Transparency International Romania trage un semnal de alarma in legatura cu pericolul pe care il prezinta procesul prin care Ministerul Justitiei doreste sa centralizeze sistemul ECRIS si calculatoarele judecatorilor pe un server administrat de MJ. Un proces care a fost stopat de CSM, care a acuzat existenta unor vulnerabilitati grave, precum riscul ca persoane din afara autoritatii judecatoresti sa aiba acces la informatiile din dosare.

Intr-un comunicat de presa dat publicitatii marti, 3 septembrie 2024, Transparency International Romania (unde director executiv este fostul membru CSM Victor Alistar – foto) acuza ca prin preluarea datelor si informatiilor in mod centralizat de la nivelul instantelor la nivelul sistemului informatic - ECRIS al Ministerului Justitiei puterea executiva incalca atat independenta justitiei, cat si confidentialitatea cauzelor aflate pe rolul instantelor. Or, asa ceva este de neacceptat intr-un stat democratic.

In acest sens, Transparency ofera si un exemplu in care reprezentanti ai puterii executive (in speta functionari din Ministerul Justitiei) ar putea avea acces la informatii din dosarele existente pe rolul instantelor. “Interfata ECRIS pe care o vad judecatorii se regasesc si draft-urile hotararilor judecatoresti inca neaprobate si nediscutate in sensul emiterii hotararii in completele colegiale, adica doar variantele redactate de catre judecatorul parte a completului insarcinat cu redactarea hotararii. In materie penala este si mai grav riscul de accesare a acestor date, avand in vedere ca solutia se pronunta odata cu motivarea. Astfel, un document care urmeaza a deveni hotarare judecatoreasca poate fi vazut de catre reprezentanti ai puterii executive, inainte ca acesta sa devina hotarare”, avertizeaza Transparency.

Prezentam pozitia Transparency International Romania:

“Transparency International Romania: un NU ferm pentru trecerea informatiilor din dosarele aflate pe rolul instantelor judecatoresti la puterea executiva

Transparency International Romania ia act cu ingrijorare de faptul ca puterea executiva tinde sa incalce grav independenta justitiei, precum si confidentialitatea dosarelor aflate pe rolul instantelor judecatoresti - prin initiativa de preluare a datelor si informatiilor in mod centralizat de la nivelul instantelor la nivelul sistemului informatic - ECRIS al Ministerului Justitiei. Fie si in principiu, un asemenea concept nu poate fi acceptat intr-un stat democratic.

Argumentul dat de reprezentantii Ministerului Justitiei, acela ca se asigura finantarea prin fisa proiectului ”Dezvoltarea sistemului electronic de management al cauzelor ECRIS V” (cod SMIS 142520/ SIPOCA 871) pentru dezvoltarea solutiilor informatice la nivel centralizat prin serviciile ministerului, nu poate sa subziste pentru ca atat obiectivul de reforma, cat si finantarea pot fi trecute la nivel centralizat fie la Inalta Curte de Casatie si Justitie, fie la Consiliul Superior al Magistraturii, dat fiind ca aceste aspecte nu sunt in categoria celor nenegociabile din cadrul PNRR sau POCA. Exista posibilitatea ca Ministerul Justitiei sa modifice prin acord fisa de proiect si sa mentioneze faptul ca preda acest sistem Consiliului Superior al Magistraturii sau Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Justificarea referitoare la finantare nu va putea infrange niciodata ordinea constitutionala de drept si garantiile pentru independenta justitiei astfel cum sunt statuate in Constitutia Romaniei, in jurisprudenta Curtii Constitutionale si in hotararile Plenului CSM.

Mai mult decat atat, putem observa ca in Uniunea Europeana sistemele informatice ale instantelor se afla in gestiunea acestora, si nu in gestiunea guvernelor, astfel incat datele si informatiile gestionate cu privire la dosarele aflate pe rolul instantelor judecatoresti sa nu poata fi, sub nicio forma, in siajul puterii executive.

Mentionam pentru opinia publica faptul ca sistemul informatic ECRIS cuprinde toate dosarele aflate pe rolul instantelor judecatoresti, insemnand toate documentele depuse la dosar, toate incheierile de sedinta, probele administrate, precum si documentele in draft ale completelor de judecata cu privire la proiectele de hotarari. Opinia publica trebuie sa cunoasca faptul ca in interfata ECRIS pe care o vad judecatorii se regasesc si draft-urile hotararilor judecatoresti inca neaprobate si nediscutate in sensul emiterii hotararii in completele colegiale, adica doar variantele redactate de catre judecatorul parte a completului insarcinat cu redactarea hotararii. In materie penala este si mai grav riscul de accesare a acestor date, avand in vedere ca solutia se pronunta odata cu motivarea. Astfel, un document care urmeaza a deveni hotarare judecatoreasca poate fi vazut de catre reprezentanti ai puterii executive, inainte ca acesta sa devina hotarare.

Un alt aspect important este faptul ca in Strategia Nationala Anticoruptie unul dintre factorii de risc pe baza carora sunt identificate functiile sensibile este cel referitor la gestiunea informatiei si a resurselor informationale la nivelul autoritatilor si institutiilor publice. Un astfel de rationament arata fara putere de tagada faptul ca gestionarul sistemelor informatice are capacitatea de a le accesa in orice moment.

Inca din 2020 cand Ministerul Justitiei prin proiectele de legi privind justitia a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii sa devina autoritatea responsabila pentru protectia datelor cu caracter personal la nivelul instantelor judecatoresti s-a pus in discutia Plenului CSM fie respingerea acestei prevederi, fie predarea sistemului informatic. Astfel, orice viciu de securitate, orice risc informatic cu privire la deconspirarea accidentala a datelor cu caracter personal trebuie sa fie in sarcina entitatii care administreaza sistemul.

O asemenea situatie, raportat si la subiectele sensibile care in trecutul mai indepartat sau mai apropiat al Romaniei au condus la deteriorarea increderii cetatenilor in institutiile statului, referindu-ne aici inclusiv la cooperarea prin protocoale cu serviciile de informatii, ne arata posibilele vulnerabilitati si gravitatea deosebita a acestora. O masura luata pentru eficientizarea si modernizarea sistemului judiciar trebuie sa aiba ca efect cresterea increderii cetatenilor in capacitatile statului roman de a functiona democratic si echitabil, fara a lasa loc de indoiala privind situatia separarii puterilor in stat.

Totodata, trebuie mentionat ca garantiile comunicate de Ministerul Justitiei cu privire la faptul ca ”nu intentioneaza sa acceseze respectivele date” si ca ”integritatea personalului din cadrul directiei de specialitate din cadrul ministerului nu poate fi pusa la indoiala” - sunt nerelevante in contextul discutiei referitoare la riscuri, pentru ca riscurile ca atare sunt situatii potentiale care se pot intampla. Cuvantul de onoare al Ministerului Justitiei nu poate fi opus cuvantului de lege al Constitutiei privind separarea puterilor in stat.

In concluzie, Transparency International Romania sustine initiativele institutiilor din Romania cu privire la modernizarea si digitalizarea sistemelor informatice si a platformelor de furnizare a serviciilor publice, insa fara ca prin aceasta sa fie incalcata separatia puterilor in stat, independenta operationala si functionala a instantelor judecatoresti.

In acest sens, Transparency International Romania solicita Ministerului Justitiei sa faca publica structura interfetei ECRIS V, pentru ca opinia publica sa poata sa evalueze in mod direct riscurile la care facem trimitere in argumentele de mai sus. De asemenea, Transparency International Romania solicita Ministerului Justitiei sa publice un calendar ferm si masurile luate pentru transferul integral al sistemului ECRIS V, al datelor si al gestiunii informatiilor de la nivelul instantelor judecatoresti cu privire la dosarele justitiabililor la Consiliul Superior al Magistraturii sau la Inalta Curte de Casatie si Justitie”.