerea ca trecerea de la functiile de procuror la cele de judecator nu ar necesita o noua depunere a juramantului nu se intemeiaza pe o prevedere legislativa expresa, nici pe jurisprudenta, ci pe o simpla opinie din partea acestora, asa cum se mentioneaza la pag. 4 din scrisoarea Curtii de Apel Brasov din 5 iulie 2023.

Astfel, in concluzie, din cele de mai sus se poate deduce ca esecurile sistemice in ceea ce priveste numirea judecatorilor in Romania au avut un impact asupra componentei formarii completului de judecata conducand la condamnarea lui Paul Philippe AL ROMANIEI la 17 decembrie 2020, a ramas indoiala reala asupra depunerii juramantului a doi dintre cei trei judecatori care au fost la Inalta Curte de Casatie si Justitie a Romaniei. Aceasta are ca rezultat un risc real, in cazul predarii, de incalcare a dreptului sau fundamental la un proces echitabil in fata unui tribunal independent si impartial, infiintat anterior prin lege, consacrat la articolul 47, alineatul 2, din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

Succesiunea a trei informatii suplimentare nu a facut posibila rezolvarea acestor incertitudini, marcate dimpotriva de cooperarea imperfecta a autoritatilor judiciare romane si de contradictia raspunsurilor acestora.

In plus, si in timp ce camera de ancheta de aici a avut in mod specific a chestionat autoritatile judiciare romane daca a existat o cale de atac, in temeiul dreptului roman, impotriva unei hotarari penale care era cu siguranta definitiva, dar care ulterior s-a dezvaluit ca a fost pronuntata de o instanta compusa neregulamentar, raspunsul autoritatilor judiciare.

Autoritatile romane nu ofera garantii suplimentare in cazul in care este mentionata contestatia in anulare in vederea aplicarii articolului 426, lit.d, din codul de procedura penala roman, nu se indica faptul ca aceasta ar fi deschisa in beneficiul lui Paul Philippe AL ROMANIEI; este o simpla mentiune generala a acestui recurs extraordinar pe ultima pagina a scrisorii Curtii de Apel Brasov din 5 iulie 2023;

Mai mult, exista indoieli cu privire la caracterul cu adevarat efectiv al unui astfel de recurs, (i) avand in vedere situatia personala a lui Paul Philippe AL ROMaNIEI, recunoscut tardiv ca mostenitor al penultimului rege al Romaniei, Carol al II-lea, de catre instantele romane in 2012 in urma mai multor hotarari judecatoresti internationale, (ii) avand in vedere natura infractiunilor pentru care Paul Philippe AL RÓMaNIEI a fost condamnat in Romania, cu caracter financiar si pe fondul litigiilor succesorale care il opun statului roman cu privire la padurea regala Snagov si ferma regala din Baneasa, (iii) si, in sfarsit, avand in vedere contextul de fapt al emiterii mandatului european de arestare, chiar in ziua pronuntarii deciziei Inaltei Curti de Casatie si Justitie si dupa ani de litigiu civil intre Paul. Philippe AL ROMANIEl si Statul Roman in jurul succesiunii regale a lui Carol al II-lea".

*Cititi aici integral Hotararea Curtii de Apel din Paris