Romanii care refuza dictatura instaurata odata cu decizia CCR de anulare a alegerilor prezidentiale pot depune la Parchetul General un denunt impotriva impostorului de la Palatul Cotroceni, Klaus Iohannis, cel care a ramas in functia de presedinte peste mandatul legal de cinci ani. Modelul de denunt a fost pus la dispozitie de avocatul Gheorghe Piperea.

Denuntul priveste comiterea infractiunii de uzurpare de calitati oficiale, Piperea explicand ca Iohannis se regaseste in situatia prevazuta de art. 258 Cod penal, care stabileste ca:

„(1) Folosirea fara drept a unei calitati oficiale care implica exercitiul autoritatii de stat, insotita sau urmata de indeplinirea vreunui act legat de acea calitate, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta functionarului public care continua sa exercite o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, dupa ce a pierdut acest drept conform legii”.

Iata schita de denunt impotriva uzurpatorului Klaus Iohannis:

“Repostez aici schita denuntului penal pentru uzurpare de calitati oficiale.

Denuntul poate fi depus de oricine, individual sau colectiv, la Parchetul General, prim e-mail sau posta rapida.

Denunturile anonime au foarte putine sanse de a fi luate in considerare, deci documentul trebuie completat cu datele de identificare.

Daca aveti dubii, consultati un avocat.

Daca aveti temeri, nu depuneti denuntul.

Modelul de mai jos nu e o invitatie la proces, ci un demers democratic, menit a responsabiliza clasa politica lipita de putere de 35 de ani.

Schita denuntului penal

“Subsemnatul ..., cetatean roman cu drept de vot, domiciliat in ..., formulez pe propria raspundere prezentul

DENUNT PENAL

contra numitului Klaus Werner Iohannis, precum si contra favorizatorilor, instigatorilor si complicilor, pentru savarsirea infractiunii de uzurpare de calitati oficiale, prevazuta si sanctionata de art. 258 Cpen.

„(1) Folosirea fara drept a unei calitati oficiale care implica exercitiul autoritatii de stat, insotita sau urmata de indeplinirea vreunui act legat de acea calitate, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta functionarului public care continua sa exercite o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, dupa ce a pierdut acest drept conform legii”.

Numitul Klaus Werner Iohannis se afla in situatia de la art. 258 alin.2 Cpen.

Motivele faptice si legale ale acestui denunt penal sunt urmatoarele:

1. Prin decizia nr.32/6 decembrie 2024, pct. 22, Curtea Constitutionala a constatat aplicabilitatea art. 83 alin. 2. din Constitutie, potrivit caruia Presedintele Romaniei in functie „exercita mandatul pana la depunerea juramantului de catre Presedintele nou – ales”.

Cu cateva ore inainte de aparitia motivarii deciziei CCR nr.32/2024, numitul Klaus Werner Iohannis, Presedinte al Romaniei in functie la acea data, a tinut o conferinta de presa in cadrul careia a declarat:

(i) ca textul art. 83 alin.2 din Constitutie ii permite sa ramana in functie chiar si dupa expirarea mandatului, cel putin pana la alegerea noului Presedinte al Romaniei;

(ii) ca el si numai el este stabilitatea.

Potrivit art. 2 din Constitutie, suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, nici un grup si nici o persoana neavand dreptul sa exercite suveranitatea nationala in nume propriu.

Potrivit art. 83 alin.1, respectiv, alin.3 din Constitutie, mandatul Presedintelui Romaniei este de 5 ani si poate fi prelungit prin lege organica, in caz de razboi sau catastrofa.

Mandatul numitului Klaus Werner Iohannis a expirat in data de 21 decembrie 2024. Incepand cu data de 22 decembrie 2024, exercitiul functiei de Presedinte al Romaniei de catre sus – numitul este ilegitim. Este un mandat ah – hoc pe care nu i l-a incredintat nimeni si care nu este rezultatul unor alegeri libere si corecte.

Decizia CCR nr.32/2024 care, aparent, ii confera un mandat sine die si ad – hoc sus-numitului, in realitate are in vedere un presedinte aflat in functie la momentul la care se preda stafeta si, in plus, este o decizie care infrange Constitutia.

In legatura cu constatarea de la pct. 22 din decizia nr.32/2024 a CCR, vom retine ca:

(i) decizia constituie o evidenta extra petita (CCR a decis asupra unui lucru nesolicitat) si o depasire a competentelor CCR strict prevazute de Constitutie; (in)aplicabilitatea art. 83 din Constitutie nu are absolut nicio legatura cu atributia CCR de a veghea la alegerea Presedintelui Romaniei, prevazuta de art. 146 lit. f) din Constitutie;

(ii) mandatul prezidential poate fi prelungit numai daca este vorba de un presedinte in functie la data la care se preda stafeta noului presedinte; din data de 22 decembrie 2024, numitul Klaus Werner Iohannis nu mai este in functie, intrucat mandatul sau de 5 ani a incetat, deci art. 83 alin.2 din Constitutie nu are aplicabilitate;

(iii) mandatul prezidential poate fi prelungit numai daca se afla in curs ori s-a finalizat un proces electoral privind alegerea unui nou presedinte; or, prin decizia nr.32/2024, CCR a anulat intregul proces electoral, deci art. 83 alin.2 din Constitutie nu are aplicabilitate;

(iv) mandatul prezidential poate fi prelungit doar pentru catastrofa sau razboi si doar prin lege adoptata de Parlament; nu exista nici motivele, nici legea necesara prelungirii.

In consecinta, se poate considera ca sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de uzurpare de calitati oficiale, savarsita in co-autorat si, respectiv, cu complicitatea, la instigarea si cu favorizarea altor persoane.

Va solicitam, de aceea, sa declansati urmarirea penala a persoanelor culpabile”.