Fostul judecator CCR Toni Grebla (foto) a dezvaluit abuzurile incredibile facute de DNA in cadrul dosarului in care a fost trimis in judecata pentru trafic de influenta, operatiuni financiare ca acte de comert incompatibile cu functia, fals in declaratii si constituirea unui grup infractional organizat, dosar facut doar pentru a fi scos din Curtea Constitutionala. Grebla a sustinut ca declansarea actiunii penale impotriva sa este direct legata de votul de neconstitutionalitate pe care l-a dat, alaturi de colegii din CCR, pe pachetul de legi cunoscut publicului ca „Legile Big Brother” care, in esenta, ar fi dat acces nelimitat SRI la orice arhiva a unui sistem informatic, in momentul in care ar fi invocat „motive de siguranta nationala”.

Invitat duminica seara, 5 martie 2017, la emisiunea Sinteza Zilei de la Antena 3, fostul judecator constitutional a explicat ca dupa deciza CCR pe primul pachet de legi Big Brother au inceput presiuni nepermise, inclusiv declaratii publice agresive din partea directorului SRI de la acea vreme, George Maior, a fostului sef operativ al SRI, Florian Coldea, dar si din partea sefei DNA Laura Kovesi. In acest context, adauga Grebla, DNA a inceput urmarirea penala impotriva sa si a expus cronologia actelor din dosar, care indica niste coincidente greu de ignorat chiar si pentru o persoana sceptica, imuna la teorii ale conspiratiei. Astfel, pe 21 ianuarie 2015, la cateva ore dupa ce Curtea s-a pronuntat asupra neconstitutionalitatii celei de-a treia legi din pachetul „Big Brother”, povesteste fostul judecator constitutional, DNA a obtinut de la ICCJ mandat de aducere pe numele sau si mandate pentru 45 de perchezitii domiciliare si informatice, la adresele tuturor prietenilor si cunoscutilor sai. Grebla a relatat ca a fost luat de acasa cu mandat in 22 ianuarie 2015, la ora 8.00.

Probabil cea mai crunta dezvaluire facuta de Grebla priveste modul in care acesta a fost supravegheat. Toni Grebla a dezvaluit ca a fost montata aparatura audio-video de interceptare in locuinta sa, in toate camerele, inclusiv in dormitor si in baie. Fostul judecator CCR sustine ca niciuna dintre imaginile surprinze in locuinta sa nu a fost depusa la dosar, si nici nu stie unde se afla acestea.

Iata interviul acordat de fostul judecator CCR Toni Grebla la emisiunea Sinteza Zilei:

„Toni Grebla: Ar trebui sa incepem cu contextul: in iunie si septembrie 2014, CCR declara necunostitutionalitatea primelor doua legi Big Brother. Legi dorite de SRI si DNA, in principal.

Mircea Badea: Reamintiti-ne, va rog: si DNA si SRI au avut o sustinere publica pe aceste legi in varianta respectiva?

TG: Pe de o parte, au avut o comunicare publica intensiva pentru a spune cat de importante sunt aceste legi. Pe de alta parte, dupa ce Curtea s-a pronuntat asupra neconstitutionalitatii primului pachet de legi Big Brother, au inceput presiuni nepermise, absolut nepermise...

MB: Ce intelegeti prin presiuni?

TG: Declaratii publice de o agresivitate iesita din comun facute de Maior, atunci director SRI, Coldea, Kovesi, iar mai apoi, la inceput inexplicabil pentru mine, acum explicabil, de Sebastian Ghita care era atunci membru in Comisia de supraveghere a SRI din Senat.

Mihai Gadea: Haideti sa ne amintim. Legile Big Brother ofereau posibilitatea SRI si altor institutii, pentru ca acum vedem ca exista niste protocoale intre DNA si servicii... Practic, DNA-ul preia de la alte institutii ale statului ca si cand ar fi ale sale informatiile. Intra in sisteme si preia absolut tot ce doreste. Ce anume prevedeau legile Big Brother si apoi intram in detalii?

TG: In esenta, acestea prevedeau ca SRI, pe sintagma motive de siguranta nationala, putea sa intre fara mandat in orice sistem informatic al unei persoane juridice sau fizice. Era vorba de o intruziune in viata privata, fara mandat, pentru ca se justifica prin urgenta si fara sa spuna ce anume urmaresc.

MG: Inclusiv pentru companii?

TG: Inclusiv pentru companii. Dupa care era obligat sa solicite confirmarea din partea unui judecator a ceea ce facuse deja.

MG: Si daca judecatorul infirma?

TG: E greu de crezut ca ar infirma, pentru ca... o sa spun cate ceva si despre acest aspect al mandatelor date pe siguranta nationala. Au fost trei legi care in esenta urmareau acelasi lucru.

MG: Motivul neconstitutionalitatii lor fiind?

TG: Au fost evidente. In primul rand era vorba despre o intruziune in viata privata fara mandat din partea unui judecator si fara o anume limitare a mandatului: ce anume urmaresc in momentul in care intru intr-un sistem informatic? Urmaresc o anumita persoana, un anumit gen de comunicatii sau pot sa accesez toata informatia din arhiva sistemului informatic pe care o folosesc apoi dupa cum doresc...

MG: V-ati pronuntat ca judecator pentru a declara acest pachet de legi ca fiind neconstitutional. Asa este?

TG: Da. Doua dintre ele au fost declarate neconstitutionale cu unanimitate de voturi in CCR.

MG: Prin urmare acesta este contextul, si daca ar fi sa ne amintim ce s-a intamplat in acea perioada, dvs ati citat o serie de persoane. Seful de atunci al SRI, George Maior, intr-un interviu acordat lui Dan Andronic, spunea ca daca se intampla ceva in Romania vina este a CCR.

TG: Mai precis, el a spus atunci 'voi sti pe cine sa arat cu degetul...'

MG: Asa este ... a folosit aceasta exprimare

TG: Care este o amenintare fara precedent din partea directorului unui sistem cu atata putere in Romania.

MG: La cat timp dupa interviul acela al lui George Maior ati fost chemat la DNA?

TG: In ce priveste ultima lege, ce-a de-a treia, Curtea s-a pronuntat (n.r. - asupra neconstitutionalitatii) pe 21 ianuarie 2015, cam pe la ora 11.30. In aceeasi zi, la ora 15.00, DNA a obtinut mandate de aducere la Inalta Curte, mandate pentru 45 de perchezitii domiciliare si informatice, (n.r. - care s-au efectuat pe 22 ianuarie, la ora 6 dimineata), iar pe 22 ianuarie 2015, la ora 8.00, am fost luat de acasa cu mandat.

MB: In aceeasi zi, la distanta de cateva ore s-au obtinut mandatele. Dar de ce 45 (n.r. - de mandate). Cui i se faceau?

TG: Se faceau la cercul meu de prieteni si cunoscuti. Pentru ca in momentul in care am fost dus cu mandat la DNA am reprosat procurorului ca a folosit mandatul pentru aducere si nu o procedura de citare care putea fi facuta si telefonic. Am fost ridicat de politie de la hotelul in care locuiam in Bucuresti. Am fost invitat la sediul DNA cu mandat, si cu 200 de metri inainte de a ajunge la DNA, desi traficul nu era aglomerat, au aprins sirenele ptr ca acolo era toata presa.

MB: Pana pe 22 ianuarie 2015, dimineata, nu ati banuit nimic...

TG: Nu am banuit nimic. Eu, in toata activitatea mea m-am pregatit pentru alte lucruri si nu pentru astfel de incercari.

MB: Spuneati ca ati fost adus cu mandat si nu cu citare, asa cum prevede procedura ...

TG: Procedura de aducere cu mandat este o procedura exceptionala care se poate folosi pentru un anume motiv.

MB: Si ce v-a raspuns procurorul (n.r. - cand a intrebat de ce nu a fost adus cu citare)?

TG: Mi-a spus ca o sa vad motivarea in ordonanta care mi-a fost inmanata atunci. Eu am vrut sa dau o declaratie, pentru ca acuzatiile erau foarte vagi, si mi-a raspuns ca nu-i nevoie astazi... L-am rugat sa imi prezinte mai concret ce acuzatii mi se aduc. Si a raspuns ca deocamdata deruleaza o ancheta in orb.

MG: Cronologia mi se pare ... sunt coincidente care nu pot fi trecute cu vederea. Dvs ati resimtit-o ca pe o repercusiune legata de decizia CCR din 21 ianuarie?

TG: Absolut. Absolut. Pentru ca aceasta chemare la DNA a fost precedata de un val de acuzatii foarte grave si de amenintari si de presiuni la adresa activitatii CCR.

MB: Alte amenintari in afara de cele publice?

TG: Nu in afara de cele publice dar au fost amenintari publice, amenintari institutionale care sunt cele mai periculioase. Adica sefii institutiilor de forta care acuzau direct CCR de iresponsabilitate... Dupa ce am iest de la DNA am fost la CCR sa informez pe presedintele CCR, plenul Curtii, de situatia creata. Presedinte era dl Zegrean. Si unul dintre colegii mei a spus ca... este o expresie pe care o folosesc procurorii anchetatori, 'la pescuit' care inseamna arunca-mi undita si vom vedea ce iese. Asta e expresia pe care o folosesc cand nu au o acuzatie concreta.

MB: La aceasta discutia a participat si Daniel Morar, fostul sef DNA. A avut vreun comentariu referitor la aceasta speta?

TG: Nu as vrea sa spun ce au zis ceilalti judecatori, as spune ca m-am bucurat de sustinerea colegilor, iar punctul de vedere l-au dat intr-un comunicat de presa: 'Curtea constata ca actul demisiei a survenit pe fondul presiunilor exercitate asupra instantei constitutionale in legatura cu exercitarea atributiilor sale prevazute de Legea fundamentala'.

Cert este ca, dupa ce prima lege Big Brother a fost declarata neconstitutionala, plenul Curtii a avut o discutie cu delegatia Comisiei Europene pe MCV care face periodic cate o intalnire cu institutiile din domeniu. Unul dintre judecatorii CCR a spus atunci delegatiei ca judec CCR le este frica sa mai fie judecatori.

MG: Ne puteti spune cand s-a intamplat acest lucru?

TG: Sfarsitul lunii mai 2014 dupa ce respinsesem prima lege BB.

MB: Deci cu o jumatate de an inainte de aducerea mea cu mandat la DNA.

MB: In ziua in care ati fost luat cu mandat de DNA, in data de 22 ianuarie 2015, tocmai pentru ca ati fost adus cu mandat, ati avut si un avocat prezent?

TG: Nu. Eu am vrut sa dau o declaratie atunci si probabil nu erau pregatiti sa-mi ia declaratia.

MB: Pai atunci de ce v-au adus (n.r. - cu mandat la DNA) daca nu erau pregatiti?

TG: Prima declaratie am dat-o 8 sau 9 zile mai tarziu.

MB: Pe data de 22 ianuarie dvs nu ati scris nimic?

TG: Am stat doar 20 de minute de vorba cu procurorul, dupa care – inainte de a pleca de la DNA – a aparut comunicatul.

MG: Sa reluam cateva amanunte importante. Deci sunteti adus cu mandat... la ce ora au venit la dvs la usa?

TG: la 8, 8.10 dimineata.

MG: Asta inseamna ca, o zi inainte, pe 21 ianuarie cand Curtea s-a pronuntat asupra neconstitutioalitatii celei de-a treia legi BB, DNA daduse 45 de mandate de perchezitie la prietenii dvs ca si cum ar fi fost vorba despre o organizatie terorista?

TG: 200 de procurori, jandarmi, ofiteri de politie judiciara... sigur dintre care procurori au fost doar 2-3, au participat la aceste perchezitii. Din aceste 45 de perchezitii nu este nici un singur document la dosarul cauzei.

MG: Reiau: din 45 de perchezitii nu este nici macar un singur document la dosarul cauzei?

TG: Niciun documant.

MG: Asta este absolut fabulos... Este greu de identificat 'varful' (n.r. - de abuz) in toata aceasta situatie. Totusi, 'varful' pare atins cand procurorii decid sa va retina 24 de ore pe nimic iar judecatorii ICCJ dispun eliberarea dvs deindata.

TG: Mai mult decat atat, judecatorul de drepturi si libertati a considerat ca nu exista nici macar suspiciunea rezonabila ca s-ar fi comis vreo fapta penala, motiv pt care citez din incheierea respectiva 'nu este cazul sa fie luata nicio masura preventiva'.

MB: Acest judecator de drepturi si libertati era altul decat cel care incuviintase cele 45 de mandate de perchezitie...

TG: Da, pentru ca judecatorii care elibereaza mandate si cele pentru masurile de supraveghere tehnica si de perchezitie sunt anume desemnati sa... sunt doar cativa judecatori inclusiv la ICCJ.

MB: Acest dosar a avut ca punct de pornire o plangere? Cum a pornit acest dosar?

TG: Nu. S-a inceput urmarirea penala impotriva mea in iunie 2014, dupa CCR a pronuntat decizia de neconstitutionalitate pe prima lege BB.

MB: Si, in aceste conditii, dvs nu ati aflat pana pa 22 ianuarie 2015.

TG: Da. Cam aceasta e procedura. Pana atunci au facut acte premergatoare. Numai cand o persoana dabandeste calitatea de suspect, parchetul e obligat sa comunice.

MB: Dar cum au inceput urmarirea penala? Daca nu exista o plangere?

TG: Probabil de la niste informari, de la institutiile statului. S-a inceput din oficiu.

MB: De ce credeti ca v-au luat tocmai pe dvs? De ce nu pe Morar, de ce nu pe Zegrean sau pe orice alt judecator de la CCR?

TG: Aici as intra in domeniul speculatiilor si nu vreau sa fac acest lucru. As vrea sa adaug ca tot in iunie 2014 s-au obtinut mandate de supraveghere tehnica – interceptatea comunicatiilor de orice tip, filmare ambientala de orice tip pana in septembrie 2014. Dupa ce CCR a dat decizia de neconstitutionalitate pe a doua lege Big Brother, s-a obtinut de la ICCJ un mandat prin care ofiterului tehnic i s-a permis sa intre in locuinta mea si sa monteze acolo aparatura audio-video pana in ianuarie 2015 cand probabil a fost ridicata.

MB: Deci dvs ati fost ascultat, filmat, urmarit...

TG: Da. Si aceasta reprezinta forma cea mai grava de intruziune in viata privata a unei persoane, a unei familii. Aparatura audio-video a fost montata in toate incaperile locuintei, inclusiv in bai.

MB: Dvs locuiati intr-o camera de hotel...

TG: Ca toata lumea, in Hotel Radisson Bucuresti.

MB: Si aparatura a fost instalata...

TG: In camera hotelului... Aveam un apartament acolo. CEDO a spus despre aceste practici ca reprezinta forma cea mai grava de intruziune in viata privata. Dar, ca sa arat ca aceasta masuta a fost absolut disproportionata, nejustificata, voi mentiona ca din toata aceasta perioada septembrie 2014 – ianuarie 2015, nu exista nicio imagine, nicio inregistrare, nicio proba la dosarul cauzei. Probabil s-a crezut ca daca va fi un foc concertat asupra intregii mele activitati, fiind urmarit peste tot, zi si noapte, vor gasi ceva.

MB: Din cate am retinut nici dintre cele 45 de perchezitii facute la prietenii dvs nu este absolut nimic la dosar.

TG: Asa este.

MB: Cum a fost montata toata aparatura aceasta?

TG: Nu am banuit nimic, pentru ca nimic din ceea ce facusem eu anterior nu era un motiv sa fiu atat de precaut incat sa ma gandesc ca cineva isi permite sa monteze aparatura de urmarire in locuinta unui judecator CCR.

MB: Ati aflat din dosarul cauzei presupun...

TG: Din mandatul care se afla in dosar, da. Culmea este ca in informare nu mi s-a spus nici cand a fost montata, nici cand a fost demontata, nici ce s-a intamplat cu imaginile inregistrate in acea perioada.

MB: Credeti ca acele imagini, tinute de cineva undeva, pot fi folosite pentru santaj?

TG: Eu am constatat un singur lucru: ca patru luni de zile am fost monitorizat in cel mai aspru si barbar mod cu putinta, viata intima a mea si a familiei mele. Nu stiu ce s-a intamplat cu acele imagini, daca au fost distruse cine are control asupra acestei operatiuni, daca s-au facut copii samd. La inceputul lunii ianuarie 2015, intelegand presiunile asupra Curtii am inteles sa-mi dau demisia din activitatea la CCR din 6 februarie 2015 si, pentru a-i proteja pe colegii mei, nu m-am mai intalnit cu niciunul dintre fostii mei colegi si nici nu am am mai vorbit cu niciunul. Chiar daca am mai fost invitat la evenimente ale Curtii. Desi nu am nicio interdictie.

MG: Dar ati fost retinut pentru 24 de ore. Cred ca, daca ati decis sa vorbiti in seara asta despre toate aceste lucruri, spunand lucruri din dosar de o gravitate extrema.

TG: Spun exclusiv lucruri care exista in dosar si care este public in acest moment. M-am abtinut pe toata durara anchetei sa ies cu declaratii publice. Am sperat ca va fi respectata prezumtia de nevinovatie, ca voi avea parte de o ancheta impartiala, .. sigur ca toate acestea s-au dovedit a fi imense iluzii?

MB: De ce s-au dovedit a fi imense iluzii?

TG: Am o anume retinere sa vorbesc despre mine... am asteptat ca justitia sa isi faca datoria si cred ca justitia isi face datoria. Sa nu confundam justitia cu DNA-ul. Procesul a inceput in septembrie 2015. Acum suntem in faza de administrare a probelor in instanta.

MG: Cu totii am inteles si am corelat decizia CCR de a declara neconstitutionalitatea legilor Big Brother cu ancheta penala in cazul dvs. Faptul ca ati fost luat cu mandat, faptul ca au fost obtinute atatea mandate de perchezitie care nu s-au finalizat cu probe, faptul ca dvs ati fost monitorizat pana in cele mai intime aspecte ale vietii private si din nou nimic nu e la dosar. Ceea ce a fost 'varful' unui abuz de neinteles este ca ati fost scos cu catuse in public, imaginea fiind mediatizata.

TB: Pentru mine a fost cumplit. Pentru ca m-am pregatit toata viata pentru alte lucruri si nu pentru asa ceva. Mai ales ca motivul a fost fabricat in intregime. Si eu am proprietatea termenilor. Vazand ca nu exista niciun motiv pentru retinere, s-a gasit un agent denuntator, un agent provocator – avocat de la Ploiesti – care a dat si un interviu la televizor care a relatat ca eu as fi incercat prin intermediul lui (in conditiile in care nu-l cunosteam), a zis ca eu l-as fi rugat prin intermediul unui prieten al lui sa faca un proiect de vanzare cumparare pentru 50 de capre, in conditiile in care eu nu aveam capre in proprietate. Si ca as fi avut nevoie de 3000 de euro si atunci fie ca imprumut sau ca un gaj pt acel imprumut... In primul rand ca nu aveam capre. In al doilea rand ca pentru a vinde capre nu ai nevoie de un avocat sa faca un proiect de contract de vanzare cumparare.

MB: Dar de unde a venit ideea cu caprele?

TG: Un vecin al meu, la gospodaria de la tara, are niste capre. Dar nici acela nu avea de gand sa le vanda. Nu le-a vandut nici acum.

MG: Avem imagini cu mascatii care se duc dupa capre... Iata, trupele de elite descind la gospodaria de la tara, inarmati, cu veste antiglont etc, cautand capre. Asa cum se vede, nu au gasit capre.

TG: Si atunci ei au motivat retinerea spunand ca eu voi continua activitatea infractionala, activitatea infractionala constand in acte de comert incompatibile cu functia. Si am fost retinut pentru 24 de ore si propunerea facuta la ICCJ de arestare la domiciliu. Aceasta este o alta premiera, pentru ca in mod firesc, dupa retinerea de 24 de ore se face propunerea de arest preventiv de 30 de zile. Nu de arest la domiciliu. Am solicitat procurorului sa faca propunerea de arest la domicilui la ICCJ. Mi-a raspuns ca nici noi nu suntem de capul nostru. In prezenta avocatilor mei.

MB: Procurorul v-a spus 'nu suntem de capul nostru'. Cu martori?

TG: Da

MG: Revenind la chestiunile de fond in dosarul dvs. Considerati ca ar mai fi aspecte de interes public in dosarul dvs?

TG: Va rog sa-mi permiteti o paranteza. Eu am fost in contact cu foarte multa lume in activitatea mea de 38 de ani, am constatat ca am fost apreciat de foarte multa lume si multe persoane au incredere in mine. Dupa intamplarile de la inceputul anului 2015, am constatat ca aproape nimeni nu crede aproape nimic din acuzatiile si masurile luate impotriva mea si ma bucur. Tot asa, pe ancheta in orb si probabil, pe informatii primite din alta parte, se nascocise ideea ca eu as fi fost implicat intr-o tentativa de eludare a unui embargo impus de Federatia Rusa, intentionand realizarea unui export de produse agroalimentare din Romania prin intermediul Turciei in Rusia. Dupa care au constatat ca noi nu avem nici astazi vreo interdictie de a exporta produse agroalimentare inclusiv in Rusia. De fapt Rusia a impus embargo si nu primeste produse alimentare din UE, inclusiv Romania. Dar atunci, pe surse, a fost lansat zvonul ca as putea fi spion al Rusiei, ca as avea legatura cu serviciile rusesti. Eu care am fost un patriot si raman un patriot. Din pacate mie nu-mi va da niemni inapoi lucrurile pe care le-am pierdut”.