In urma imensului scandal produs de problema impartirii averii omului de afaceri Silviu Prigoana, care a lasat in urma patru copii – dintre care doi minori rezultati din casatoria cu vedeta TV Adriana Bahmuteanu –, Lumea Justitiei a solicitat avocatei acesteia din urma, Ionela Vasile (foto), sa ne explice care este situatia succesorala reala si mai ales cat se cuvine celor doi copii minori.

Concret, avocata Ionela Vasile a precizat ca Adriana Bahmuteanu are dreptul sa-si primeasca in custodie cei doi copii minori (care au locuit si locuiesc in prezent in casa defunctului Silviu Prigoana), dar si ca vedeta TV poate cere, in numele copiilor, pana la jumatate din rezerva succesorala.

Mai mult: cu privire la niste acte de cesiune prin care Silviu Prigoana, in 2022, a cedat firma Rosal fiului sau cel mare, Honorius Prigoana, avocata sustine ca legea permite atacarea in instanta a acestor acte de instrainare a societatii de salubritate: „Rezerva ii apara pe mostenitorii rezervatari atat impotriva liberalitatilor excesive facute in favoarea unor persoane straine, cat si impotriva liberalitatilor facute in favoarea unor mostenitori legali, chiar comostenitori rezervatari”.

Cititi precizarile oferite de avocata Ionela Vasile pentru Luju:

„1. Exista dovada ca Silviu Prigoana este decedat? Exista un certificat de deces comunicat oficial?

Pana la acest moment, dna Bahmuteanu Adriana Cristina si avocat Vasile Ionela nu am intrat in posesia unei copiii a certificatului de deces emis pe numele dlui Prigoana Vasile Silviu. Am solicitat o copie de pe certificatul de deces autoritatilor, dna Bahmuteanu Adriana justificand un interes legitim, insa nu am primit inca raspuns. In situatii normale, cei doi fii majori ai defunctului Prigoana Vasile Silviu trebuia sa-i comunice mamei celor doi copii minori (si unicul reprezentant legal), Bahmuteanu Adriana Cristina, copia certificatului de deces.

2. Adriana Bahmuteanu are doi copii minori din casatoria cu Silviu Prigoana, care mai are doi baieti dintr-o casatorie anterioara. Ce statut are Adriana ca mama a doi copii cu vocatie succesorala? Cei doi minori, care locuiau la adresa / domiciliul defunctului Silviu Prigoana, trebuie sa revina sub tutela mamei lor pana la majorat sau terminarea studiilor superioare?

Dna Bahmuteanu Adriana Cristina este reprezentantul legal al celor doi minori rezultati din casatorie cu defunctul Silviu Prigoana.

Moartea unei persoane este un fapt juridic care are marcheaza sfarsitul capacitatii de folosinta a drepturilor si obligatiilor civile, inclusiv capacitatea de folosinta a drepturilor si indatoririlor parintesti.

Interpretand per a contrario dispozitiile art. 110 alin. (1) C. civ. referitoare la tutela, rezulta ca decesul unuia dintre parinti conduce, in mod automat, la exercitarea exclusiva a drepturilor si indatoririlor parintesti de catre parintele supravietuitor, fara a fi nevoie de interventia instantei de tutela, respectiv, la incetarea definitiva a exercitiului drepturilor si indatoririlor parintesti de catre sotul decedat.

Transmiterea exercitarii autoritatii parintesti catre parintele supravietuitor este simpla si integrala, in sensul ca se realizeaza prin simplul fapt al decesului parintelui care exercita in comun autoritatea parinteasca si vizeaza intreg ansamblul drepturilor si indatoririlor parintesti. Ansamblul prerogativelor autoritatii parintesti este conferit parintelui ramas, sub singura rezerva a drepturilor care ar fi putut sa nu-i fie retrase parintelui afectat de o decadere partiala. Intervenind in virtutea legii, transmiterea se realizeaza de plin drept, nefiind necesar ca titularul acesteia sa o ceara in instanta.

Astfel, daca in urma decesului unuia dintre parinti (in speta, tatal), copiii minori locuiesc inca in domiciliul tatalui, fara sa se cunoasca cu ce persoane, actiunea mamei de schimbare a masurilor referitoare la minori reglementata de art 403 cod civil – intrucat tatal acestora a decedat – este inadmisibila.

Pentru valorificarea drepturilor parintesti, mama are la indemana calea actiunii prevazute de art. 495 C. civ., respectiv inapoierea copiilor de la alte persoane.

Pentru identitate de ratiune, fratii vritregi majori nu pot pretinde in contra mamei minorilor stabilirea domiciliului minorilor la ei si incredintarea copiilor minori spre crestere si educare, intrucat, cu exceptia cazurilor enumerate de art. 110 C. civ., cand copiii sunt ocrotiti prin instituirea tutelei, acestia locuiesc si vor fi crescuti de parintii sai, iar daca unul este decedat, de parintele ramas in viata, respective de mama lor.

Minorii dnei Adriana Bahmuteanu au calitatea de mostenitori ai defunctului lor tata Prigoana Vasile Silviu.

Conform legii, mentionam ca minorii nu pot incheia anumite acte juridice singuri. In aceste conditii, minorii nu pot accepta succesiunea singuri. Acceptarea succesiunii nu face parte din categoria actelor juridice care pot fi incheiate de catre minori fara autorizarea instantei de tutela si fara a fi reprezentati de o persoana majora.

Prealabil acceptarii succesiunii de catre minori in fata notarului public, trebuie solicitat de catre reprezentantul legal al minorilor ca instanta de tutela sa autorizeze acceptarea succesiunii. Notarul public nu va putea dezbate succesiunea daca nu se va prezenta de catre reprezentantul legal al minorilor autorizarea instantei cu ocazia dezbaterii succesiunii.

Procedura juridica consta in formularea unei cereri la judecatoria pe raza localitatii in care isi au domiciliul minorii. Prin aceasta cerere, se va solicita ca reprezentantul legal al minorilor (in situatia de fata, mama minorilor) sa fie autorizata sa accepte succesiunea in numele si interesul minorilor si sa participe la dezbaterea succesiunii.

In mod normal, in cazul in care reprezentantul legal al minorilor – mama acestora – are la randul sau calitatea de mostenitor, acesta nu ii poate reprezenta pe minori in procedura succesorala, deoarece se prezuma ca intre acestia exista contrarietate de interese. In cazul de fata, nu se aplica aceasta exceptie: mama nu mai era casatorita cu defunctul la data decesului, prin urmare nu are dreptul la mostenire. Astfel, are dreptul sa fie reprezentantul legal al minorilor autorizat de instanta de judecata.

Conform art. 502. alin. 1 C .civ., drepturile si indatoririle parintilor cu privire la bunurile copilului sunt aceleasi cu cele ale tutorelui, dispozitiile care reglementeaza tutela fiind aplicabile in mod corespunzator.

Conform art. 41 alin. 1 si 2 C. civ., minorul care a implinit varsta de 14 ani are capacitatea de exercitiu restransa. Actele juridice ale minorului cu capacitate de exercitiu restransa se incheie de catre acesta, cu incuviintarea parintilor sau, dupa caz, a tutorelui, iar in cazurile prevazute de lege, si cu autorizarea instantei de tutela. Incuviintarea sau autorizarea poate fi data, cel mai tarziu, in momentul incheierii actului.

Potrivit art. 146 alin. 1 si 2 C.civ., minorul care a implinit varsta de 14 ani incheie actele juridice cu incuviintarea scrisa a tutorelui sau, dupa caz, a curatorului. Daca actul pe care minorul care a implinit varsta de 14 ani urmeaza sa il incheie face parte dintre acelea pe care tutorele nu le poate face decat cu autorizarea instantei de tutela si cu avizul consiliului de familie, va fi necesara atat autorizarea acesteia, cat si avizul consiliului de familie.

Potrivit prevederilor art. 501 Cod Civil, parintii au dreptul si indatorirea de a administra bunurile copilului lor minor, precum si de a-l reprezenta in actele juridice civile ori de a-i incuviinta aceste acte, dupa caz.

Totodata, potrivit disp. art. 502 Cod Civil, drepturile parintilor cu privire la bunurile copilului sunt aceleasi cu cele ale tutorelui, dispozitiile care reglementeaza tutela sunt aplicabile in mod corespunzator.

Art. 145 Cod Civil stabileste ca:

'Autorizarea instantei de tutela

(1) Instanta de tutela acorda tutorelui autorizarea numai daca actul raspunde unei nevoi sau prezinta un falos neindoielnic pentru minor. (2) Autorizarea se va da pentru fiecare act in parte, stabilindu-se. cand este cazul, conditiile de incheiere a actului. (3) In caz de vanzare, autorizarea va arata daca vanzarea se va face prin acordul partilor, prin licitatie publica sau in alt mod. (4) In toate cazurile, instanta de tutela poate indica tutorelui modul in care se intrebuinteaza sumele de bani obtinute'.

Pentru ca aceste acte juridice sa fie autorizate de catre instanta, este necesar sa raspunda unei nevoi a minorului sau sa prezinte un folos neindoielnic pentru acesta. Acceptarea mostenirii este un act care de cele mai multe ori reprezinta un folos neindoilenic pentru minor, deoarece urmeaza sa dobandeasca bunuri in proprietatea sa. Mai mult, trebuie mentionat ca mostenitorii vor raspunde pentru datoriile defunctului numai cu bunurile aflate in patrimoniul succesoral, astfel ca nu exista un risc ca minorul sa fie prejudiciat prin acceptarea succesiunii.

In final, instanta de tutela va pronunta o incheiere prin care va autoriza reprezentantul legal sa accepte succesiunea. Cu aceasta incheiere va veti prezenta la notarul public, unde se va desfasura procedura succesorala notariala.

Pana la varsta de 18 ani ai copilului, parintii raspund de copiii minori, din punct de vedere legal.

Dupa implinirea varstei de 18 ani, odata ajunsi majori, raspund legal doar ei, fara a mai raspunde si parintii.

Legislatia romana stabileste ca responsabilitatea parintilor fata de copiii lor poate continua si dupa implinirea varstei de 18 ani.

In anumite conditii, parintii au obligatia legala de intretinere fata de copiii majori. Conform art. 499 alin. (3) din Codul civil: 'Parintii sunt obligati sa il intretina pe copilul devenit major, daca se afla in continuarea studiilor, pana la terminarea acestora, dar fara a depasi varsta de 26 de ani'.

Aceasta prevedere evidentiaza faptul ca obligatia de intretinere a parintilor nu inceteaza automat odata cu implinirea varstei de 18 ani a copilului. Pentru a beneficia de pensie alimentara, copilul major trebuie sa indeplineasca o singura conditie: sa fie inscris intr-o forma de invatamant.

Pensia de intretinere are rolul de a acoperi nevoile de baza ale copilului aflat in continuarea studiilor.

Limita de varsta de 26 de ani stabilita de lege reprezinta un punct de echilibru intre responsabilitatea parintilor si nevoia de autonomie a copilului devenit adult. Aceasta prevedere se aplica indiferent de forma de invatamant aleasa, fie ca este vorba de studii liceale, profesionale, universitare sau postuniversitare.

Obligatiile pecuniare ale Adrianei pntru cei doi copii a ei pot sa existe pana cand fiecare implineste 26 de ani.

3. La ce procent din averea defunctului au dreptul copiii lui Adriana si Silviu Prigoana? Care sunt drepturile copiilor minori potrivit legii?

In momentul de fata, nu cunoastem daca defunctul Prigoana Silviu Vasile a intocmit sau nu testament, astfel ca vom prezenta doua ipoteze:

Prima:

In cazul in care nu a fost incheiat testament, defunctul nu era casatorit, singurii care au drept de mostenire sunt cei 4 copii: 2 majori din prima casatorie, 2 copii minori cu Adriana Bahmuteanu, in cote egale.

Copiii fac parte din clasa 1 de mostenitori-descendenti.

Art. 975 Cod civil prevede dreptul de mostenire al descendentilor-copiilor:

'(1) Descendentii sunt copiii defunctului si urmasii lor in linie dreapta la nesfarsit.

(2) Descendentii defunctului inlatura mostenitorii din celelalte clase si vin la mostenire in ordinea proximitatii gradului de rudenie. (…)

(4) Mostenirea sau partea din mostenire care li se cuvine descendentilor se imparte intre acestia in mod egal, cand vin la mostenire in nume propriu, ori pe tulpina, cand vin la mostenire prin reprezentare succesorala'.

A doua:

Defunctul Prigoana Vasile Silviu a intocmit testament, fara a putea preciza daca pe numele vreunui fiu sau pe numele altei persoane. Ramane de dezbatut rezerva succesorala. Pentru cei doi copii minori, reprezinta un procent de 25% din masa succesorala.

Conform art 1086 Cod civil, rezerva succesorala reprezinta o parte din bunurile mostenirii la care mostenitorii rezervatari au dreptul in virtutea legii, chiar impotriva vointei defunctului, manifestata prin liberalitati ori dezmosteniri.

Orice persoana fizica poate, potrivit legii, dispune liber de bunurile care alcatuiesc patrimoniul sau. Astfel, patrimoniul pe care persoana il lasa la moarte poate fi total neinsemnat din punct de vedere valoric.

De asemenea, nimeni nu este obligat sa lase mostenire, chiar daca are rude apropiate sau sot supravietuitor.

Insa dreptul de dispozitie – drept exclusiv si absolut – se exercita numai in limitele si cu modificarile reglementate de lege.

Prin urmare, defunctul Prigoana Vasile Silviu are mostenitori rezervatari: fiii acestuia. Daca a dispus de patrimoniul sau prin donatii si/sau testament, masa succesorala – la care se adauga donatiile facute in timpul vietii – se divide in doua parti:

• rezerva succesorala, pe care o vor mosteni succesorii rezervatari, chiar si impotriva vointei liberale a defunctului, si

• cotitatea disponibila, in privinta careia vointa defunctului este suverana, discretionara.

4. Copiii minori ai Adrianei, daca accepta mostenirea, preiau si activul, si pasivul (posibilele datorii ale lui Silviu Prigoana)?

Da, conform legii (art. 1114 Cod civil), cel care accepta mostenirea raspunde pentru datoriile si sarcinile mostenirii, numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proportional cu cota fiecaruia.

In alcatuirea pasivului mostenirii intra datoriile si sarcinile mostenirii.

a) Prin 'datoriile mostenirii' se inteleg acele obligatii patrimoniale ale defunctului care, indiferent de izvorul lor (contractual, delictual, legal etc.), exista in patrimoniul succesoral la data deschiderii mostenirii, inclusiv datoriile defunctului fata de mostenitori.

Nu reprezinta datorii ale mostenirii obligatiile stinse prin moartea celui care lasa mostenirea, cum sunt obligatiile legate de o calitate personala a defunctului (de exemplu, intretinerea datorata in calitate de tata al minorilor) sau care au fost contractate intuitu personae (ca antreprenor, mandatar etc.). Aceste obligatii nu se transmit prin mostenire, insa efectele produse in trecut sunt opozabile mostenitorilor (de exemplu, raspunderea pentru pieirea bunului predat mandatarului in vederea vanzarii, raspunderea antreprenorului pentru vicii etc.).

b) Prin 'sarcinile mostenirii' se inteleg acele obligatii care – fara a fi existat in patrimoniul celui care lasa mostenirea – se nasc in persoana mostenitorului la deschiderea mostenirii sau ulterior, independent de vointa defunctului sau din vointa lui. Astfel sunt:

– cheltuieli de inmormantare (care nu trebuie sa fie excesive), inclusiv cheltuielile efectuate de mostenitori cu parastasele pentru pomenirea memoriei autorului lor, la diferite intervale de timp, conform obiceiurilor;

– cheltuielile pentru administrarea si lichidarea mostenirii, inclusiv taxele si impozitele pentru bunurile din mostenire sau cheltuielile necesare pentru efectuarea procedurii succesorale.

Cu privire la transmisiunea universala si cu titlu universal: potrivit art. 1.114 1.155 din Codul civil, pasivul succesoral se suporta de catre succesorii universali sau cu titlu universal (deci mostenitorii legali si legatarii universali sau cu titlu universal), deoarece ei dobandesc prin mostenire – daca au acceptat-o – un patrimoniu sau o fractiune de patrimoniu, adica o universalitate care cuprinde nu numai drepturi, dar si obligatii (datorii si sarcini, plata legatelor cu titlu particular care confera legatarului calitatea de creditor al unei creante etc).

5. Ce drepturi succesorale au pana la majorat copiii Adrianei Bahmuteanu?

Drepturile succesorale ale celor doi copii minori ai Adrianei Bahmuteanu (cu referire la bunurile mobile, imobile, sume de bani, titluri de valoare, actiuni etc.) ce se aflau in patrimonial defunctului la data decesului acestuia nu au legatura cu varsta pe care acestia o au in prezent si nici cu implinirea varstei de 18 ani de catre acestia, ci au legatura cu calitatea de fii ai defunctului. Drepturile succesorale sunt aceleasi – reglementate de lege – atat pentru minor, cat si pentru major.

Pe langa dreptul la succesiune la patromoniul defunctului, copiii au dreptul – conform Legii nr. 263/2010 actualizate – la pensia de urmas de pe urma defunctului lor tata Prigoana Vasile Silviu, care detinea la momentul decesului calitatea de pensionar.

Conform legii, copii defunctului au dreptul la pensia de urmas, in urmatoarele conditii:

• pana la varsta de 16 ani;

• pana la implinirea varstei de 26 de ani (fara a depasi aceasta varsta) daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant organizata potrivit legii, pana la terminarea acestora;

• pe toata durata invaliditatii de orice grad, daca invaliditatea, dovedita prin decizie medicala asupra capacitatii de munca, emisa de medicul expert al asigurarilor sociale, s-a ivit in perioada in care se aflau in una dintre situatiile de mai sus.

Cuantumul pensiei de urmas, pentru cei doi copii, este de 75% din pensia tatalui defunct.

6. In timpul vietii, mai precis in 2022, Silviu Prigoana a cesionat cu titlu gratuit drepturile asupra afacerilor sale (in special asupra firmei de salubritate Rosal) inclusiv actiunile detinute. Daca transferul a fost cu titlu gratuit si nu s-a platit nimic, nici macar taxe si impozite la stat, au dreptul cei doi copii minori ai Adrianei Bahmuteanu la jumatate din firme / afaceri, in calitatea lor de mostenitori legatari? Se pot anula aceste contracte de cesiune pe motiv de neseriozitate a pretului sau pentru ca incalca dreptul la mostenire al copiilor rezultati din casatoria cu Adriana Bahmuteanu?

Da, daca in timpul vietii defunctul Prigoana Silviu Vasile a cesionat cu titlu gratuit (a donat) partile sociale pe care le detinea in calitate de asociat la toate societatile pe care le detinea, prin incalcarea rezervei succesorale a celor doi copii minori rezultati din casatoria cu Adriana Bahmuteanu, se poate solicita – si cu sanse mari – anularea actelor prin care s-a realizat transferul de proprietate.

Aceasta impartire a patrimoniului succesoral se impune atat in cazul mostenirii testamentare propriu-zise, cat si in cazul in care defunctul nu a lasat testament, dar a facut donatii. In cadrul devolutiunii legale a mostenirii, trebuie sa se verifice daca prin donatiile facute au fost sau nu respectate drepturile mostenitorilor rezervatari.

Pe de alta parte, rezerva ii apara pe mostenitorii rezervatari atat impotriva liberalitatilor excesive facute in favoarea unor persoane straine, cat si impotriva liberalitatilor facute in favoarea unor mostenitori legali, chiar comostenitori rezervatari. Defunctul are patru copii – putea sa il gratifice pe unul dintre ei doar cu respectarea rezervei celorlalti. Inseamna ca defunctul il putea favoriza atribuindu-i, pe langa rezerva la care are dreptul in mod egal cu ceilalti, si cotitatea disponibila. In felul acesta, defunctul putea restabili o eventuala inegalitate obiectiva patrimoniala existenta intre ei, indiferent de cauza. Dar aceasta posibilitate de avantajare este limitata – indiferent de motivatie – la cuantumul cotitatii disponibile; rezerva nu poate fi atinsa nici prin liberalitati facute unuia (unora) dintre mostenitorii rezervatari.

8. Ce credeti ca mai este important de precizat pentru opinia publica in legatura cu scandalul produs de aspectele legate de mostenirea averii defunctului Silviu Prigoana? ‎

Intr-o situatie normala, daca copiii se aflau la momentul decesului la parintele decedat, familia parintelui decedat nu numai ca ar fi putut permite parintelui in viata sa-si ia copiii (fiind unicul reprezentant legal), dar chiar ar fi putut prezenta minorilor faptul real ca trebuie sa mearga la parintele in viata. Ar fi constientizat ca cei care retin copiii peste lege se afla pe domeniul ilicitului!

In momentul de fata, mama considera ca minorii nu se afla intr-un mediu familial adecvat. Chiar daca minorii refuza sa mearga la mama lor (din motive care nu i se pot imputa mamei, ci celor care nu au respectat drepturile copiilor si ale mamei), se recomanda ca problema refuzului minorilor sa fie corect si adecvat explicata de autoritatile investite cu protectia copilului (daca cei care supravegheaza acum copiii nu fac acest lucru), astfel incat acestia sa inteleaga ca nu au alte optiuni si ca nu este o problema de alegere, ci o situatie de fapt, eliberand astfel minorii de sentimentele de vinovatie de a-si fi tradat tatal si pe cei doi frati majori, acceptand de buna voie sa locuiasca cu mama lor.

Tergiversarea luarii unei decizii ferme de catre autoritati creeaza incertitudine si stres toxic suplimentar minorilor, sentimente coplesitoare de neputinta, care pot determina un risc foarte ridicat pentru minori de autovatamare, recurgerea la comportamente inadecvate, consum de droguri, abandon scolar, inclusiv riscul de suicid!

Copiii au nevoie de mama lor. Chiar daca spun ca nu vor acum la mama lor, ei spun acest lucru nu pentru ca nu simt ca au nevoie de ea, ci spun pentru ca nu au fost lasati sa-si vada mama, nu au fost incurajati sa mearga la mama lor. Din contra: conform literaturii de specialitate, cei care au interactionat cu copiii dupa decesul tatalui au continuat sa-i instraineze de mama, in aceasta trauma de pierdere a unui parinte!

Adriana Bahmuteanu doreste sa aiba cat mai repede copiii alaturi de ea, pentru ca isi face griji pentru sanatatea psihica si fizica, integritatea lor mintala si corporala. Mama copiilor considera ca in spatele actiunilor ilicite ale celor doi fii majori ai defunctului cu privire la minorii ei, sta de fapt teama acestora ca mama copiilor, in calitate de reprezentat legal al celor doi copii minori, le va scoate la suprafata situatii juridice legate de bunurile care s-au aflat in patrimoniul defunctului, care se mai afla inca in patrominiul defunctului, aspect legate de societatile care au fost detinute de defunct, modul de cesionare a partilor sociale, bunurile mobile, colectiile de ceasuri, colectiile de bijuterii, banii cash, banii din conturile detinute de defunct, titlurile de valoare”.