Judecatorii incep sa ia atitudine fata de practicile procurorilor DNA care deschid dosare penale impotriva magistratilor, pentru solutiile si hotararile adoptate, incalcand in mod grosolan independenta acestora. Doar in ultimele doua luni DNA a inceput urmarirea penala sau a trimis in judecata, pentru diverse fapte, nu mai putin de sapte judecatori, dosarele vizand hotarari pronuntate de acestia. Este vorba despre judecatoarele Dumitrita Piciarca, Liliana Badescu si Veronica Cirstoiu de la Curtea de Apel Bucuresti, Ovidiu Galea si Raluca Beatrix Cuc de la Tribunalul Bihor, precum si de Daniela Denisa Vidican si Florica Roman de la Curtea de Apel Oradea. De altfel, aceasta din urma, intr-o scrisoare trimisa Lumeajustitiei.ro, a avertizat ca DNA risca sa se transforme intr-o “suprainstanta”, oricand judecatorii incomozi putand fi trasi la raspundere pentru solutiile adoptate. Pericolul este unul real, dar pana acum CSM nu a luat pozitie in legatura cu aceasta problema, in conditiile in care, repetam, independenta judecatorilor este astfel grav pusa in pericol, prin actiunile procurorilor DNA care le cer socoteala pentru hotararile lor.

In aceste conditii, zeci de judecatori de la Curtea de Apel Oradea si Tribunalul Bihor au trimis sesizari catre CSM in care cer Consiliui sa ia atitudine fata de practicile DNA. Sa clarifice daca un judecator poate sau nu sa dea detalii din dosar, despre probele dupa care a judecat, despre modul in care a deliberat sau despre cum a gandit cand a pronuntat o solutie. Demersul acestora vine dupa ce judecatorii Ovidiu Galea, Raluca Beatrix Cuc, Daniela Denisa Vidican si Florica Roman au fost pusi sub urmarire penala, intr-o cauza in care, la fel ca si in cazul judecatoarelor de la Curtea de Apel Bucuresti, DNA ancheteaza modul in care a fost solutionat un dosar.

Cele doua sesizari, care sunt atasate integral la finalul articolului, sunt extrem de bine documentate si sustinute din punct de vedere legal. Ele au fost trimise in urma unor decizii adoptate de Adunarile Generale ale judecatorilor de la respectivele instante.

Prezentam in continuare fragmente din sesizarea trimisa catre CSM, la 7 aprilie 2014, de Curtea de Apel Oradea, semnata de 29 de judecatori, printre care si Dana Cigan (foto 1), presedinta instantei:

“La data de 3 aprilie 2014 a avut loc o Adunare Generala a judecatorilor din cadrul Curtii de Apel Oradea, ocazie cu care a fost pusa in discutia celor prezenti sesizarea D-nei judecator Cuc Raluca, audiata in calitate de suspect in dosarul penal nr. 37/P/2012 aflat pe rolul DNA – Serviciul Teritorial Oradea. In legatura cu acest dosar, la data de 31.03.2014, pe site-ul DNA a aparut un comunicat de presa prin care se aducea la cunostinta opiniei publice faptul ca, s-a dispus efectuarea urmaririi penale fata de patru judecatori de la Curtea de Apel Oradea, respectiv Tribunalul Bihor, in cuprinsul caruia s-au facut referiri legate de modul in care ar fi avut loc deliberarea in cadrul pronuntarii unei decizii.

Aspectele semnalate in cuprinsul sesizarii au generat in randul judecatorilor o stare de ingrijorare legata de posibilitatea lezarii independentei acestora, in conditiile in care, ar putea fi chemati in orice moment in fata DNA, pentru a da explicatii vizand modul de interpretare a probelor in dosarele pe care le instrumenteaza, de pregatirea lor profesionala, de modul in care a decurs deliberarea, respectiv, de modul in care se raporteaza la opinia separata, exprimata de unul dintre membrii completului de judecata din care au facut parte.

Independenta Justitiei este un principiul de baza pe care se intemeiaza activitatea de judecata, consacrat in cuprinsul reglementarilor nationale si internationale. (…)

In acest context, avand in vedere dispozitiile art. 1 alin.1 din Legea 317/2004, va adresam rugamintea de a va exprima un punct de vedere cu privire la urmatoarele aspecte:

1. Daca, in situatia in care, un judecator face obiectul unei anchete penale, poate, in cuprinsul declaratiilor pe care le da, sa incalce secretul, deliberarii, consacrat de art.91 alin.2 din Legea 303/2004, potrivit carora, incalcarea secretului deliberarii constituie abatere disciplinara.

2. Daca se impune ca judecatorii care sunt anchetati pentru pretinse fapte penale, in special, pentru fapte legate de exercitarea atributiilor de serviciu, sa se abtina de la solutionarea cauzelor de competenta organului penal care ii ancheteaza, respectiv, daca acestia nu se afla intr-un conflict de interese intr-un asemenea caz, cu atat mai mult cu cat, cererile de abtinere ale judecatorilor implicati sunt apreciate de reprezentantii mass-media ca fiind un refuz de a judeca cauzele privind sesizarile DNA?

3. Aceste aspecte sunt de natura sa afecteze imaginea si independenta Justitiei?”

Prezentam fragmente din sesizarea trimisa CSM, la 9 aprilie 2014, de judecatorii de la Tribunalul Bihor, semnata de presedintele instantei Constantin Manoliu (foto 2):

“In contextul unor anchete penale recente aflate pe rolul DNA s-a pus problema audierii in calitate de suspecti cat si de martori a unor judecatori, intrebarile adresate de procuror in cursul anchetei vizand aspecte legate de modul de deliberare, durata deliberarii, rationament juridic aplicat, modul de interpretare a probei si pozitia fata de opinia separata a altui judecator.

Se pune intrebarea de principiu si in interpretarea normelor legale lacunare si aparent contradictorii in materie, in ce masura in cadrul anchetei penale (care poate viza o fapta de coruptie dar si orice alta fapta penala), judecatorul audiat fie ca suspect, fie ca martor, fie in orice alta calitate, poate refuza sa dea declaratii autoritatii, respectiv procurorului, prevalandu-se de secretul deliberarii ca un element al garantiei apararii independentei Justitiei.

In caz afirmativ s-ar impune o definire clara a acestui secret al deliberarii, respectiv a aspectelor cu privire la care judecatorul poate refuza sa dea declaratii sau nu poate fi ascultat, pentru evitarea riscului de a transforma o protectie intr-un scut impotriva anchetelor justificate, fie la nivelul parchetelor, fie in cadrul raspunderii disciplinare a judecatorilor.

De asemenea este utila pronuntarea si cu privire la diferenta intre secretul profesional si secretul deliberarii si clarificarea regimului juridic al celor doua institutii.

Clarificarea problemei de principiu prezinta o importanta practica sporita, deoarece din coroborarea textelor legale incidente, ce se vor expune in cele ce urmeaza, ar rezulta pe de o parte ca refuzul judecatorului de a da declaratii in fata organelor de ancheta penala legat de secretul deliberarii poate constitui infractiune, in timp ce dezvaluirea secretului profesional sau al deliberarilor constituie o abatere disciplinara.

Necesitatea clarificarii acestor aspecte se impune deoarece in prezent un judecator chemat pentru a fi audiat ca suspect sau ca martor sau in orice alta calitate, de catre organele de ancheta penala, nu beneficiaza de o protectie legala eficienta si expresa in Codul de Procedura Penala care sa permita refuzul justificat de a face declaratii in privinta modului de deliberare.

Din contra reglementarea actuala vulnerabilizeaza pozitia magistratului judecator si il expune deoarece refuzul de a da declaratie se va putea interpreta de organul de urmarire ca un act de obstructionare a justitiei. (…)

Desigur obiectul probatiunii nu il va putea forma modul de deliberare pentru ca nu exista o asemenea fapta incriminata si in mod logic nici al anchetei si implicit nici intrebarile nu ar putea sa vizeze aceste aspecte insa este foarte important de stabilit in concret daca totusi aceste intrebari se pun care este conduita procesuala corecta a judecatorului in acest caz si efectul imediat si daca exista o protectie efectiva, eficienta si imediata daca refuzul de a raspunde la asemenea intrebari fie in calitate de suspect, fie in calitate de martor, se urmareste a fi sanctionat pe cale penala.

In cazul in care se ajunge la concluzia ca secretul deliberarii se impune a fi protejat ca element al independentei Justitiei s-ar putea impune punerea in discutie a unei propuneri de initiativa legislativa in sensul reglementarii exprese, fie in codul de procedura penala, fie in legile speciale de organizare a profesiei, a interdictiei de a audia un judecator cu privire la toate aspectele legate de deliberare, luarea hotararii si aprecierea probelor, fara insa ca aceasta protectie sa permita ascunderea unor imprejurari care sunt legate de fapte de coruptie sau orice alte fapte penale. (…)

Pentru toate aceste motive va solicitam ca, punand in balanta toate textele legale incidente, sa va pronuntati cu privire la existenta sau nu a unei obligatii in sarcina judecatorului de a da declaratii in fata autoritatilor judiciare, respectiv a procurorului, fie in calitate de martor, fie in calitate de suspect, fie in orice alta calitate, cu privire la aspectele care tin strict de secretul deliberarii si confidentialitatea lucrarilor pe care sunt de asemenea obligati sa le respecte si care le protejeaza independenta”.

*Cititi aici integral sesizarea Curtii de Apel Oradea catre CSM

*Cititi aici integral sesizarea Tribunalului Bihor catre CSM

*Cititi aici scrisoarea judecatoarei Florica Roman