Ministra Justitiei Alina Gorghiu (foto) ii cere premierului Mnarcel Ciolacu sa excepteze sistemul de justitie de la masurile de reducere a cheltuielilor bugetare pe care Guvernul intentioneaza sa le adopte. Este vorba despre prevederea potrivit careia posturile vacante, neocupate se “anuleaza”.

Alina Gorghiu i-a transmis, in 7 august 2023, prim-ministrului Ciolacu o adresa in legatura cu “Proiectul Ordonantei de Urgenta privind unele masuri fiscal bugetare in domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplina economico-financiara, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative”, avertizand asupra impactului negativ urias pe care dispozitia referitoare la desfiintarea posturilor vacante il va avea in ceea ce priveste activitatea instantelor si parchetelor, in principal, dar si in cazul celorlalte institutii din sistemul de justitie. Gestul Alinei Gorghiu are loc dupa ce Parchetul General i-a solicitat sa ii ceara premierului Marcel Ciolacu scoaterea sistemului de justitie din proiectul de OUG, pe motiv ca prevederile mai sus amintite, dar si altele precum desfiintarea birourilor teritoriale si reducerea posturilor de conducere, vor genera disfunctionalitati in activitatea parchetelor (click aici pentru a citi), dar si dupa ce Consiliul Superior al Magistraturii a atras atentia ca aceleasi prevederi pot produce consecinte devastatoare pe termen lung (click aici pentru a citi).

Argumentele lui Gorghiu

Astfel, ministra Justitiei precizeaza ca masura privind anularea tuturor posturilor vacante nu are la baza nicio evaluare si este una absurda. In acest sens, subliniind ca dispozitia ar crea premisele unui blocaj in cadrul activitatii sistemului de justitie, Gorghiu ofera si cateva exemple concrete asupra efectelor pe care prevederea le va avea asupra functionarii instantelor si parchetelor. Concret, ministra Justitiei arata ca se va ajunge in situatia in care instante si parchete vor functiona doar cu unul sau doi judecatori ori procurori, aspect care va duce practic la un real blocaj. In plus, se va ajunge chiar la desfiintarea anumitor instante si parchete.

Pe de alta parte, Alina Gorghiu atrage atentia ca schema de personal este deja mult subdimensionata, fiind nevoie nu de desfiintarea posturilor vacante, ci de gasirea unor solutii pentru ocuparea acestora.

Iata fragmente din adresa ministrei Justitiei Alina Gorghiu catre premierul Marcel Ciolacu (documentul este atasat integral la finalul articolului - vezi facsimil):

“Analizand continutul proiectului Ordonantei de urgenta privind unele masuri fiscal bugetare in domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplina economico-financiara, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, constatam ca unele propuneri cuprinse in acest proiect de act normativ pot genera disfunctionalitati majore in activitatea intregului sistem de justitie, fiind necesar sa se prevada expres ca acestea nu se aplica in cazul institutiilor din sistemul de justitie.

(...)

In aceasta sustinere, consideram ca aplicarea acestor dispozitii in cazul institutiilor din sistemul de justitie ar crea premisele unui blocaj in cadrul activitatii, cunoscute fiind dificultatile cu care acestea se confrunta in prezent.

(...)

Dupa cum este cunoscut, de o lunga perioada, in mod special in ultimii ani, situatia resurselor umane din cadrul instantelor, parchetelor, precum si a institutiilor din sistemul de justitie este grav afectata, fiind necesara promovarea unor demersuri prin care sa se asigure ocuparea posturilor vacante din sistem, masura menita sa contribuie la respectarea standardelor constitutionale vizand functionarea justitiei. In acest context, desfiintarea fara nicio justificare a tuturor posturilor vacante ar conduce in viitorul apropiat la imposibilitatea desfasurarii activitatii acestora.

Din aceasta perspectiva, trebuie avut in vedere ca atat documentele interne, cat si cele europene abordeaza problema resurselor umane la nivelul sistemului de justitie, facand din aceasta o prioritate pentru atingerea obiectivelor vizand independenta justitiei si combaterea coruptiei.

Totodata, trebuie avuta in vedere si situatia generata de incertitudinile in privinta reglementarii pensiilor de serviciu care a determinat in ultima perioada vacantarea unui numar foarte mare de posturi ca urmare a pensionarii unor magistrati. In conditiile in care procesul legislativ cu privire la acest aspect nu s-a finalizat, este previzibila perpetuarea acestei situatii care genereaza agravarea situatiei de personal din instante si parchete.

Aceasta realitate grava s-a grefat pe un deficit semnificativ de resurse umane, cu care sistemul de justitie se confrunta de mult timp si nu a putut fi compensata de eforturile constante depuse pentru ocuparea posturilor vacante, in conditiile in care este necesara si asigurarea unor standarde de exigenta pentru accederea in profesie.

De asemenea, trebuie semnalata situatia unor instante si parchete care au un numar semnificativ de posturi vacante si/sau au inregistrat o incarcatura pe judecator peste media nationala in perioada anterioara.

Mai mult, nu poate fi omis nici faptul ca insesi schemele actuale de personal sunt subdimensionate in raport de necesitatile reale ale sistemului de justitie determinate de volumul excesiv de activitate.

La nivelul instantelor judecatoresti sunt vacante 1127 de posturi de judecatori, dintr-un total de 5065 de posturi, iar la nivelul parchetelor sunt vacante 903 de posturi de procuror, dintr-un total de 3040 de posturi. Astfel, la nivelul sistemului judiciar sunt vacante 22,25% din posturile de judecator si 29,70% din posturile de procuror.

Sunt numeroase instante la care sunt vacante cel putin 50% din posturile din schema de personal. Tribunalele Hunedoara, Gourgiu, Teleorman, Ilfov, Prahova, Judecatoriile Hateg, Orastie, Agnita sunt cateva exemple din lista lunga de instante.

In cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Macin sau Parchetului de pe langa Judeatoria Insuratei toate posturile de procuror sunt vacante. In perioada imediat urmatoare si alte unitati de parchet vor fi in situatia de a nu mai avea niciun procuror in schema, din cauza unor masuri administrative sau ca urmare a eliberarii din functie prin pensionare. In cazul acestor parchete, aplicarea dispozitiilor ordonantei de urgenta ar echivala cu desfiintarea de facto a acestor unitati, aspect care ar duce la incalcarea art. 100 alin. (1) din Legea nr. 304/2022 care prevad ca pe langa fiecare instanta functioneaza o unitate de parchet.

Sunt nenumarate unitati de parchet care functioneaza cu un singur procuror in schema precum Parchetele de pe langa Judecatoriile Moldova Noua, Faget, Gheorghieni, Darabani, Dorohoi, Moreni, Patarlagele, Ramnicu-Sarat, Mizil, Brezoi, Balcesti, Topoloveni, Carei, Adjud, Vanju Mare, Strehaia, Babadag, Targu Lapus, Sighetu Marmatiei, Zimnicea, Onesti, Medias. Acest procuror gestioneaza activitatea de urmarire penala, reprezinta parchetul in fata instantei de judecata si indeplineste rolul de conducator.

Parchete care au in competenta investigarea unor infractiuni de o gravitate deosebita, precum cele de omor, evaziune fiscala, spalarea banilor si infractiuni de coruptie, functioneaza in acest moment cu un singur procuror in schema. Perpetuarea acestei situatii va determina imposibilitatea gestionarii unor fapte sau fenomene infractionale grave.

In situatia adoptarii masurilor preconizate, vor fi instante si parchete care vor functiona cu unul sau doi judecatori ori procurori, fiind imposibila asigurarea activitatii acestora cu respectarea tuturor exigentelor impuse de lege.

'Anularea' posturilor vacante ar determina desfiintarea unor instante sau parchete.

Un alt efect al desfiintarii ('anularii') posturilor vacante de la nivelul instantelor si parchetelor va fi imposibilitatea repartizarii mai multor generatii de auditori de justitie de la Institutul National al Magistraturii, care in prezent urmeaza deja cursurile de formare initiala specifice. Or, legea prevede ca absolventii Institutului National al Magistraturii sunt numiti in functie de judecatori sau procurori stagiari, acestia fiind obligati sa indeplineasca timp de 10 ani functia de judecator sau de procuror.

Or, date fiind aceste realitati, 'anularea' tuturor posturilor vacante, pe criterii care sunt straine oricarei evaluari a situatiilor concrete si a elementelor relevante in acest sens, apare ca o masura absurda, cu efecte negative la nivelul fiecarei institutii din cadrul sistemului de justitie.

Posturile vacante in prezent in sistemul de justitie nu reprezinta un surplus de care institutiile mentionate s-ar putea dispensa, ci constituie expresia unei situatii de criza cu care sistemul se confrunta de mult timp.

Solutia fireasca pentru atenuarea acestei situatii nu poate fi aceea de eliminare a posturilor vacante, care sunt absolut necesare pentru functionarea corespunzatoare a sistemului de justitie. Dimpotriva, aceste posturi trebuie ocupate in cel mai scurt timp, astfel incat sa poata fi atenuate gravele dificultati cu care sistemul se confrunta ca urmare a lipsei de personal.

Avand in vedere acestea, pentru a evita producerea unor consecinte devastatoare, pe termen lung, asupra activitatii institutiilor din sistemul judiciar, este absolut neesar ca actul normativ preconizat a fi adoptat in perioada urmatoare sa prevada exceptarea epresa a sistemului de justitie de la aplicarea masurii de anulare a posturilor vacante”.