Fostul presedinte al Romaniei Traian Basescu (foto) pur si simplu a comis o serie de falsuri atunci cand a declarat pe proprie raspundere, sub semnatura, ca nu a colaborat cu Securitatea. Aceasta va fi concluzia in cazul in care va ramane definitiva nimicitoarea sentinta pronuntata vineri, 20 septembrie 2019, de catre judecatorul Victor Hortolomei de la Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a de contencios administrativ si fiscal.

Magistratul a admis actiunea prin care Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii a cerut ca instanta sa constate calitatea de colaborator al lui Basescu.

Iata minuta sentintei CAB nr. 471/2019 (dosar nr. 3160/2/2019):

„Admite actiunea. Constata calitatea de colaborator al Securitatii in privinta paratului Basescu Traian. Cu recurs in 15 zile de la comunicare. Recursul se depune la C.A.B.-S a-VIII-a C.A.F. Pronuntarea se face prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei, azi, 20.09.2019, conform art. 396 alin. 2 din Codul de procedura civila”.

Lumea Justitiei v-a prezentat aici inca din iunie facsimilele turnatoriilor facute de Traian Basescu sub numele conspirativ „Petrov”. Tot Luju.ro a anticipat corect joi, 19 septembrie 2019, ca Basescu are toate sansele sa piarda procesul, intrucat Curtea de Apel Bucuresti are deja jurisprudenta solida in acest domeniu. Mai exact, in 2015, intr-o speta trasa la indigo cu cea a fostului presedinte, CAB a admis cererea prin care CNSAS solicita constatarea calitatii de lucrator al Securitatii a unei persoane care activase, la fel ca Traian Basescu, tot in cadrul Directiei a IV-a de contrainformatii militare (UM 0525) din Departamentul Securitatii Statului (click aici pentru a citi).

„Se scufundaseu” in dosar penal

In situatia in care Inalta Curte va confirma sentinta data vineri de judecatorul CAB Victor Hortolomei, Parchetul General va putea foarte bine sa-i deschida lui Traian Basescu dosar penal pentru fals in inscrisuri sub semnatura privata si uz de fals, in conditiile in care politicianul a depus cel putin patru declaratii pe propria raspundere ca nu a colaborat cu Securitatea ca politie politica:

- cate una in 2004 si 2009, la alegerea ca presedinte al Romaniei (conform art. 27 din Legea nr. 370/2004 privind alegerea presedintelui Romaniei);

- alta in 2016, cand a devenit senator (potrivit articolelor 52 si 53 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente);

- ultima in 2019, la intrarea in Parlamentul European (asa cum dicteaza art. 16 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European).

In plus, in martie 2004 (cand era primar general al Bucurestilor), Traian Basescu a declarat acelasi lucru, tot sub semnatura, intr-un proces de calomnie pe care i l-a intentat  analistului Mugur Ciuvica, dupa ce presedintele Grupului de Investigatii Politice facuse dezvaluiri despre colaborarea politicianului cu Securitatea (vezi facsimil). Gasiti pe site-ul GIP intreaga relatare a cazului.

Si nu numai atat: daca va ICCJ va stabili definitiv ca a colaborat cu Securitatea ca politie politica, Traian Basescu risca sa isi piarda mandatul de europarlamentar castigat in acest an, precum si privilegiile date de calitatea de fost presedinte (casa, masina, SPP-isti, indemnizatie lunara etc.).

Basescu insista: „Institutia care se ocupa de noi erau Contrainformatiile Militare, despre care la 21 de ani habar n-aveam ca sunt parte a Securitatii”

Tot vineri, intr-o interventie telefonica la Digi 24, Traian Basescu a reluat binecunoscuta idee ca habar n-avea ca Securitatea include Directia de Contrainformatii Militare:

„Este o decizie a judecatorului. Nu pot s-o contest decat legal, ca om care a tinut la constructia unui sistem de justitie. Deci voi contesta decizia la Inalta Curte. (...) Stiu ce am facut. Nu cred ca ce am facut eu poate fi etichetat ca fiind colaborare cu Securitatea. Mai ales ca este vorba de documente din Institutul de Marina, cand institutia care se ocupa de noi erau Contrainformatiile Militare, despre care la 21 de ani habar n-aveam ca sunt parte a Securitatii. (...)

Pentru mine, trebuie sa recunosc, este o oarecare amaraciune: dupa ce am condamnat comunismul, am deschis arhivele Securitatii si le-am transferat catre CNSAS din dispozitia mea, am deschis arhivele Comitetului Central (n.r. al PCR), acum sa am un asemenea verdict. Voi incerca sa merg pana la capat, uzand de toate drepturile constitutionale pentru clarificarea lucrurilor”.

Confruntat cu faptul ca initial dosarul lui de la CNSAS era gol, documentele incriminatoare aparand abia mult mai tarziu, Basescu a replicat razand: „Eu de unde sa stiu? Avantajat (n.r. ca presedinte in functie) as fi fost daca documentele se distrugeau. Dar nu s-au distrus. Ganditi-va ca am fost presedinte si puteam sa le cer. Nu m-a interesat niciodata sa cer daca exista sau nu documente. Nu m-am interesat, pentru ca nu mi-am facut probleme. Stiam ca nu am avut legaturi ilegale cu Securitatea. (...) Pana la Revolutie, ati stiut ca Contrainformatiile Militare sunt parte a Securitatii? Marturisesc ca eu la 21 de ani oricum nu stiam”.

Sursa foto: Cotidianul.ro