Zilele trecute dezvaluiam cum a ajuns judecatorul George Dorel Matei de la Curtea de Apel Bucuresti sa judece o persoana care in trecut solutionase nefavorabil o petitie formulata de tatal magistratului, si chiar sa schimbe achitarea de la fond data pe art. 16 lit. c) CPP („nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea”) intr-o condamnare la 6 ani 9 luni si 10 zile, desi existau indiciile lipsei de impartialitate din partea lui Matei fata de inculpatii cauzei. Este, asa cum ne amintim, cazul functionarilor de la Primaria Sectorului 1, respectiv al fostului consilier al ex-primarului Sectorului 1 Andrei Chiliman, Razvan Mihai Iordan, si al fostului adjunct al Directiei Inspectie din Primaria Sectorului 1, Dan Toma - trimisi in judecata in 27 noiembrie 2015 de procurorii DNA Ploiesti, Lucian Onea si Mircea Negulescu – pe care judecatorul George Dorel Matei i-a judecat desi ar fi trebuit sa se abtina.

Dorel Matei a facut pe lupul moralist

Nu a facut-o insa, astfel ca judecatorul George Dorel Matei, prin judecarea dosarului nr. 43351/3/2015 privindu-i pe cei doi functionari ai Primariei Sectorului 1 a procedat in maniera pe care in trecut a considerat-o nelegala intr-o speta celebra.

Ne referim la dosarul nr. 3302/2/2015 de la Curtea de Apel Bucuresti, privind-o pe pensionara Mariana Rarinca, acuzata de santaj de fosta sefa ICCJ Livia Stanciu – achitata in apel, dar condamnata de Dorel Matei si Ana Maria Tranca la 3 ani de inchisoare cu suspendare, odata cu admiterea contestatiei in anulare (singura din istorie) formulata de DNA – din care judecatorul George Dorel Matei (foto stanga) a reusit sa o elimine pe judecatoarea Risantea Gagescu (foto dreapta), pe motiv ca s-ar afla intr-o stare de dusmanie cu Stanciu, dupa ce aceasta din urma ii respinsese candidatura pentru un post de judecator la Inalta Curte.

Concret, in cuprinsul hotararii de admitere a contestatiei in anulare in cazul Marianei Rarinca, presedintele de complet George Dorel Matei a declarat-o incompatibila in judecarea dosarului Rarinca pe judecatoarea Risantea Gagescu, motivand ca la concursul de promovare la Inalta Curte la care judecatoarea Risantea Gagescu s-a inscris, insa nu a promovat, din comisia de promovare a facut parte si fosta sefa a ICCJ Livia Stanciu (Click aici pentru a citi).

Judecatorul George Dorel Matei a argumentat atunci, in Decizia nr. 1006 din dosarul nr. 3302/2/2015, ca starea de incompatabilitate in care se afla Risantea Gagescu nu rezulta „din simplul schimb de replici cu ocazia interviului pentru promovare la ICCJ, in urma caruia judecatoarea G.R. a fost respinsa, ci rezulta din coroborarea acestui fapt cu modalitatea tehnica de argumentare a solutiei dispuse in dosarul nr. 22674/3/2015, considerentele deciziei nr. 733/20.05.2015 reflectand o atitudine de partinire in defavoarea persoanei vatamate, ce depaseste limitele general admise ale amprentei personale ale judecatorului in expunerea motivelor ce au condus la pronuntarea unei solutii”.

Abia asteptam motivarea hotararii de condamnare la 6 ani 9 luni si 10 zile dispusa de George Dorel Matei in cazul functionarilor Primariei Sectorului 1, sa vedem si noi cum intelege sa motiveze o condamnare dupa o achitare pe lipsa de probe un magistrat suspectat ca a judecat un dosar, desi exista banuiala legitima ca se afla in stare de incompatibilitate. Caci, oricat s-ar dori, nu poate fi omis faptul ca petitiile trimise de pe adresa de e-mail a judecatorului Ionut Matei in numele tatalui sau, Marin Matei, care reclama ca un proprietar de imobil nu respecta legea, au fost solutionate nefavorabil de reprezentatul Primariei Sectorului 1, Dan Toma, judecat si condamnat definitiv de Dorel Matei, dupa o achitare (Click aici pentru a citi).

Important de amintit este ca insusi judecatorul George Dorel Matei sustine in motivarea Deciziei din cazul Rarinca faptul ca pentru asigurarea unui proces echitabil este necesar ca dosarul sa fie judecat de magistrati impartiali. Unde o fi impartialitatea la Matei in dosarul functionarilor de la Primaria Sectorului 1?

Lumea Justitiei revine cu solicitarea la Inspectia Judiciara pentru declansarea de verificari fata de judecatorul George Dorel Matei pentru incalcarea obligatiei de a se abtine de la judecarea acestui dosar, desi exista banuiala legitima ca impartialitatea i-a fost afectata de interesele tatalui sau.

Iata ce afirma judecatorul George Dorel Matei despre modul in care trebuie sa se judece un dosar in vedere asigurarii dreptului la un proces echitabil in cauza Marianei Rarinca:

„Instanta subliniaza ca prezenta analiza nu vizeaza in nici o masura temeinicia sau fundamentarea faptica a deciziei nr. 733/20.05.2015, insa analiza existentei sau nu a cazului de incompatibilitate prevazut de art. 64 lit. f C.p.p. obliga in mod necesar Curtea sa faca referiri la elemente concrete ale considerentelor deciziei mentionate.

Remarca astfel ca tehnica de argumentare a solutiei adoptate in dosarul de mai sus este una particulara, oarecum exceptionala in peisajul practicii judiciare. Considerentele deciziei se bazeaza in cea mai mare parte pe aprecierea ca nelegale a probelor administrate in cursul urmaririi penale, ceea ce echivaleaza cu o incalcare a principiului separatiei functiilor judiciare prev. de art. 3 C.p.p., in conditiile in care incheierea judecatorului de camera preliminara de la Tribunalul Bucuresti pronuntata in data de 4.08.2014 prin care s-a constatat legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala nu a fost contestata de nici un participant procesual.

Prezentul complet mentioneaza cu deosebita claritate ca, intr-adevar, magistratii trebuie sa fie aparatorii drepturilor si libertatilor individuale recunoscute pe plan european, numai ca acest concept implica faptul ca magistratii ca profesionisti ai dreptului trebuie sa apere drepturile si libertatilor tuturor participantilor procesuali si nu numai pe ale inculpatilor, deoarece in aceasta din urma ipoteza si-ar suprapune competentele cu cele ale avocatilor inculpatilor, or, este de preferat ca intr-un proces echitabil sa existe in afara de avocatii inculpatilor si niste magistrati impartiali care sa judece cauza.

Nu in ultimul rand, instanta considera ca este de esenta unui proces echitabil asa cum este acesta prevazut de art. 6 CEDO, respectarea cu strictete a legislatiei nationale si doar in situatia unui conflict intre legea interna si legislatia internationala referitoare la drepturile omului, sa se aplice legislatia internationala. (...)

Respingerea candidaturii acestui magistrat la interviul de promovare la ICCJ de catre plenul CSM din care facea parte si persoana vatamata in conditiile in care aceasta din urma a formulat putine intrebari dar care au generat insa raspunsuri ce reliefau confuzii severe intre diferite institutii de drept fundamentale din partea persoanei intervievate, coroborat cu elementele de tehnica juridica mentionate anterior, afecteaza insa puternic prezumtia de impartialitate de care trebuie sa se bucure un magistrat atunci cand solutioneaza o cauza”.