Cristian Cioaca il acuza pe judecatorul Gheorghe Neacsu de la Tribunalul Arges, care a dispus condamnarea politistului la 22 de ani de inchisoare pentru omor calificat si profanare de mormine, ca a pronuntat sentinta bazandu-se pe probe nelegale, motivandu-si decizia pe rechizitoriul procurorilor, ci nu pe probatoriul administrat in faza cercetarii judecatoresti. Lumeajustitiei.ro va prezinta in exclusivitatea motivele de apel depuse la Curtea de Apel Pitesti de politistul Cristian Cioaca, acuzat de uciderea sotiei sale, avocata Elodia Ghinescu impotriva sentintei data de judecatorul Gheorghe Neacsu de la Tribunalul Arges. Primul termen este programat pentru data de 9 septembrie 2013.

Cristian Cioaca: "Simpla afirmare a unei concluzii fara indicarea unor date concrete, fara a arata in ce mod au fost stabilite aceste date nu inseamna motivare"

In expunerea de motive inaintata de Cioaca, reprezentat in instanta de avocata Maria Vasii, politistul contesta hotararea data de judecatorul Neacsu, apreciind ca este nelegala si netemeinica, in sensul ca Hotararea nu imbraca forma ceruta de lege sub sanctiunea nulitatii absolute, impusa de normele imperative prevazute de art. 356 din Codul de procedura penala.

In acest sens, in motivele de apel depuse la dosarul nr.1252/109/2013 politistul Cristian Cioaca, prin avocata Maria Vasii, sustine ca judecatorul Gheorghe Neacsu de la Tribunalul Arges nu a indicat cu claritate temeiurile pe care si-a fundamentat hotararea, sentinta necuprinzand raspunsuri pentru fiecare argument in cauza. Cioaca arata ca nu este suficienta mentionarea textelor de lege pentru o condamnare, ci este necesara o motivare in fapt, care sa asigure accesul la un proces echitabil:

"-hotararea judecatorului primei instante nu descrie fapta in concret ci preia expunerea acuzatiei din rechizitoriul procurorilor;

-hotararea primei instante nu cuprinde o examinare a probelor care au servit ca temei al condamnarii;

-judecatorul cauzei nu face o analiza a probelor raportat la criticile aduse de catre aparare cu privire la preluarea selectiva si chiar in FALS a concluziilor rapoartelor tehnico-stiintifice si a expertizelor;

-judecatorul primei instante nu a examinat si nu a motivat inlaturarea probelor propuse de catre aparare;

-judecatorul cauzei nu a examinat si nu a motivat aspectele de nelegalitate a mijloacelor de probe – in conformitate cu prevederile art.644 Cpp. (...)

Motivarea solutiei este o indatorire care inlatura orice aspect discretionar in realizarea justitiei si ofera partilor posibilitatea sa isi formeze convingerea cu privire la legalitatea si temeinicia hotararii.

Simpla afirmare a a unei concluzii fara indicarea unor date concrete, fara a arata in ce mod au fost stabilite aceste date nu inseamna motivare".

Cristian Cioaca invoca nulitatea absoluta a lucrarilor de urmarire penala intocmite in perioada 2008-2012

In expunerea de motive depusa de Cristian Cioaca se arata ca judecatorul Neacsu nu a tinut cont de existenta cazului de nulitate absoluta, dat de faptul ca nu a fost respecta cerinta de incunostiintare a avocatului apararii pe durata lucrarilor de urmarire penala, si nu a admis cererea de restituire a dosarului pentru refacerea urmarii penale, asa cum era prevazut de lege:

"La dosarul cauzei exista depusa cererea avocatului ales MARIA VASII, inregistrata la 12 februarie 2008, inscris depus la filele 179- 180 dosar, prin care am solicitat expres a fie incunostintata prin telefon la nr 0748906811 despre lucrarile de urmarire penala, facand mentiunea explicita ca “doresc sa asist la toate actele de urmarire penala in cauza”.

Aceasta cerere am reiterat-o si la data de 13 august 2009, data la care s-a incheiat procesul- verbal, depus la fila 189 dosar de urmarire, prin care subsemnatul inculpat, in prezenta avocatului ales Maria Vasii am precizat ca, “doamna avocat este singurul avocat ales, si ca doresc ca la efectuarea actelor de urmarire penala sa fie instiintata doar dna avocat Maria Vasii.”

Impotriva obligatiilor legale si a dreptului recunoscut prin art. 172 alin 1 cpp , nu a existat nici o incunostintare din partea organului de urmarire penala pana la preluarea dosarului de catre domnii procurori Romulus Vargas si Maria Militaru. De la aceasta data s-a procedat legal la audierile de martori si perchezitii, fiind incunostinata legal doamna avocat prin anuntarea la tel ... si prin comunicare e-mail conform proceselor verbale intocmite conform legii ce sunt depuse la dosar.

Cu privire la toate celelalte acte de urmarire penala, acte ce s-au efectuat in anii 2008, 2009, 2010, 2011, 2012-pana la preluarea dosarului de catre domnii procurori- urmeaza a se constata nulitatea absoluta a acestora, in conditiile art. 197 alin 2 si 3 cpp. (...) Urmare aplicarii art. 197 alin 2 si 3 cpp, se va constata nulitatea absoluta a tuturor lucrarilor de urmarire penala efectuate cu nerespectarea cerintei de incunostiintare a avocatului.

Judecatorul cauzei era obligat a lua act de existenta acestui caz de nulitate absoluta si, ca atare, era obligatorie admiterea cererii de restituire a dosarului pentru refacerea urmarii penale (...)

Raportat la normele legale aratate, raportat la Jurisprudenta mentionata, judecatorul cauzei era obligat a examina toate argumentele aduse in sustinerea cererii de restituire a dosarului pentru refacerea urmaririi penale .

Optand pentru solutia de respingere a cererii, judecatorul era obligat sa motiveze decizia sa. Judecatorul cauzei era obligat sa prezinte in detaliu argumentele de fapt si de drept pe care si-a intemeiat decizia de respingere a cererii de restituire a cauzei la organul de urmarire penale. In acest context judecatorul trebuia sa prezinte argumentele concrete, pro si contra fiecarui argument adus in sustinerea cererii de restituire. Dupa cum se poate observa din citirea sentintei, asupra acestei cereri judecatorul a prezentat o singura fraza in care se mentioneaza: Se va respinge cererea de restituire nefiind intrunite cerintele art. 322 CPP".

Cioaca: "Hotararea este nelegala, fiind afectata de nulitate absoluta in conditiile emiterii acesteia dupa ce judecatorul cauzei a fost recuzat"

Totodata, Cioaca sustine ca judecatorul a declarat incheiata faza cercetarii judecatoresti fara a parcurge etapa cercetarii judecatoresti, exemplificand ca nu a fost executat mandatul de aducere pentru audierea martorei T.E., procedand in schimb la citirea declaratiilor anterioare ale martorilor, in conditiile in care martora putea fi audiata:

"Judecatorul a dat citire declaratiilor anterioare ale martorilor desi aceasta procedura nu era permisa de art …

-citirea declaratiilor anterioare era permisa numai in situatia in care audierea martorei nu era posibila

-martora putea fi audiata – in mandatul emis la data de se mentioneaza ca politistul …a luat legatura cu martora la nr de tel …si I .sa pus in vedere sa se prezinte …

-prev art 183 alin .4. prevad ca modalitate de executare a mandatului de aducere … executare a si prin constarngere

-audierea martorei era imperios necesara in acceptiunea art 2 cedo …pentru a face o ancheta complete si efectiva …avand in vedere ca martoriile acestei martore au stat la baza formularii acuazitiei impotriva mea . marturiile sale au stat la baza luarii masurii arestarii…cu trimietre si la imprejurarea ca as fi incercat sa o determin sa nu spuna adevarul organelor judiciare …

potrivit prev art 289 cpp judecatorul era obligat sa asigure audierea nemijlocita a martorei, permitandu-mi a-i adresa intrebari …aceasta garantie de administare nemijlocita cu respectarea principiului contradictorialitatii este gantata si prin art ..6 , art 5 CEDO , norme ce prevad obligatia instituita pe seama judecatorului de a fi audiati martorii apararii in aceleasi conditii cu martorii acuzarii …precum si de disp art 6 pct …ce prevad dreptul unui acuzat de a i se asigura facilitatile necesare pregatirii apararii si dreptul de a adresa nemijlocit intrebari martorilor."

Politistul Cristian Cioaca mai arata ca un alt aspect care atrage nulitatea absoluta asupra sentintei data de judecatorul de la Tribunalul Arges este acela ca in momentul in care magistratul a declarat incheiata faza cercetarii judecatoresti, hotararile pronuntate asupra recuzarii si abtinerii sale de la judecarea dosarului nu erau definitive:

"Hotararea este nelegala, fiind afectata de nulitate absoluta in conditiile emiterii acesteia dupa ce judecatorul cauzei a fost recuzat, ulterior s-a abtinut de a mai judeca aceasta cauza, iar hotararile pronuntate asupra recuzarii si asupra abtinerii nu erau definitive la data de 25 iunie 2013 , data la care judecatorul a revenit in cauza si a declarat incheiata faza cercetarii judecatoresti trecand la dezbaterea cauzei pe fond astfel,

-dupa formularea cererii de recuzare judecatorul cauzei a formulat cerere de abtinere

-pentru solutionarea cererii de abtinere s-a desemnat completul c 4 pentru solutionarea acesteia

-cerea de abtinere a fost solutionata de catre judecatorul I.Fundatureanu … care solutioneaza cererea in sensul respingerii cererii

-asupra cererii de recuzare s-a pronuntat acelasi judecator I Fundatureanu …

Hotararile ce privesc solutionarea cererii de abtinere , a cererii de recuzare a judecatorului precum si hotararile ce au fost emise ulterior acestui moment procesual- incheierea de amanare a pronuntarii si hotararea de condamnare – sunt afectate de nulitate absoluta. (...) In cauza se observa ca declaratia de abtinere formulata de domnul judecator Neacsu Gheorghe nu a fost repartizata spre solutionare potrivit dispozitiilor Hotararii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387 din 22 septembrie 2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti, iar judecatorul care a procedat la analizarea cererii nu a fost investit legal pentru solutionarea cererii. Ori, in condiţiile in care, incalcarea Codului deontologic conduce la angajarea, potrivit legii, a raspunderii disciplinare a magistraţilor, obligativitatea respectarii acestor norme de conduita fiind prevazuta expres in Legea nr. 303/28.06.2004 privind statutul judecatorilor şi procurorilor, nerespectarea acestor norme imbraca forma unor abateri de la normele de ordine public ce atrage casarea cu trimitere spre rejudecare a cauzei".

Cristian Cioaca: "Nu exista nici o dovada certa din care sa rezulte ca sotia mea nu este in viata”

Un alt aspect pentru care Cristian Cioaca a formulat apel impotriva sentintei data de judecatorul Neacsu este acela ca instanta nu s-a pronuntat cu privire la execeptia de nelegalitate a mijloacelor de proba administrate in faza de urmarie penala, care stabilesc ca politistul si-ar fi ucis sotia, pe avocata Elodia Ghinescu. In acest sens, Cristian Cioaca arata ca lucrarile de urmarire penala au fost calificate drept "escrocherie internationala" de catre procurorul Richard Whittam si sustine ca avocata Elodia Ghinescu nu a fost cautata potrivit procedurilor obligatorii prevazute de dreptul national si international in materie. Mai mult, Cioaca acuza ca procedura folosita pentru cautarea Elodiei Ghinescu nu a fost cea corecta, intrucat a fost intemeiata pe prevederile art 97 din Conventia Schengen, care prevede ca persoana cautate are dreptul de a decide daca accepta sau nu sa fie facute publice datele despre locul in care se afla. In aceste conditii, Cioaca afirma ca presupunerea rezonabila ca a ucis-o pe avocata Elodia Ghinescu nu este intemeiata pe nicio dovada:

"Hotararea nu cuprinde analiza probelor care au servit ca temei pentru solutionarea laturii penale; lipsa acestei analize duce la nulitatea absoluta a hotararii, hotararea fiind emisa cu incalcarea normelor imperative prevazute de art 356 alin 1 lit c cod procedura penala;

De asemenea, instanta nu s-a pronuntat cu privire la exceptia de nelegalitate a mijloacelor de proba administrate in faza de urmarire penala lucrarile de urmarire penala prezentate instantei ca mijloace de proba in cauza, pe baza carora se sustine acuzatia impotriva mea, fiind defaimate in prezent ca fiind mijloace de proba ilegale. (...) In situatia in care se constata ca probele au fost administrate ilegal, acestea vor fi inlaturate in conditiile art. 64 alin 2 CPP.

Cat priveste notiunea ”proba” si notiunea ”indicii temeinice” ne vom raporta la prevederile art. 63 CPP, art. 65 CPP, avand in vedere aptitudinea mijlocului de proba de a incorpora date si informatii care sa conduca la concluzia rezonabila ca a fost savarsita fapta penala de catre cel acuzat impotriva caruia urmeaza a se lua / sau a fost mentinuta masura arestarii preventive. In prezenta cauza trebuie sa constatati ca asa zisele dovezi ca am savarsit fapta de omor sunt lipsite de continut. Este o certitudine ca lucrari de urmarire penala si pretinse dovezi prin care procurorul si-a intemeiat invinuirea in prezenta cauza au fost demascate si calificate ca escrocherie internationala de catre procurorul Richard Whittam care a sustinut invinuirea in fata Curtii Olb Bailey din Londra fata de cetateanul britanic James Mckornmick, “contributor “ la aceste demersuri ilegale ale anchetatorilor din prezenta cauza. (...) Este o certitudine ca sotia mea nu a fost cautata ca persoana in viata potrivit procedurilor obligatorii prevazute de dreptul national si international in materie. Este o certitudine ca sotia mea nu a fost cautata prin Interpol in adevaratul sens la cuvantului. Procedura folosita in prezenta cauza, intemeiata pe prevederile art 97 din Conventia Schengen, nu are nicio valoare probatorie in raport de acuzatia ce mi se aduce. Cautarea cu referire la art. 97 din Conventia Schengen se facea sub rigorile dreptului persoanei cautate, confidentialitatea datelor, persoana cautate este singura care decide daca accepta sau nu ca autoritatile sau familia sa afle date despre locul in care se gaseste in prezent.

Cat priveste cautarea ei in interiorul tarii, aceasta cautare s-a facut prin folosirea dispozitivului ADE 650, definit fara putere de tagada de catre procurorul european un fals grosolan, o escorcherie ce putea fi cunoscuta de procurorii romani inca din 2010- fiind anchete jurnalistice asupra acestor anchete din acea perioada de timp – asadar fapte notorii. Astfel, actele medico legale ca probe esentiale in materia infractiunii de omor, acestea fie nu exista fie nu au valoare juridica- in acceptiunea legii, fiind emise de o institutie ce nu avea competenta functionala prevazuta de lege pentru efectuarea actului.

Elementele constitutive ale infractiunii de omor presupun existenta unui cadavru ca obiect material al acestei infractiuni. In prezenta cauza, acesta nu exista. Actele medico legale ca proba esentiala in cauza de omor nu exista.

Existenta infractiunii de omor este conditionata de dovezi certe care sa confirme suprimarea vietii unei persoane. In prezenta cauza presupunerea rezonabila ca a fost suprimata viata sotiei mele nu este intemeiata pe nicio dovada. Presupunerea rezonabila ca eu am suprimat viata sotiei mele nu este sustinuta de nicio dovada. In acceptiunea legii, suprimarea vietii unei persoane se constata printr-un certificat constatator, act medico legal ce confirma imprejurarea ca viata unei persoane vii a fost suprimata prin actiunea/omisiunea unei alte persoane, ce dobandeste calitatea de subiect activ al infractiunii de omor. Doar aceasta ipoteza, de suprimare a vietii unei persoane ne circumscrie sferei de aplicare a legii penale.

Cu referire la prezenta cauza pentru a fi justificata rezonabil si legal acuzatia ce mi-a fost adusa si implicit arestarea, se impunea ca ipoteza cadru prezentata mai sus sa se regaseasca in speta. (...)

In acest context sunteti obligat a constata:

-ca nu exista nici o dovada certa din care sa rezulte ca sotia mea nu este in viata;

-ca la dosar nu exista un act medico legal care sa-i confirme decesul; Hotararea judecatoreasca care proclama pe cale administrativa decesul, nu poate avea caracter de proba cu privire la deces in acceptiunea legii penale.

-ca nu exista niciun act medico legal care sa prezinte concluzii stiintifice privind existenta decesului, cauza decesului, leziunile care au condus la deces, modalitatea de cauzare a leziunilor, gravitatea acestora si aptitudinea lor de a cauza decesul.

-ca nu exista la dosar probe tehnico stiintifice de natura criminalistica/traseologica care sa expuna in mod rezonabil modalitatea de cauzare a leziunilor si corespondenta criminalistica, logico juridica dintre mecanismul de producere a leziunilor si corespondenta cu urmele ce se pretinde ca au fost gasite in spatiul identificat ca fiind locul savarsirii faptei.

-ca nu exista la dosar acte de constatare cu privire la urmele gasite la locul indicat ca fiind locul savarsirii faptei; procesele verbale de cercetare la fata locului existente la dosarul cauzei nu pot avea valoare juridica cu referire la modul in care s-a desfasurat cercetarile la fata locului, cu privire la forma in care au fost redactate aceste incrisuri.

-cercetarea locala a fost efectuata de politisti ce nu aveau calitatea ceruta de lege pentru a efectua lucrari de urmarire intr-o cauza penala, ce privea un omor, cu un presupus autor cu calitate speciala, aceea de ofiter de politie judiciara, se atragea aplicarea prevederilor Ordinului MAI 216/ 2009 privind cerintele pe care trebuia sa le indeplineasca organele de cercetare ce efectuau lucrari de urmarire intr-o cauza ce il privea pe un ofiter de politie judiciara; a se avea in vedere ca aceasta calitate mi-a fost retrasa numai din data de 04 martie 2008”.

Astfel, Cioaca solicita sa se impuna ca acuzatiile de omor calificat si profanare de morminte nu isi gasesc justificarea in dovezile existente in dosarul intocmit de procurorii Maria Militaru si Romului Dan Varga aratand ca:

„1.Hotararea nu cuprinde solutia judecatorului fata de cererea de acordare/respingere a cererii de acordare a daunelor materiale formulate de catre partea civila …si partea civila …

2.Hotararea nu cuprinde motivarea judecatorului cu privire la acordarea partiala a daunelor morale catre partile civile

3.Hotararea este nelegala deoarece a validat o investire a instantei ce nu a respectat cerintele de legalitate sub aspectul inaintarii catre instanta a unora din dovezile ce au fost administrate de organul de urmarire in cursul urmaririi penale".

* Cititi aici motivele de apel formulate de Cristian Cioaca