Membrii Sectiei pentru procurori in materie disciplinara din Consiliul Superior al Magistraturii au un motiv serios sa-i apuce ametelile la gandul ca nu-si vor mai putea bate joc cu atata usurinta de dosare disciplinare, respingandu-le nu pe fond, ci pe procedura (mai precis, admitand exceptii privind nulitatea actiunii, de cele mai multe ori ridicate chiar din oficiu).

Mai precis, „Brigada Nufarul” sau "Sindicatul", asa cum e cunoscuta Sectia pentru procurori a CSM, sta deasupra capului cu securea Curtii Constitutionale a Romaniei. Caci CCR este asteptata sa se pronunte pe o exceptie de neconstitutionalitate gandita sa desfiinteze art. 72 alin. 2 din Legea nr. 317/2004 a CSM.

Iata textul atacat la CCR:

„Inspectorii judiciari nu pot efectua cercetarea disciplinara sau orice alte lucrari care privesc judecatori sau procurori din cadrul instantelor ori parchetelor unde inspectorul a functionat. In acest caz, dosarul se repartizeaza altui inspector judiciar, in mod aleatoriu, cu respectarea dispozitiilor art. 73”.

Aberatia alineatului de mai sus consta in faptul ca el ii permite Sectiei pentru procurori in materie disciplinara sa-l interpreteze abuziv, „Sindicatul” desfiintand dosarele IJ chiar daca inspectorul judiciar si paratul nu fusesera colegi de instanta ori de parchet, activand acolo in perioade diferite. De altfel, aceasta este si ideea principala a exceptiei de neconstitutionalitate ridicate de catre Inspectia Judiciara: textul legal nu este suficient de clar, precis si previzibil, asa cum impune atat jurisprudenta CCR, cat si cea a CEDO.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata in 2020 de catre Inspectia Judiciara – condusa de judecatorul Lucian Netejoru (foto 1) –, dupa cum IJ insasi a dezvaluit in raportul de activitate aferent anului trecut. In acelasi document, Inspectia mentioneaza ca alta masura luata pentru evitarea unor contraatacuri pe procedura din partea Sectiei pentru procurori in materie disciplinara se refera la implementarea unui ECRIS propriu, astfel incat sa nu mai apara discutii legate de eventualele nerepartizari aleatorii ale dosarelor (click aici pentru a citi).

Revenind la exceptia de fata, trebuie sa spunem ca ea a fost ridicata in fata unui complet de 5 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr. 2319/1/2020, unde Inspectia Judiciara a declarat recurs impotriva unei hotarari prin care „Brigada Nufarul” il albise pe procedura (prin admiterea exceptiei nulitatii absolute a rezolutiei de exercitare a actiunii disciplinare) pe procurorul Alexandru Onica de la Parchetul de pe langa Judecatoria Targoviste, trimis in judecata pentru presupusa comitere a abaterii disciplinare de la art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor: „nerespectarea in mod repetat si din motive imputabile a dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor ori intarzierea repetata in efectuarea lucrarilor, din motive imputabile”.

„Sindicatul” s-a razbunat pe inspectoarea care a investigat-o pe Kovesi

Dupa cum veti vedea in starea de fapt expusa de catre Inspectia Judiciara in exceptia de mai jos, coincidenta face ca Sectia pentru procurori in materie disciplinara sa fi desfiintat pe procedura dosarul procurorului Onica pentru simplul fapt ca rezolutia privind exercitarea actiunii disciplinare a fost confirmata de catre adjuncta IJ de la acea vreme, procuroarea Andreea Mina (foto 2), iar aceasta s-ar fi aflat in situatia de incompatibilitate prevazuta atat de art. 72 alin. 2 din Legea nr. 317/2004, cat si de art. 9 alin. 1 si 2 din Regulamentul privind normele de efectuare a lucrarilor de inspectie, care statueaza urmatoarele:

„(1) In exercitarea atributiilor, inspectorii sunt obligati sa adopte o atitudine obiectiva, echidistanta si neutra, de natura a inlatura orice suspiciuni privind lipsa de impartialitate.

(2) Pentru asigurarea caracterului impartial si independent al activitatii, inspectorii nu pot efectua cercetarea disciplinara sau orice alte lucrari care privesc judecatori sau procurori din cadrul instantelor ori parchetelor unde au functionat”.

Altfel spus, cel mai probabil, procuroarea Mina activase la un moment dat in cariera la PJ Targoviste, ceea ce chipurile o facea incompatibila, indiferent daca fusese efectiv colega cu Alexandru Onica. Vorbim despre aceasi procuroare Andreea Mina care a lucrat la unul dintre rasunatoarele rapoarte ale Inspectiei Judiciare ce au dus la revocarea Laurei Kovesi de la conducerea DNA (click aici pentru a citi) si care a confirmat una dintre cauzele disciplinare vizand alta vedeta a Directiei Nationale Anticoruptie – procuroarea Florentina Mirica (click aici pentru a citi).

Inspectia a pierdut o batalie, dar nu si razboiul

Revenind la dosarul disciplinar al procurorului Onica, trebuie sa spunem ca Inspectia Judiciara a pierdut recursul la ICCJ, in data de 14 decembrie 2020, dar a obtinut din partea instantei supreme sesizarea CCR cu exceptia de neconstitutionalitate de mai sus.

Concret, IJ reclama faptul ca art. 72 alin. 2 din Legea 317/2004 incalca urmatoarele prevederi:

a) din Constitutia Romaniei:

- art. 1 alin. 3 si 5:

„(3) Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate.

(5) In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”;

- art. 16 alin. 2: „Nimeni nu este mai presus de lege”;

- art. 20:

„(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.

(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile”.

b) din Conventia Europeana a Drepturilor Omului:

- art. 6 privind dreptul la un proces echitabil:

„1. Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in mod public si in termen rezonabil, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa. Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de sedinta poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia, in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata absolut necesara de catre instanta cand, in imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei.

2. Orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pana ce vinovatia sa va fi legal stabilita.

3. Orice acuzat are, mai ales, dreptul:

a. sa fie informat, in termenul cel mai scurt, intr-o limba pe care o intelege si in mod amanuntit, despre natura si cauza acuzatiei aduse impotriva sa;

b. sa dispuna de timpul si de inlesnirile necesare pregatirii apararii sale;

c. sa se apere el insusi sau sa fie asistat de un aparator ales de el si, daca nu dispune de mijloacele necesare remunerarii unui aparator, sa poata fi asistat gratuit de un avocat din oficiu, atunci cand interesele justitiei o cer;

d. sa audieze sau sa solicite audierea martorilor acuzarii si sa obtina citarea si audierea martorilor apararii in aceleasi conditii ca si martorii acuzarii;

e. sa fie asistat gratuit de un interpret, daca nu intelege sau nu vorbeste limba folosita la audiere”.

IJ da asaltul cu decizia prin care CCR a umilit regimul Iohannis

Foarte interesant este ca in exceptia de neconstitutionalitate, Inspectia Judiciara invoca Decizia nr. 152/2020, prin care Curtea Constitutionala a desfiintat amenzile astronomice cu care regimul presedintelui Klaus Iohannis a terorizat romanii in starea de urgenta, amendandu-i cat se poate de abuziv, cu restrangerea libertatii de miscare nu prin lege (asa cum impune art. 53 alin. 1 din Constitutia Romaniei), ci printr-o ordonanta de urgenta (dupa cum aceeasi Constitutie interzice explicit la art. 115 alin. 6).

Mai exact, din acea decizie, Inspectia Judiciara citeaza pasajul in care CCR impune ca legea sa fie clara, precisa si previzibila (par. 32):

„Cerinta de claritate a legii vizeaza caracterul neechivoc al obiectului reglementarii, cea de precizie se refera la exactitatea solutiei legislative alese si la limbajul folosit, in timp ce previzibilitatea legii priveste scopul si consecintele pe care le antreneaza. De asemenea, potrivit principiului proportionalitatii, toate sanctiunile principale sau complementare aplicate contravenientului trebuie sa fie dozate in functie de gravitatea faptei”.

Iata principalul pasaj din exceptia de neconstitutionalitate:

„In ceea ce priveste fondul exceptiei, sustinem neconstitutionalitatea textului de lege prin raportare la art. 1, alin. 3 si 5, art. 16, alin.2 si art. 20 din Constitutia Romaniei si art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, cu referire la claritatea si lipsa de previzibilitate a normei legale, apreciind ca textul nu este suficient de clar si previzibil si ca nu respecta prevederile constitutionale si prevederile art. 6 CEDO mentionate anterior.

Ca situatie factuala, invederam ca, la data de 06.12.2019, Inspectia Judiciara, prin rezolutia nr. [4221B/06.12.2019, dispusa in lucrarea nr. 19-3108 din data de 06.12.2019], a admis sesizarea privind exercitarea actiunii disciplinare fata de domnul procuror [Alexandru Onica], procuror in cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria [Targoviste], pentru savarsirea abaterii disciplinare prev. de art.99 lit. h) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata si modificata si a sesizat Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii in materie disciplinara. In motivarea actiunii, in esenta, s-a retinut ca procurorul [Alexandru Onica] nu a solutionat un numar de ... dosare (... repartizate la urmarire penala proprie, din care ... preluate de Parchetul de pe langa Tribunalul ... si ... repartizate la supravegherea cercetarii penale in vederea adoptarii solutiei, din care ... dosare cu propunere de trimitere in judecata, ... dosare cu propunere de trecere a cauzei de la un organ de cercetare penala la altul, ... dosare cu propunere de renuntare la urmarire penala si ...cu propunere de clasare), respectiv a solutionat cu depasirea termenelor legale/rezonabile un numar de ... dosare (1 dosar repartizat la urmarire penala proprie si ... dosare repartizate la supravegherea cercetarii penale, din care ... dosar solutionat prin rechizitoriu si ... dosare solutionate prin declinare).

Cauza a fost inregistrata (n.r. de catre Sectia pentru procurori in materie disciplinara din cadrul CSM) sub nr. [21/P/2019].

La termenul din 08.07.2020, Sectia pentru procurori in materie disciplinara a pus din oficiu, in discutia partilor exceptia nulitatii absolute a actiunii disciplinare intrucat rezolutia de exercitare a actiunii disciplinare a fost confirmata de catre doamna inspector-sef adjunct [procuror Andreea Mina], aflata in situatia de incompatibilitate prevazuta la art. 72 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 si art. 9 alin. (1) si (2) din Regulamentul privind efectuarea lucrarilor de inspectie.

La termenul din 08.07.2020, Sectia pentru procurori in materie disciplinara a pus din oficiu, in discutia partilor exceptia nulitatii absolute a actiunii disciplinare intrucat rezolutia de exercitare a actiunii disciplinare a fost confirmata de catre doamna inspector-sef adjunct [procuror Andreea Mina], aflata in situatia de incompatibilitate prevazuta la art. 72 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 si art. 9 alin. (1) si (2) din Regulamentul privind efectuarea lucrarilor de inspectie.

Prin Hotararea nr. [7P] din 08.07.2020 emisa in dosarul nr. [21/P/2019], Sectia pentru procurori in materie disciplinara a dispus admiterea exceptiei nulitatii absolute a rezolutiei de exercitare a actiunii disciplinare nr. [4221B/06.12.2019, dispusa in lucrarea nr. 19-3108] din data de 06.12.2019 si pe cale de consecinta a fost constatata nulitatea actiunii disciplinare formulate de Inspectia Judiciara impotriva paratului [Alexandru Onica], procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria [Targoviste], pentru savarsirea abaterii disciplinare prevazute de art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

La data de 13.08.2020, Inspectia Judiciara prin reprezentant legal a declarat recurs impotriva Hotararii [7P]/08.07.2020 pronuntate in dosarul nr. [21/P/2019] al Consiliului Superior al Magistraturii – Sectia pentru procurori in materie disciplinara, cauza fiind inregistrata pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie-Completul de 5 judecatori, sub numarul [2319/1/2020].

Desi prin art.72 alin.2 din Legea nr.317/2004 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare s-a prevazut ca 'Inspectorii judiciari nu pot efectua cercetarea disciplinara sau orice alte lucrari care privesc judecatori sau procurori din cadrul instantelor ori parchetelor unde inspectorul a functionat. In acest caz, dosarul se repartizeaza altui inspector judiciar, in mod aleatoriu, cu respectarea dispozitiilor art. 73', Sectia pentru procurori in materie disciplinara a Consiliului Superior al Magistraturii a facut o extindere a acestor prevederi si in ceea ce priveste exercitarea atributiilor conferite de lege inspectorului-sef adjunct, respectiv cu privire la activitatea de confirmare a rezolutiilor emise de inspectorii judiciari.

Invederam ca dispozitiile art. 72 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 instituie o aparenta de lipsa de impartialitate pentru inspectorii judiciari in cazul in care acestia efectueaza cercetarea disciplinara sau orice alte lucrari care privesc judecatori sau procurori din cadrul instantelor ori parchetelor unde inspectorul a functionat, dispozitia constituind o garantie in ceea ce priveste respectarea principiilor independentei si impartialitatii.

O interpretare in sensul celor retinute de Sectia pentru procurori in materie disciplinara, conform careia incompatibilitatea reglementata prin art.72 alin.2 din Legea nr.317/2004 vizeaza si activitatea de confirmare/avizare etc. desfasurata de inspectorul-sef adjunct si pe cale de consecinta inspectorul-sef, consideram ca nu asigura atingerea scopului reglementarii (apararea independentei si impartialitatii inspectorilor judiciari), in special in cazurile in care obiectul actiunilor disciplinare vizeaza activitatea desfasurata de un magistrat la o alta unitate/structura de parchet/instanta de judecata la care inspectorul-sef/inspectorul-sef adjunct nu a functionat.

Mai mult, prin teza a II a aliniatului 2 al articolului 72 din Legea nr.317/2004, a fost reglementat remediul procesual al unei eventuale situatii de incompatibilitate a inspectorilor judiciari, respectiv repartizarea aleatorie a cauzei unui alt inspector judiciar, repartizare aleatorie care nu opereaza in cazul atributiilor exercitate de inspectorul-sef/inspectorul-sef adjunct.

Opinia anterior exprimata nu a fost imbratisata de Sectia pentru procurori in materie disciplinara, care a considerat ca prevederile art.72 alin.2 din Legea nr.317/2004 opereaza si in cazul exercitarii atributiilor de confirmare/avizare de catre inspectorul-sef/inspectorul-sef adjunct.

Avand in vedere cele anterior indicate, opinam ca dispozitiile art.72 alin.2 din Legea nr.317/2004 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare sunt lipsite de claritate, precizie si previzibilitate.

Potrivit jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, legea trebuie sa intruneasca cerinte de calitate care rezulta din art. 1 alin. (5) din Constitutie, respectiv: claritatea, precizia si previzibilitatea. Respectarea legilor este obligatorie, insa nu se poate pretinde unui subiect de drept sa respecte o lege care nu indeplineste aceste cerinte, intrucat acesta nu isi poate adapta conduita in functie de ipoteza normativa a legii. De aceea, una dintre cerintele principiului respectarii legilor vizeaza calitatea actelor normative. Asadar, orice act normativ trebuie sa indeplineasca anumite conditii calitative, respectiv sa fie clar, precis si previzibil (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, Decizia nr. 603 din 6 octombrie 2015, Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016).

Instanta de control constitutional, prin Decizia nr. [152 din 6 mai 2020], a statuat ca 'cerinta de claritate a legii vizeaza caracterul neechivoc al obiectului reglementarii, cea de precizie se refera la exactitatea solutiei legislative alese si a limbajului folosit, in timp ce previzibilitatea legii priveste scopul si consecintele pe care le antreneaza'.

Tot in acest sens este si Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010 a C.C.R., publicata in M. Of. nr. 584 din 17 august 2010, prin care a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate si s-a constatat ca prevederile art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 55/2002 sunt neconstitutionale.

In sustinerea lipsei de claritate si de previzibilitate a articolului 72 alin.2 din Legea nr.317/2004 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, invederam ca, si in jurisprudenta sa, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a statuat ca, legea trebuie sa indeplineasca anumite conditii calitative, printre acestea numarandu-se previzibilitatea (Cauza S.W. impotriva Marii Britanii, 7995 sau Cauza Cantorii impotriva Frantei, 1996).

In acest sens, CEDO a remarcat ca nu poate fi considerata 'lege' decat o norma enuntata cu suficienta precizie, pentru a permite cetateanului sa isi controleze conduita si consecintele care ar putea rezulta dintr-o anumita fapta (Cauza Sissanis impotriva Romaniei, 2007).

Viciul de redactare al textului de lege mentionat, constand in lipsa de corelare si de individualizare a tuturor situatiilor in care se aplica, respectiv atat atributiilor conferite inspectorii judiciari, cat si atributiilor inspectorului-sef/inspectorului-sef adjunct, apreciem ca afecteaza garantiile constitutionale referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Totodata, CEDO a retinut ca acest drept este un drept complex, care are mai multe componente. Printre acestea se regaseste, astfel cum rezulta din jurisprudenta mai sus amintita a Curtii Europene a Drepturilor Omului, si dreptul destinatarului normei de a fi informat intr-o maniera lipsita de ambiguitati asupra comportamentelor interzise, pe care este obligat sa le evite. Pentru ca acest drept sa fie asigurat in mod efectiv, enunturile juridice trebuie sa fie clare, precise si explicite, astfel incat sa il poata avertiza in mod inechivoc asupra gravitatii consecintelor nerespectarii prescriptiilor legale cuprinse in acestea. Or, dispozitiile art. 72 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, republicata, nu respecta aceste cerinte esentiale de redactare”.

Onica ghinionistul

Incheiem, mentionand ca procurorul Alexandru Onica mai are un dosar disciplinar, dar inca netrimis in judecata la CSM. A spus-o insasi Inspectia Judiciara, intr-o adresa trimisa Sectiei pentru procurori din CSM in ianuarie 2021. Mai exact, la 5 ianuarie procurorul Onica a depus cererea de pensionare (avand o vechime de peste 25 de ani), dar la 22 ianuarie Inspectia a atentionat ca incepuse cercetarea disciplinara fata de magistrat (evident, in alt dosar decat cel de mai sus, inchis definitiv de catre ICCJ). Pe cale de consecinta, procurorii CSM au suspendat cererea de pensionare a colegului de breasla pana la solutionarea definitiva a cauzei disciplinare. Nu ne bucuram de raul omului, ci doar remarcam sec nefericita realitate.

* Cititi aici intreaga exceptie de neconstitutionalitate

* Cititi aici Hotararea nr. 82 din 26 ianuarie 2021, unde Sectia pentru procurori mentioneaza noul dosar disciplinar al lui Onica