In urma cu cateva luni o adevarata operatiune de manipulare a fost declansata in Romania. Pe anumite canale s-a incercat acreditarea ideii ca avocatii isi doresc sa fie mai presus de lege, sa beneficieze de imunitate. Insasi ministresa Justitiei Raluca Pruna a acuzat ca prin modificarea Legii 51/1995 privind organizarea profesiei de avocat se doreste crearea unei „imunitati absolute” pentru avocati. In realitate, nu exista nicio imunitate pentru avocati, si nimeni nu a cerut acest lucru. Totul nu a fost decat o falsa problema. O explica reputatul avocat Gheorghe Musat (foto), fondatorul cunoscutei case de avocatura „Musat & Asociatii”.

Intr-un interviu acordat revistei „Business Magazin”, Gheorghe Musat arata cat se poate de clar ca avocatii nu isi doresc decat protejarea secretului profesional, iar acest lucru nu este un privilegiu, ci un drept fundamental al persoanei care apeleaza la un avocat. Gheorghe Musat precizeaza ca fara protejarea secretului profesional nu se poate vorbi de respectarea dreptului la aparare, care este automat golit de continut atunci cand comunicarile dintre avocat si client sunt cunoscute de catre cealalta parte a procesului civil sau de catre acuzare. Totodata, Gheorghe Musat subliniaza ca orice avocat poate fi cercetat pentru savarsirea unei fapte penale si este supus rigorilor legii ca orice alta persoana:

„Avocatii nu-si doresc 'imunitate' si nu au cerut niciodata asa ceva.

Comentariile publice, cu privire la o pretinsa 'imunitate' a avocatilor, inclusiv din partea unor demnitari cu studii juridice, au creat o imagine deformata in societate cu privire la doleanta avocatilor.

Ceea ce vor avocatii este protejarea secretului profesional dintre client si avocat, o regula consacrata in toate democratiile lumii, caci secretul profesional nu reprezinta un privilegiu al avocatului, ci un drept fundamental al persoanei care apeleaza la avocat. Asta au vrut avocatii si nimic altceva.

Fara protejarea secretului corespondetei dintre client si avocat si garantii de protectie a lucrarilor avocatului in relatia cu clientul sau nu se poate vorbi de protectia dreptului constitutional la aparare al unei persoane, iar acest luru il stie si un student la drept.

Atunci cand comunicarile dintre avocat si client sunt cunoscute de catre cealalta parte in procesul civil sau de catre acuzare prin interceptari si perchezitii asupra avocatului, dreptul la aparare al persoanei este golit de continut.

Asta nu inseamna ca un avocat nu poate fi cercetat pentru savarsirea unei fapte penale, fiind de la sine inteles ca intr-o astfel de situatie avocatul in cauza este supus rigorilor legii ca orice alta persoana.

Asadar, 'imunitatea' avocatilor este o falsa problema si este regretabil ca persoane cu functii importante in justitie au alimentat aceasta falsa imagine”.

Gheorghe Musat: „Abandonarea standardelor etice ale profesiei, subrezirea integritatii si responsabilitatii in exercitarea serviciului avocatial, afecteaza grav perceptia publica despre avocati si rolul avocatilor in societate”

In acelasi interviu acordat revistei „Business Magazin”, avocatul Gheorghe Musat abordeaza un alt aspect extrem de important pentru profesia de avocat. Este vorba despre etica. In acest sens, Gheorghe Musat atrage atentia ca „abandonarea standardelor etice ale profesiei, subrezirea integritatii si responsabilitatii in exercitarea serviciului avocatial, afecteaza grav perceptia publica despre avocati si rolul avocatilor in societate”. In opinia reputatului avocat, este obligatoriu sa se restabileasca dominanta excelentei asupra profitului imediat, precum si restabilirea angajamentului fata de profesia de avocat si codul deontologic:

„Etica este importanta in orice profesie, iar in avocatura etica este cruciala. Profesia de avocat se caracterizeaza printr-o activitate ce depaseste materia juridica si include etica, reputatie, integritate, iar concurenta tot mai apriga si accentul pe maximizarea profiturilor financiare pe termen scurt afecteaza negativ imaginea, reputatia si credibilitatea avocatilor.

Abandonarea standardelor etice ale profesiei, subrezirea integritatii si responsabilitatii in exercitarea serviciului avocatial, afecteaza grav perceptia publica despre avocati si rolul avocatilor in societate.

Nu este un secret ca lumea oamenilor de afaceri parcurge o perioada de tensiune si tranzitie, la fel si lumea politica, insa ingrijorari apar si la nivelul profesiei juridice. Ar fi suficient sa amintim ca in ultimele luni avocati cu notorietate – unii dintre ei ocupand inalte functii de demnitate publica – au fost arestati pentru fapte penale grave, unele savarsite in complicitate cu proprii lor clienti.

Incontestabil, paradigma profesiei noastre este sa ne servim clientii si intr-adevar prima responsabilitate a avocatului este fata de client, dar mai avem o responsabilitate – la fel de mare – fata de profesie si fata de norma de drept. Intre aceste doua responsabilitati nu exista nicio contradictie. Dintotdeauna avocatii au avut si au obligatia sa analizeze daca solicitarile clientilor se incadreaza in hotarele legii, caci protectia intereselor clientului nu se poate face in afara legii. Altfel, responsabilitatea fata de client se transfera in iresponsabilitate cu grave prejudicii atat fata de client, cat si fata de avocat.

Sigur, firmele de avocati vor fi in continuare conduse si din perspectiva comerciala, pentru ca asa le obliga concurenta (inclusiv concurenta firmelor straine), insa succesul firmelor locale de avocati va depinde in mare masura de aderenta la standardele etice de integritate si responsabilitate in exercitarea serviciului avocatial.

Experienta din ultimii ani ne-a aratat ca tot mai multi avocati romani pun accentul pe profitul financiar, iar faptul ca unele firme de avocati au inclinat balanta atat de mult inspre consideratiile financiare, in detrimentul considerentelor etice, va conduce inevitabil la o lipsa generalizata de incredere a publicului in avocati, iar asta va afecta iremediabil reputatia profesionala a avocatilor inclusiv a celor care-si desfasoara activitatea in cadrul firmelor mari.

Parcurgem o perioada in care este nevoie de o noua paradigma pentru firmele de avocatura, bazata pe o cultura a integritatii, pe echilibru intre profiturile comerciale si valorile etice ale integritatii si responsabilitatii, intre succesul financiar si cel profesional.

Este crucial sa restabilim dominanta excelentei asupra profitului imediat, sa restabilim angajamentul fata de profesie si codul deontologic al profesiei, altfel vom avea toti de suferit”.

*Cititi aici articolul din Business Magazin