Alegatiile judecatoarei Amelia Farmathy (foto 1) de la Curtea de Apel Bucuresti, care a infierat cu manie progresista romanii ce folosesc cardul, deveniti prezumtivi evazionisti fiscali (click aici pentru a citi), au fost demontate punct cu punct. Un experiment interesant a fost facut de avocata Silvia Uscov (foto 2), in legatura cu comentariul judecatoarei CAB.

Concret, Silvia Uscov a introdus in programul chatGPT afirmatiile judecatoarei Farmathy, in vederea identificarii unor erori de logica si argumentatie. Concluzia a fost ca opinia Ameliei Farmathy este una gresita, iar ideea ca doar folosirea cardului duce la reducerea evaziunii fiscale nu are nicio legatura cu realitatea.

Iata postarea de pe Facebook in care avocata Silvia Uscov prezinta analiza chatGPT privind comentariul judecatoarei Amelia Farmathy de la Curtea de Apel Bucuresti:

“Ieri am citit comentariul unui judecator de la CA Bucuresti pe o retea de socializare referitor la cash/e-money:

“Plata cu cardul tempereaza evaziunea fiscala, caci se poate uita nitel statul in contul tau. E relativ simplu, daca chiar vrea statul sa caute si sa gaseasca. Evaziunea fiscala inseamna, printre altele, mai putini bani pt sanatate, educatie etc, de regula pentru servicile publice de care ne plangem cel mai mult.

Cashul asta face: ascunde banii (la vedere, ca sa spun asa).

In ce ma priveste, evit comerciantii sau diversii meseriasi care cer 'cas'. Uneori, insa, nu am de ales

Partea proasta e ca cei care ascund, de impozitare si contributii sociale, azi, banii nu neaparat foarte multi, dar in mod constant) sunt cei care, peste ani, se vor plange, in primul rand, de beneficile sociale modeste.

Acum, sincer, de austrieci nu pot spune ca imi pasa, dar de fiu-meu care va plati pensile unor astfel de compatrioti cu 'casul' imi pasa. Si va plati, nu gluma, realizez asta cand vad coada din orice supermarket la casele de matcat unde (inca) merge cu 'casul'.

Pentru orice 'libertate' (cum este aceasta cu cashul) exista repercusiuni. Bine ar fi, dar, din pacate nu se intampla, sa le suporte doar cei care se bucura de aceasta 'libertate'”.

In acest context l-am lasat pe chatGPT sa gaseasca erorile de logica si problemele de argumentatie (le are si dl ministru de la finante cu e-urile):

„1. Generalizare excesiva: Afirmatia 'Plata cu cardul tempereaza evaziunea fiscala, caci se poate uita nitel statul in contul tau' sugereaza ca simpla utilizare a cardului poate reduce evaziunea fiscala in mod semnificativ. Desi platile electronice pot fi mai usor de urmarit de catre autoritatile fiscale, acest lucru nu garanteaza prevenirea sau detectarea tuturor formelor de evaziune fiscala. Exista multiple moduri in care evaziunea poate avea loc chiar si in tranzactii electronice.

2. Cauzalitate eronata: Comentariul pare sa sugereze ca utilizarea banilor cash este direct responsabila pentru evaziunea fiscala ('Cashul asta face: ascunde banii'). Desi utilizarea cashului poate facilita unele forme de evaziune fiscala prin lipsa de trasabilitate, nu este singura metoda prin care evaziunea fiscala se poate realiza, si nu toate tranzactiile in cash sunt evazive.

3. Suprasimplificare: Sugestia ca eliminarea tranzactiilor in cash ar putea simplifica combaterea evaziunii fiscale ignora complexitatea sistemelor fiscale si economice, precum si metodele sofisticate prin care se poate realiza evaziunea chiar si prin canale electronice.

4. Amestecarea cauzelor si efectelor: Comentariul implica ca platile in cash sunt principalul motiv pentru care anumite persoane se plang de serviciile publice insuficiente, fara a lua in considerare alti factori care pot contribui la aceste probleme, cum ar fi gestionarea ineficienta a fondurilor sau problemele structurale din cadrul institutiilor publice.

5. False dilemma / falsa dilema: Comentariul sugereaza ca singura alternativa la acceptarea platilor in cash este utilizarea platilor electronice care permit supravegherea de catre stat. Acesta omite sa ia in considerare alte posibile solutii pentru combaterea evaziunii fiscale care nu necesita supraveghere directa a tuturor tranzactiilor personale.

6. Incarcatura emotionala si apel la consecinte: Comentariul foloseste o retorica incarcata emotional pentru a argumenta impotriva evaziunii fiscale, facand referire la impactul asupra viitorului ('de fiu-meu care va plati pensile unor astfel de compatrioti cu 'casul' mi pasa'). Desi aceasta este o preocupare legitima, folosirea emotiilor in locul argumentelor logice poate slabi validitatea rationamentului.

7. Reductio ad absurdum: Comentariul pare sa reduca problema complexa a evaziunii fiscale la o simpla alegere intre utilizarea cash-ului si cardul bancar, ignorand alte aspecte importante ale fiscalitatii si economiei, cum ar fi structura fiscala, legislatia si mecanismele de monitorizare.

8. Ignorarea alternativelor: Sugestia ca doar cei care folosesc cash-ul ar trebui sa suporte consecintele evaziunii fiscale ignora faptul ca evaziunea fiscala poate fi realizata si prin alte metode. De asemenea, presupune ca nu exista alte solutii pentru a aborda problema decat penalizarea utilizatorilor de cash.

9. Straw man (om de paie): In comentariu, se poate interpreta ca se construieste o versiune exagerata a argumentelor pentru utilizarea cash-ului, pentru a fi mai usor de atacat. Acest lucru poate devia de la argumentele reale ale persoanelor care prefera cash-ul din motive valide, cum ar fi confidentialitatea sau accesul limitat la servicii bancare.

10. Apelul la traditie: Utilizarea cash-ului este prezentata ca o 'libertate' traditionala, sugerand ca orice schimbare a acestei practici este in mod inerent negativa, fara a evalua obiectiv avantajele si dezavantajele tranzactiilor electronice comparativ cu cele in cash.”

Q.E.D”.