Motivare de noaptea mintii a unei condamnari definitive: instanta a inclus in dosar o persoana fara nici cea mai mica legatura cu cauza.

S-a intamplat la 27 mai 2022 in dosarul nr. 2567/3/2019, unde judecatorii Codruta Strimb (foto 1) si Valentin Ticea de la Curtea de Apel Bucuresti au mentinut pedeapsa de 3 ani de inchisoare cu executare dispusa la 28 mai 2021 de catre judecatoarea Gabriela Tatu de la Tribunalul Bucuresti fata de Vanessa Youness (foto 2 dreapta) – iubita fostului sef DIPI Gelu Oltean (foto 2 stanga) – pentru o presupusa fapta de trafic de influenta privind interventii pe langa fostul premier Emil Boc legate de licentele Microsoft. Problema este ca la finalul deciziei penale nr. 683/2022, magistratii CAB Codruta Strimb si Valentin Ticea, absolut din senin, au introdus o mentiune legata de fostul ministru al Transporturilor Dan Sova si de CET Govora, fara ca Dan Sova sau CET Govora sa aiba nici cea mai mica legatura cu dosarul Vanessei Youness. Practic, cei doi judecatori au facut copy-paste dintr-o alta sentinta care il viza pe Dan Sova si care, repetam, nu are nicio legatura cu dosarul Vanessei Youness.

Dan Sova apare la pagina 60 din motivarea de 62 de pagini (vezi facsimil 1):

„Astfel, Curtea, pe baza elementelor factuale retinute, concluzioneaza ca oferta lansata de inculpatul SOVA Dan – Coman s-a caracterizat prin: * seriozitatea si realitatea ei, nu a avut un caracter evaziv ori general, ci s-a referit in mod concret la unul din actele pe care functionarul trebuia sa-l efectueze in exercitiul atributiilor de serviciu; * a fost neechivoca si ferma in sensul obtinerii actului si satisfacerea interesului pe care il aveau atat inculpata cat si cumparatorii de influenta; * a fost cuantificabila, completa si precisa in sensul ca a inclus pretul influentei.

b. Urmarea imediata a faptei consta in starea de pericol creata pentru relatiile sociale referitoare la bunul mers al CET Govora, dar si cele referitoare la autoritatea, prestigiul ori credibilitatea functionarilor care lucreaza in aceasta institutie”.

Motivare pe model Nastase: trebuie sa dam un semnal societatii

Altfel, la zece ani distanta fata de profund controversata condamnare a fostului premier Adrian Nastase in dosarul „Trofeul Calitatii” de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, Curtea de Apel Bucuresti merge pe aceeasi idee a completului ICCJ din 2012 – si anume: condamnarea ca un semnal pentru societate.

In 2012 completul Liviei Stanciu motiva executia lui Nastase prin faptul ca „exemplul inculpatilor – sanctionati prin aplicarea unor pedepse principale intr-un cuantum moderat, stabilite diferentiat, in raport cu fiecare infractiune retinuta in sarcina lor, dandu-se relevanta efectiva valorii sociale atinse, gradului ridicat de pericol social concret, ce a fost agravat prin modalitatile de savarsire si calitatea persoanei inculpatului, dar cu executare in regim de detentie – trebuie sa reprezinte un puternic semnal de alarma in primul rand pentru toti reprezentantii clasei politice din Romania, cu mesajul ca ei nu sunt mai presus de lege, ca faptele penale si, in particular, cele de coruptie, pe care intentioneaza sa le comita, nu vor ramane nesanctionate, chiar daca, deseori, trece un interval de timp mai indelungat de la momentul savarsirii lor si pana la aplicarea pedepselor, perioada de timp de care inculpatii nu sunt, intotdeauna, straini”.

Acum, in 2022, completul Strimb-Ticea de la Curtea de Apel Bucuresti in inchisoare a Vanessei Youness prin faptul ca, in caz contrar, ar scadea increderea populatiei in capacitatea de riposta a justitiei.

Redam pasajul relevant din pagina 61 a motivarii CAB (vezi facsimil 2):

„In aceste conditii, o diminuare sau o majorare a cuantumului pedepsei este nejustificata. A reduce pedeapsa pentru o asemenea infractiune, cu impact social deosebit, ar echivala cu incurajarea tacita a inculpatei si a altora la savarsirea unor fapte similare si cu scaderea increderii populatiei in capacitatea de riposta a justitiei. Pe de alta parte, majorarea pedepsei ar face sa existe o riposta disproportionata fata de elementele factuale concrete ale cauzei si prin raportare la data savarsirii faptelor. De asemenea, imprejurarile cauzei, retinute mai sus, nu produc convingerea instantei de control judiciar ca scopul pedepsei poate fi atins fara executare”.

* Cititi aici intreaga decizie a Curtii de Apel Bucuresti