Interimatul la conducerea Consiliului Superior al Magistraturii, in speta al judecatorului Bogdan Mateescu, zis “Bobita” (foto), nu este prevazut nici de lege, nici de Constitutia Romaniei. Iar ca sa-l pastreze pe Mateescu presedinte al CSM peste mandatul legal, membrii Consiliului care detin puterea in institutie au apelat la o intrepretare a cadrului legislativ. Nu o spunem noi, ci chiar CSM.

Consiliul Superior al Magistraturii a publicat joi, 6 ianuarie 2022, Hotararea nr. 211 din 16 decembrie 2021 prin care Plenul CSM a decis cu 10 voturi pentru, 7 impotriva si 2 nule instalarea lui Bogdan Mateescu in functia de presedinte interimar, si dupa data de 6 ianuarie 2022, cand acesta isi inceteaza mandatul legal primit in urma alegerilor derulate la finele lui 2020, pana cand va fi ales un nou presedinte.

Amintind ca cele doua candidaturi au fost pentru sefia Consiliului, ale judecatoarelor Gabriela Baltag si Andrea Chis, au fost respinse, dar si ca nu exista nicio obligatie din partea membrilor CSM de a vota unul dintre candidatii care se inscriu pentru presedintia institutiei, CSM precizeaza ca a fost necesara identificarea unei solutii juridice potrivite si compatibile cu principiile constitutionale pentru a se evita blocarea functionarii Consiliului. Intrucat fix asta s-ar intampla, arata CSM, in conditiile in care Consiliul ar ramane fara presedinte, avand in vedere ca vicepresedintele CSM, se mentioneaza in aceeasi hotarare, tine locul presedintelui doar in cazul in care acesta lipseste temporar. De asemenea, CSM respinge si ipoteza ca lucrarile Sectiei pentru judecatori a CSM sa fie conduse de un presedinte de sedinta, tot pe motiv ca acest lucru se poate intampla doar atunci cand este vorba despre o absenta temporara a presedintelui Consiliului

Majoritatea din CSM a interpretat legea ca sa fie tot “Bobita” presedinte

Drept urmare, membrii CSM au ales sa faca o interpretare a legii pentru a-l unge pe Bogdan Mateescu in functia de presedinte interimar. In acest sens, CSM invoca reglementarile privind alte autoritati publice de rang constitutional, precum parlamentarii Romaniei, presedintele Romaniei, Guvernul Romaniei si alesii locali, care continua sa isi exercite mandatele si dupa depasirea termenului legal, pana cand vor fi instalati in functie un nou Parlament, un nou presedinte, un nou Guvern si noii alesi locali.

Nu in ultimul rand, in aceeasi hotarare a CSM privind pastrarea lui Bogdan Mateescu interimar, semnata chiar de Mateescu, se subliniaza ca nici macar prevederea din Constitutia Romaniei potrivit careia mandatul presedintelui CSM nu poate fi reinnoit nu este opozabila, iar asta intrucat Constitutia Romaniei nu a introdus o interdictie expresa de prelungire a mandatului pana la alegerea unui nou presedinte.

Iata fragmente din Hotarea Plenului CSM privind numirea lui Bogdan Mateescu in functia de presedinte interimar al Consiliului, documentul integral fiind atasat la finalul articolului:

“Dat fiind ca niciunul dintre candidatii judecatori nu a obtinut votul majoritatii membrilor prezenti, nu a putut fi desemnat de catre Sectia pentru judecatori un candidat pentru functia de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii.

Nici Constitutia Romaniei, republicata, si nici Legea nr. 317/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, nu contin dispozitii referitoare la situatia in care Sectia pentru judecatori nu desemneaza un candidat pentru functia de presedinte al CSM.

(…)

Plenul constata ca nu exista si nici nu ar putea sa existe o obligatie a membrilor CSM de a alege in functia de presedinte pe unul dintre membrii Consiliului, doar pentru faptul ca acesta isi depune candidatura.

Dimpotriva, astfel cum chiar Curtea Constitutionala a statuat in jurisprudenta sa, 'in vederea exercitarii dreptului de vot in cadrul Plenului sau sectiilor, membrul ales al Consiliului Superior al Magistraturii (…) se pronunta in baza propriilor convingeri, in limitele legii'.

In situatia in care niciunul dintre candidati nu intruneste numarul de voturi necesar pentru a fi desemnat candidat/ales presedinte al Consiliului, pe care nici Constitutia si nici legea organica nu o prevad, dar nici nu o exclud, este necesara identificarea unei solutii juridice potrivite si, in acelasi timp, compatibila cu principiile care decurg din reglementarea constitutionala, care sa asigure premisele functionarii corespunzatoare a Consiliului, ca autoritate de rang constitutional, si sa previna blocarea activitatii acestuia.

Din aceasta perspectiva, este dincolo de orice dubiu ca inexistenta unui presedinte ar conduce la blocarea functionarii Consiliului Superior al Magistraturii, fapt evidentiat de spectrul atributiilor pe care presedintele Consiliului este abilitat sa le exercite.

(…)

Un astfel de blocaj nu ar putea fi evitat prin exercitarea de catre vicepresedintele Consiliului a atributiilor presedintelui, in conditiile art. 24 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit caruia 'in lipsa presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, atributiile prevazute la alin. (3) si (4) se exercita de vicepresedinte'.

Sintagma 'lipsa presedintelui' din textul de lege mentionat are in vedere situatia de absenta temporara a presedintelui ales al Consiliului Superior al Magistraturii, iar nici decum ipoteza in care functia de presedinte este vacanta.

(…)

Asadar, date fiind coordonatele faptice si juridice prezentate, Plenul constata ca este necesara identificarea unui mecanism juridic, care sa permita exercitarea prerogativelor functiei de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, in acord cu principiul separatiei deciziei in privinta carierei judecatorilor si procurorilor, si sa se asigure astfel functionarea corespunzatoare a acestei autoritati publice.

Plenul reitereaza ca nici Constitutia Romaniei, republicata, si nici Legea nr. 317/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, nu cuprind dispozitii exprese pentru situatia imposibilitatii asigurarii unui presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, ca urmare a faptului ca niciunul dintre candidati nu a intrunit numarul de voturi prevazut de lege.

Aceasta realitate normativa impune un demers de interpretare a cadrului legislativ, care sa ofere o solutie compatibila cu spiritul reglementarii constitutionale, pentru a se evita blocarea activitatii Consiliului Superior al Magistraturii.

In acest demers, in lipsa unor dispozitii exprese, retinand ca legea se interpreteaza in sensul in care produce efecte juridice, Plenul are in vedere principiul statuat la art. 1 alin. (2) din Codul civil, in conformitate cu care 'in cazurile neprevazute de lege se aplica uzantele, iar in lipsa acestora, dispozitiile legale privitoare la situatii asemanatoare, iar cand nu exista asemenea dispozitii, principiile generale ale dreptului'.

Pentru identificarea situatiilor asemenatoare este necesara raportarea la reglementarile vizand alte autoritati publice de rang constitutional, care isi desfasoara activitatea pe parcursul unui mandat a carui durata este prevazuta de Legea fundamentala, respectiv art. 63 alin. (4), art. 83 alin. (2) si art. 110 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, in conformitate cu care:

Art. 63 alin. (4): 'Mandatul Camerelor se prelungeste pana la intrunirea legala a noului Parlament. In aceasta perioada nu poate fi revizuita Consitutia si nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice'.

Art. 83 alin. (2): 'Presedintele Romaniei isi exercita mandatul pana la depunerea juramantului de Presedinte nou ales'.

Art. 110 alin. (4): 'Guvernul al carui mandat a incetat potrivit alineatelor (1) si (2) indeplineste numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, pana la depunerea juramantului de membrii noului Guvern'.

De asemenea, la nivel infraconstitutional, art. 128. alin. (2), art. 151 alin. (3) si art. 177 alin. (2) din Codul administrativ, aprobat prin OUG nr. 57/2019, cu modificarile si completarile ulterioare, stabilesc faptul ca mandatul consiliului local/judetean se exercita pana la data la care consiliul local/judetean nou-ales este legal constituit (deci inclusiv dupa implinirea duratei de 4 ani a mandatului), respectiv faptul a mandatul primarului se exercita pana la depunerea juramantului de catre primarul nou-ales (chiar daca depunerea juramantului are loc dupa expirarea duratei de 4 ani a mandatului).

Elementul comun al acestor reglementari il constituie prelungirea de drept a mandatului acestor autoritati publice, peste durata prevazuta expres de Legea fundamentala sau, dupa caz, de legislatia infraconstitutionala (de 4 ani, respectiv de 5 ani), pana la investirea titularilor nou alesi ai acestor demnitati, ratiunea solutiei constitutionale fiind asigurarea continuitatii indeplinirii rolului constitutional al acestora in situatiile de tranzitie.

Aceeasi ratiune isi gaseste incidenta pe deplin si in situatia actuala a Consiliului Superior al Magistraturii, pana la alegerea unui nou presedinte, in conditiile legii.

Mai mult, ori de cate ori legiuitorul constituant a dorit ca un mandat sa nu poata fi prelungit ad interim a prevazut in mod expres aceasta interdictie.

(…)

Or, in cazul presedintelui CSM, art. 133 alin. (3) din Constitutia Romaniei, republicata, prevede doar ca mandatul acestuia nu poate fi reinnoit, neexistand o interdictie expresa de prelungire a acestuia pana la alegerea unui nou presedinte.

(…)

Pentru toate argumentele prezentate, in situatia analizata, Plenul CSM constata ca solutia conforma cadrului constitutional actual, referitor la exercitarea atributiilor publice, este aceea ca functia de presedinte sa se exercite ad interim, pana la alegerea unui nou presedinte, de catre presedintele in functie, daca, pana la data de 06.01.2022, inclusiv, nu se alege un nou presedinte”.