Judecatorul Cristi Vasilica Danilet, membru in Consiliul Superior al Magistraturii, se umfla in muschi folosindu-se de arestarea judecatoarei Cirstoiu pentru a demonstra cata intuitie a avut atunci cand in decembrie 2012 a facut opinie separata atunci cand Sectia pentru judecatori a pus in discutie o posibila sanctionare disciplinara a acesteia pentru exercitarea functiei cu grava neglijenta.

Dupa ce s-au mai calmat un pic apele, Danilet a anuntat, unde altundeva decat pe Facebook, ca in decembrie 2012 cand judecatoarea Veronica Cirstoiu a fost cercetata de Inspectia Judiciara pentru grava neglijenta - dupa ce, in februarie 2012, a anulat hotararea definitiva de condamnare a afaceristului Dinel Staicu - desi Sectia pentru judecatori a CSM a constatat ca nu a incalcat nicio prevedere legala, el a facut opinie separata in sensul sanctionarii acesteia pentru aplicarea incorecta a legii.

Concret, la finele anului 2012, Sectia pentru judecatori a solutionat actiunea disciplinara formulata de Comisia de disciplina pentru judecatori impotriva judecatoarelor Veronica Cirstoiu, Liliana Badescu si Dumitrita Piciarca de la Curtea de Apel Bucuresti, stabilind ca cele trei magistrate, desi au admis contestatia in anulare formulata de afaceristul Dinel Staicu pe motiv ca exista autoritate de lucru judecat anuland practic condamnarea definitiva a acestuia la 7 ani de inchisoare primita in dosarul Bancii Internationale a Religiilor, nu se fac vinovate de savarsirea abaterii disciplinare de exercitare a functiei cu grava neglijenta. In schimb, judecatorul Cristi Vasilica Danilet nu a fost de acord cu colegii lui din Sectia pentru judecatori a CSM, motiv pentru care a formulat o opinie separata in sensul admiterii actiunii disciplinare formulata de Comisia de disciplina pentru judecatori. Opinia separata a judecatorului poate ca ar fi trecut neobservata daca nu ne anunta insusi magistratul pe pagina lui de Facebook de demersul sau. Spre deosebire de colegii lui din Sectia pentru judecatori a CSM, Danilet a considerat ca din cauza conduitei abuzive de care se fac vinovate judecatoarele Cirstoiu, Badescu si Piciarca, se impune sanctionarea acestora penal sau administrativ.

Inspectia Judiciara a asteptat cinci luni pentru comunicarea Hotararii de catre CSM in cazul judecatoarelor Cirstoiu, Badescu si Piciarca

Dupa adoptarea Hotararii nr. 15J din data de 4 decembrie 2012 a Sectiei pentru judecatori a urmat o perioada destul de lunga pana cand CSM a comunicat partilor decizia de a nu le sanctiona disciplinar pe judecatoarele Veronica Cirstoiu, Liliana Badescu si Dumitrita Piciarca. Concret, potrivit reprezentantilor Inspectiei Judiciare, CSM a comunicat hotararea la cinci luni de la solutionare, mai exact in data de 7 mai 2013. Ulterior, in termenul prevazut de 15 zile, Inspectia Judiciara a inaintat recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie, in data de 20 mai 2013, care a fost inregistrat in data de 30 mai 2013.

Primul termen, care a avut loc in data 17 iunie 2013, a inceput cu o amanare, urmatorul termen fiind stabilit pentru data de 30 septembrie 2013.

Judecatorul Danilet: “Completul alcatuit din cele trei parate au admis o cale de atac in afara cadrului legal”

In Hotararea nr. 15J din sedinta publica din 4 decembrie 2012 a Sectiei pentru judecatori este prezentata atat opinia Sectiei, cat si opinia separata a judecatorului Danilet. In document, Danilet precizeaza ca cele trei judecatoare de la CAB si-au arogat prerogative care nu le sunt recunoscute de lege si au creat un al patrulea grad de jurisdictie, neprevazut de lege. O conduita abuziva de acest fel, spune judecatorul Cristi Vasilica Danilet, atrage sanctionarea magistratilor, sanctionare care poate fi de natura penala sau administrativa: “Completul alcatuit din cele trei parate au admis o cale de atac in afara cadrului legal. Aparent, temeiul legal care le-a permis acest lucru este art. 386 lit. d C.proc.pen care reglementeaza contestatia in anulare in situatia in care exista doua hotarari definitive pentru aceeasi fapta. Insa din motivarea deciziei pronuntate de complet rezulta ca nu sunt date conditiile acestui caz. Astfel, exceptia autoritatii lucrului judecat a fost invocata de inculpatul N.D. atat in apelul pe care l-a exercitat impotriva sentintei penale nr. … pronuntata de J.S. 4 B., cat si in recursul pe care l-a exercitat impotriva deciziei penale nr. … a T.B. Instantele de control judiciar au analizat acest aspect, au retinut ca nu sunt incidente in cauza dispozitiilor art. 10 lit. j Cod procedura penala, fiind enuntate argumentele in considerentele deciziilor pronuntate in solutionarea cailor de atac ordinare: in apel, Tribunalul a retinut ca “pe de o parte, o rezolutie pronuntata de catre procuror in cadrul urmaririi penale nu poate avea autoritate de lucru judecat in fata unei instante de judecata, iar respectivele dosare in care a fost cercetat inculpatul anterior au fost conexate la prezenta cauza, acele infractiuni constituind acte materiale din prezenta cauza“; in recurs, prin decizia penala nr. … CAB a retinut faptul ca “nu exista situatia prevazuta de art.2781 alin. 11 Cod procedura penala care face referire la aliniatul 8 lit. a in legatura cu respingerea plangerii impotriva procurorului”.

Cu toate acestea, completul paratelor care a solutionat contestatia in anulare a analizat din nou exceptia invocata, a constatat ca aceasta este intemeiata si a criticat in considerentele deciziei penale nr. … respingerea exceptiei de catre instantele de apel si de recurs. Or, instanta investitia cu solutionarea acestei cai extraordinare de atac nu avea competenta aprecierii asupra acestor aspecte analizate in caile ordinare de atac.

Admitand aceasta cale de atac si pronuntand decizia penala nr. … pe motivul existentei autoritatii de lucru judecat, paratele si-au arogat prerogative care nu le sunt recunoscute de lege, transformand calea de atac extraordinara a contestatiei in anulare care a format obiectul dosarului nr. … al CAB intr-o prelungire a procesului penal, creand practic un nou grad de jurisdictie in cauza analizata, respectiv un al patrulea grad de jurisdictie, neprevazut de lege, depasind limitele investirii care sunt determinate de cazul reglementat de art. 386 lit. d Cod procedura penala si incalcand principiul legalitatii procesului penal la care face referire textul art. 2 alin. 1 Cod procedura penala. (…)

Motivarea succinta si in dezacord cu opinia doamnelor judecator cu privire la acest motiv de apel respectiv recurs nu justifica o reanalizare a acestuia in cadrul unei cai extraordinare de atac”.

Cristi Vasilica Danilet: “Paratele judecator au incalcat normele de drept procesual prin faptul ca nu au analizat existenta identitatii de fapta penala, obiect al celor doua decizii penale”

In ceea ce priveste omisiunea analizarii de catre completul de judecata a existentei aceleiasi fapte penale in cele doua hotarari definitive ale CAB si CAC, judecatorul Danilet a concluzionat ca judecatoarele Veronica Cirstoiu, Liliana Badescu si Dumitrita Piciarca au exercitat cu grava neglijenta functia ca urmare a incalcarii normelor de drept procesual prevazute de art. 386 lit. d) din Codul de procedura penala, care prevede ca aceasta cale de atac extraordinara, contestatia in anulare, este posibila si admisibila atunci cand “impotriva unei persoane s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi fapta”. Or, in acest caz, cele doua hotarari ale CAB si CAC se refera la fapte penale diferite cu incadrari juridice diferite si cu persoane vatamate diferite:

“In mod evident, paratele judecator au incalcat normele de drept procesual prin faptul ca nu au analizat existenta identitatii de fapta penala, obiect al celor doua decizii penale. Dimpotriva, printr-o analiza la care paratele judecator erau obligate de normele procesuale prevazute de art. 386 lit. d Cod procedura penala, acestea ar fi putut constata ca cele doua fapte penale sunt diferite atat prin modul de comitere a lor, prin continutul lor, prin perioada diferita in care acestea au fost comise, prin persoana vatamata vizata. Evident, prin lipsa unei astfel de analiza la care obliga textul de procedura penala, paratele au incalcat in mod grav dispozitiile art. 386 lit. d Cod procedura penala”.

Cristi Vasilica Danilet: “Judecatorii nu pot inventa cai de atac pentru a le critica sau desfiinta in afara procedurilor permise de lege, caci ei ar infrange astfel principiul legalitatii care sta la baza procesului penal. Daca acest lucru insa nu se petrece, este vorba de o conduita abuziva a carei sanctionare poate fi de natura penala sau administrativa”

In opinia separata din Hotararea nr. 15J din 4 decembrie 2012, judecatorul Cristi Vasilica Danilet a concluzionat ca cele trei judecatoare de la CAB au savarsit abaterea cu grava-neglijenta, dat fiind ca au pronuntat o solutie cu o consecinta ireparabila, in sensul de a pune in libertate un infractor care a fost condamnat: “Apreciem ca paratele au savarsit abaterea cu grava neglijenta. Ele stiau ca nu au dreptul sa analizeze temeincia hotararilor din apel si din recurs, iar interpretarile pe care au incercat sa le dea cu privire la aceasta posibilitate nu isi aveau temei nici in legislatie, nici in jurisprudenta sau doctrina de specialitate – din acest motiv, opinia minoritara retine ca aceasta culpa este una nescuzabila. Cu toate acestea, au pronuntat o solutie care a produs o consecinta ireparabila, in sensul ca a fost pus in libertate un infractor deja condamnat. Din modul in care au actionat paratele, cu grava neglienta, rezulta ca in fapt elementul subiectiv al culpei a fost realizat intr-un mod neindoielnic neexistand niciun dubiu ca acestea au incalcat normele de drept procesual prin deturnarea rostului procedural al unei cai de atac extraordinare de atac, cel al contestatiei in anulare si transformarea acestei cai exercitate de condamnatul N.D. intr-o cale de atac neprevazuta de lege, inadmisibila. (…)

Or, in actiunea disciplinara de fata, paratele au incalcat ele insele autoritatea de lucru judecat care fusese dobandita prin epuizarea cailor de atac cu privire la hotararea judecatoareasca de condamnare, dar si prin omisiunea de a analiza conditia esentiala procedurala prevazuta de art. 386 lit. d Cod procedura penala, cea a identitatii de fapte; aceasta cu atat mai mult cu cat rezultatele faptei disciplinare sunt foarte grave, ireparabile: in inculpat condamnat in acest fel, nelegal, este exonerat de pedeapsa.

In aceasta situatie, paratele nu mai pot invoca imposibilitatea CSM de a le verifica conduita procesuala in cadrul actiunii disciplinare pe motivul incalcarii independentei judecatorului. Aceasta pentru ca este adevarat ca judecatorul este independent, insa tot atat de adevarat este ca judecatorul e obligat sa se supuna legii, asa cum prevede art. 124 alin. 3 din Constitutia Romaniei. Hotararea judecatoareasca definitiva, fiind ea insasi pronuntata in numele legii, se bucura de autoritate si trebuie respectata inclusiv de judecatori: ei nu pot inventa cai de atac pentru a le critica sau desfiinta in afara procedurilor permise de lege, caci ei ar infrange astfel principiul legalitatii care sta la baza procesului penal. Daca acest lucru insa nu se petrece, este vorba de o conduita abuziva a carei sanctionare poate fi de natura penala sau administrativa. Fata de constatarile de mai sus, constatam ca faptele judecatoarelor B.L., C.V. si P.D. din cadrul CAB intrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevazute de art. 99 lit. t) raportat la art.99 indice 1 alin. 2 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 24/2012, constand ca exercitarea functiei cu grava neglijenta prin incalcarea din culpa in mod grav, neidoielnic si nescuzabil a normelor de drept procesual penal.

Cele trei parate judecatoare, prin pronuntarea deciziei penale nr. … au nesocotit in mod grav normele de drept procesual penal ce reglementeaza institutia contestatiei in anulare au transformat-o dintr-o cale extraordinara de atac intr-o cale ordinara de atac, prin reanalizarea unei exceptii ce a facut obiectul judecatii in fond, criticand de fapt solutiile adoptate de instante cu ocazia judecarii cauzei in fond”.

Sectia pentru judecatori a CSM: "Sectia retine ca prin hotararea pronuntata paratele judecator nu au exercitat un control judiciar asupra deciziei penale nr. … a CAB ci... au analizat numai modalitatea in care contestatorul a fost cercetat penal/urmarit penal in doua proceduri penale“

Pe de alta parte, in Hotararea nr. 15J din data de 4 decembrie 2012, cand a fost solutionata actiunea disciplinara formulata de Comisia de disciplina pentru judecatori impotriva judecatoarelor Veronica Cirstoiu, Liliana Badescu si Dumitrita Piciarca de la CAB, Sectia pentru judecatori a CSM a decis ca nu au fost intrunite cumulativ elementele constitutive ale abaterii disciplinare privind exercitarea functiei cu grava neglijenta prin nesocotirea din culpa in mod grav, a normelor de drept material ori de drept procesual. In acest sens, Sectia pentru judecatori a aratat ca motivarea “ampla si argumentata a” a deciziei penale prin care a fost admisa contestatia in anulare formulata de Dinel Staicu, dispunand anularea condamnarii acestuia la pedeapsa de 7 ani de inchisoare, arata ca cele trei judecatoare au retinut ca in speta a fost incalcat principiul “non bis in idem”:

"Fata de materialul probator administrat in cauza, Sectia apreciaza ca fapta retinuta in cuprinsul actiunii disciplinare in sarcina paratelor judecator B.L., C.V. Si P.D. Din cadrul C.A.B., nu intruneste cumulativ elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevazute de art. 99 lit.t raportat la art. 99 indice 1 alin. 2 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata si modificata prin Legea nr. 24/2002. Potrivit art. 99 lit.t raportat la art. 99 indice 1 alin. 2 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata si modificata prin Legea nr. 24/2002 constitutie abatere disciplinara exercitarea functiei cu grava neglijenta prin nesocotirea din culpa in mod grav, neindoielnic si nescuzabil a normelor de drept material ori de drept procesual. (...)

Din motivarea ampla si argumentata a deciziei penale nr. ... pronuntata in dosarul nr. ... al CAB, rezulta ca paratele judecator au procedat la interpretarea normei de drept procesual penal mentionate anterior, retinand ca in speta concreta dedusa judecatii a fost incalcat principiul "non bis in idem". Mai mult decat atat, in practica judiciara a instantelor nu este conturat un punct de vedere unitar cu privire la limitele aplicarii dispozitiilor art.386 lit. d) Cod procedura penala in sensul condutionarii sau neconditionarii solutiei de admitere a contestatiei in anulare intemeiata pe aceste dispozitii de nediscutarea exceptiei autoritatii de lucru judecat in caile ordinare de atac. In acest context, interpretarea normei de drept procesual nu poate constitui un element al abaterii disciplinare imputate intrucat aceasta constituie, in realitate, o modalitate de aplicare a legii, exclusa a fi supusa controlului administrativ, atat vreme cat interpretarea este rationala, argumentata si rezonabila. Din aceasta perspectiva, Sectia retine ca prin hotararea pronuntata paratele judecator nu au exercitat un control judiciar asupra deciziei penale nr. … a CAB ci, in virtutea respectarii normei procesuale penale astfel cum a fost interpretata, au analizat numai modalitatea in care contestatorul a fost cercetat penal/urmarit penal in doua proceduri penale.

Nu pot fi retinute sustinerile Inspectiei Judiciare referitoare la modalitatea concreta de solutionare a cauzei si la temeinicia solutiei adoptate, aceasta fiind atributul exclusiv al instantei a carei solutie poate fi cenzurata doar in caile de atac si nu poate face obiectul actiunii disciplinare“.

*Cititi aici Hotararea nr. 15J din data de 4 decembrie 2012 a Sectiei pentru judecatori din CSM