Ziua de miercuri, 6 mai 2020, a venit cu o noua lovitura aplicata de catre Curtea Constitutionala a Romaniei politicienilor populisti, care nu se invata minte si insista sa repuna pe tapet taierea pensiilor de serviciu ale judecatorilor si procurorilor (demagogic denumite „pensii speciale”).

Mai exact, CCR a declarat neconstitutional proiectul de lege prin care PNL a fortat ciuntirea pensiilor – proiect votat orbeste de catre toate partidele, din impulsul populist de a satisface propaganda #rezist. Infrangerea Partidului National Liberal este cu atat mai usturatoare, cu cat decizia CCR a fost adoptata in unanimitate – deci inclusiv cu voturile judecatoarelor Livia Stanciu si Simina Tanasescu, numite de catre presedintele Klaus Iohannis la instanta de contencios constitutional.

Iata pasajul din comunicatul Curtii Constitutionale referitor la pensiile magistratilor:

„I. In ziua de 6 mai 2020, Plenul Curtii Constitutionale, in cadrul controlului anterior promulgarii, a luat in dezbatere:

A. Obiectiile de neconstitutionalitate a Legii privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu si indemnizatiile pentru limita de varsta, precum si pentru reglementarea unor masuri in domeniul pensiilor ocupationale, obiectii formulate de Inalta Curte de Casatie si Justitie si de Avocatul Poporului;

In cadrul dezbaterilor, Curtea Constitutionala, vazand obiectul cauzelor, a dispus conexarea acestora.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis obiectiile de neconstitutionalitate si a constatat ca Legea privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu si indemnizatiile pentru limita de varsta, precum si pentru reglementarea unor masuri in domeniul pensiilor ocupationale este neconstitutionala, in ansamblul sau.

Curtea a retinut, in esenta, ca legea criticata are un caracter profund eterogen, vizand statute profesionale diferite, precum si functii de demnitate publica, tratate impreuna din perspectiva pretinsului deziderat de eliminare a ”pensiilor speciale”, fara a se respecta exigentele impuse atat din punct de vedere al formei specifice fiecarui domeniu de reglementare, cat si al fondului reglementarilor. Astfel, in procedura de adoptare s-a incalcat ordinea de sesizare a Camerelor Parlamentului cu privire la modificarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, precum si obligatia constitutionala de dezbatere a reglementarilor privitoare la drepturile deputatilor si senatorilor in sedinta comuna a celor doua Camere ale Parlamentului, cu consecinta incalcarii dispozitiilor art.65 alin.(2) lit.j) si art.75 alin.(l) cu referire la art.73 alin.(3) lit.l) din Constitutie. De asemenea, actul normativ adoptat nu are la baza nicio documentare sau fundamentare, cercetare sau studiu de impact, fiind incalcate in acest sens prevederile constitutionale ale art.1 alin.(3) si (5) care consacra statul de drept, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor. Curtea a constatat in final ca legea a fost adoptata si cu incalcarea caracterului general obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale, reglementat de art.147 alin.(4) din Constitutie. Sub acest aspect, Curtea a statuat ca potrivit dispozitiilor art.147 alin.(4) din Constitutie, deciziile sale sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor, avand aceleasi efecte pentru toate autoritatile publice si toate subiectele individuale de drept”.

Partidul National de Lautari

Dupa cum vedeti mai sus, trei sunt motivele principale pentru care CCR a pus la respect PNL:

- Partidul National Liberal a tratat pensiile de serviciu ale magistratilor la fel ca alte categorii de pensii de serviciu, desi nu era deloc cazul, PNL-istii nefacand altceva decat un exercitiu de populism („pretinsul deziderat de eliminare a 'pensiilor speciale'”);

- PNL a incalcat decizii ale CCR. Chiar daca nu o spune explicit, este de presupus ca instanta se refera la propria jurisprudenta pe aceasta tema, aparuta in ultimele doua decenii. Mai exact, decizia CCR de miercuri este a treia de acest fel din ultimii 20 de ani, primele fiind Decizia nr. 20/2000 (o gasiti aici) si Decizia nr. 873/2010 (disponibila aici);

- formatiunea politica a actionat dupa ureche, plasmuind o initiativa de act normativ fara vreo „documentare sau fundamentare, cercetare sau studiu de impact”, mai arata Curtea.

In rest, Curtea Constitutionala constata un viciu procedural, prin aceea ca „s-a incalcat ordinea de sesizare a Camerelor Parlamentului”.

Amintim ca totul a inceput in 29 ianuarie 2020, cand judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au votat in unanimitate sa atace la CCR lucratura liberalilor (click aici pentru a citi). In aceeasi zi, Consiliul Superior al Magistraturii s-a raliat demersului ICCJ (click aici pentru a citi), exprimandu-si ingrijorarea fata de demersul Parlamentului. Doua zile mai tarziu, Avocatul Poporului Renate Weber trimitea o sesizare separata catre Curtea Constitutionala, pe aceeasi tema (click aici pentru a citi).

In incheiere, ne exprimam speranta ca macar acum, dupa cele trei umilinte incasate in ultimele trei decenii, politicienilor sa le vina mintea la cap si sa inteleaga ca nu poti trata pensiile magistratilor dupa bunul plac.